Succesiune. Decizia nr. 52/2013. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 52/2013 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 8088/303/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 52
Ședința publică din data de 11 aprilie 2013
Completul compus din:
Judecător: Steluța E. U. - Președinte
Judecător: S. C.
Grefier E.-C. C.
Pe rol pronunțarea deciziei în apelul promovat de apelantul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE HARGHITA în contradictoriu cu intimații G. I., G. M., B. A., având ca obiect succesiune disjuns din dosarul nr._/303/2011.
În lipsa părților.
Se constată că dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în ședința publică din data de 28 martie 2013, iar încheierea din acea zi face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Deliberând constată următoarele:
I. În urma declinării competenței de soluționare de la Judecătoria Sector 6 București, sub nr._ din 10.05.2012 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Miercurea C. acțiunea civilă formulată de reclamanții G. I., G. M. și B. A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate succesiunea vacantă de pe urma defunctei B. P. M. și că moștenitorul acesteia este S. R..
Prin sentința civilă nr.33 din 08.01.2013, pronunțată de Judecătoria Miercurea C., s-a dispus respingerea excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul S. R. ca neîntemeiată
S-a admis cererea reclamanților G. I., G. M., și B. A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, și în consecință
S-a constatat deschisă succesiunea rămasă după B. P. M. (fostă BLUM) cu data de 12.09.1986.
Masa succesorală se compune din imobilul compus din teren cu suprafață de 500 mp situat în București, ., sector 6.
S-a constatat că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice are calitatea de unic moștenitor.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, în prezenta cauză se solicită constatarea că succesiunea după B. P. M. este vacantă și astfel în temeiul legii respectiv art.680 cod civil S. R. culege moștenirea.
Recursul în Interesul Legii invocat în susținerea acestei excepții de către pârât se referă în cauzele în care reclamantul invocă un drept propriu de moștenitor în contra statului – situațiile în care reclamantul se consideră moștenitor afirmând că statul nu are vocație succesorala concreta la succesiunea autorului reclamantului si nu poate pretinde drepturi asupra patrimoniului succesoral atât timp cat premisa art. 680 din Codul civil, respectiv cea a lipsei totale sau parțiale a moștenitorilor legali sau testamentari nu numai ca nu este realizata, dar este înlăturata de însuși reclamantul care pretinde ca este unicul moștenitor.
Cererile la care se referă decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție au ca obiect constatarea calității de unic moștenitor, atunci când moștenirea nu este vacanta în aceste cauze statul nu are calitate procesuala pasiva, întrucât nu este parte in raportul juridic concret, obligațional, de drept substanțial, dedus judecății decât în cazul în care s-a eliberat un certificat de vacanță succesorală.
Având în vedere cele de mai sus instanța de fond a constatat că în această cauză având ca obiect constatarea unei succesiuni ca vacante S. are calitate procesuală pasivă în temeiul legii respectiv art.680 Cod civil și art 477 C. civ., „toate averile vacante si fără stăpân si ale persoanelor care mor fără moștenitori, sau ale căror moștenitori sunt lepădate, sunt de domeniul public.”
Într-adevăr nu există un drept invocat de reclamanți în contradictoriu cu pârât, însă pentru realizarea dreptului reclamanților se justifică interesul acestora pentru intentarea prezentei acțiuni.
Reclamanții pot introduce o astfel de acțiune, pe cale oblică, condiționat de justificarea unui interes.
Reclamanții nu sunt pretinși moștenitori si nu formulează acțiunea ca si persoana cu vocație la succesiunea defunctului ci ca terțe persoane care justifica un interes in a se stabili faptul ca defunctul nu a avut moștenitori astfel încât succesiunea sa poată fi declarata vacantă la cererea sa in vederea valorificării unui drept patrimonial pe care îl avea fata de persoana defunctului si nu ar putea fi prejudiciată prin pasivitatea statului care nu înțelege sa uzeze de calea notariala stabilita prin dispozițiile Legii nr.36/1995 in vederea obținerii certificatului de vacanță succesorală.
Instanța de fond, chiar in lipsa unui certificat de vacanta succesorala, eliberat de notarul public, poate constata vacanta succesorala pe cale incidentala, pornind de la interpretarea art.85 din Legea nr. 36/1995. De asemenea, chiar daca art.2 alin.5 din Normele Metodologice de aplicare a O.G. nr. 128/1998, prevede ca bunurile imobile care provin din succesiuni fără moștenitori legali sau testamentari, intră, potrivit legii, in proprietatea statului după emiterea certificatului de vacanta succesorala de către birourile notarilor publici, statul dobândește proprietatea asupra acestor bunuri imobile din momentul deschiderii succesiunii. Prin admiterea unei soluții contrare, reclamantul ar fi pus in imposibilitate de a-si valorifica si proba drepturile pe care le are asupra bunurilor ce au aparținut celui ce a decedat fără moștenitori legali sau testamentari, ajungându-se la situația de a nu exista pârât in cauza, S. R. neavând interes să solicite certificat de vacanta succesorala. Prin aceasta s-ar aduce un prejudiciu reclamantului căruia nu i se va putea judeca cererea in fond.
Referitor la fondul cauzei, se reține că potrivit art. 85 din Legea 36/1995, „In lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului S., notarul public constata ca succesiunea este vacanta, eliberând certificat de vacanta succesorala, după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii.”
Însă constatarea existentei unei succesiuni vacante si a componentei acesteia se poate face si de către instanța judecătoreasca, in mod direct, in lipsa certificatului de vacanta succesorala eliberat de către notariat. Nici o dispoziție legala nu împiedică instanța sa analizeze îndeplinirea condițiilor existentei unei moșteniri vacante in lipsa unui certificat de vacanta succesorala. Singura condiție prevăzuta de lege pentru declararea vacantei succesorale este lipsa moștenitorilor legali sau testamentari.
Instanța de fond analizând înscrisurile depuse a constatat că defuncta B. P. M. (fostă Blum) a decedat în data de 12.09.1986 fără moștenitori legali sau testamentari. (extras de deces fl.63, răspunsurile de la fl.61,62, fl.12). De la această dată se constată deschisă succesiunea rămasă după B. P. M. și că este vacantă.
Masa succesorală după defunctă se compune din imobilul compus din teren cu suprafață de 500 mp situat în București, ., sector 6. ( sentința civilă nr.3279/1960 fl.66-69, contract de vânzare cumpărare din 1972 - fl.64, proces verbal de contravenție din 1972 fl.71).
Având în vedere prevederile art.680 și art.477 cod civil instanța de fond a constatat că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice are calitatea de unic moștenitor.
Fără cheltuieli de judecată.
II. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul. Acesta a fost înregistrat la Judecătoria Miercurea C. la data de 31.01.2013.
Apelantul solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului R..
În cadrul motivelor, apelantul arată că la pronunțarea sentinței prima instanță nu a ținut cont de Decizia nr.2/04.04.2011 a Î.C.C.J, prin care s-a stabilit că, în situația acțiunilor având ca obiect constatarea calității de unic moștenitor asupra unei mase succesorale, statul nu are calitate procesuală pasivă decât în ipoteza în care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanță succesorală.
Apelantul susține că, întrucât reclamanții nu au depus la dosar certificatul de vacanță succesorală, el nu are calitate procesuală pasivă, cererea de chemare în judecată urmând să fie respinsă.
Intimații nu au depus întâmpinare.
III. Analizând cererea de apel și hotărârea atacată sub toate aspectele legalității și temeiniciei în sensul prevăzut de art.295 Cod procedură civilă, constată că apelul formulat este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea ce face obiectul prezentei cauze, reclamanții au solicitat să se pronunțe o hotărâre prin care să se constate că succesiunea de pe urma defunctei B. P. M. (fostă Blum) este vacantă și, în consecință, să se constate calitatea de moștenitor a Statului R. asupra acestei succesiuni.
Tribunalul constată, ca și prima instanță, că S. R. are calitate procesuală pasivă în cauză, culegând succesiunea vacantă, potrivit art.680 și art.477 Cod civil. Constatarea existenței unei succesiuni vacante și a componenței acesteia se poate face și de către instanța judecătorească, în mod direct, în lipsa certificatului de vacanță succesorală eliberat de notariatul de stat. Procedura prevăzută de Legea nr.36/1995 este obligatorie doar în ipoteza în care nu există litigiu, situație de fapt ce nu se regăsește în prezenta cauză.
Invocarea de către apelant a lipsei, de la dosarul cauzei, a certificatului de vacanță succesorală nu este de natură a atrage respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale pasive în ce-l privește. Certificatul de vacanță succesorală eliberat de notarul public nu are valoare constitutivă de drepturi în favoarea statului, ci doar valoare de instrument probator, astfel că, în lipsa lui, constatarea existenței unei succesiuni vacante se poate face și în mod direct de către instanță.
Decizia nr.2 din 04.04.2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, nu are incidență în cauză. Această decizie privește cererile care au ca obiect constatarea calității de unic moștenitor asupra unei mase succesorale, în care reclamanții, care au pretenții asupra calității de unic moștenitor, contestă orice vocație a Statului la acea moștenire. Cu alte cuvinte, în aceste cereri, reclamanții cer să se constate că ei sunt unici moștenitori în contradictoriu cu S. R.. Or, în prezenta cauză, reclamanții solicită să se constate că S. este unic moștenitor, constatarea fiindu-le necesară pentru realizarea dreptului lor.
Având în vedere aceste considerente, ținându-se cont de prevederile art.296 Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge apelul, ca neîntemeiat.
Tribunalul constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul S. R.-PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE-DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE HARGHITA, cu sediul în mun. Miercurea C., . nr.20, jud. Harghita, împotriva sentinței civile nr.33 din 08.01.2013, pronunțată de Judecătoria Miercurea C., în contradictoriu cu intimații G. I., G. M., ambii cu domiciliul în mun. București, ., sector 6, și B. A., cu domiciliul în mun. București, ..8, ., ..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.Pronunțată în ședință publică, azi 11.04.2013.
Președinte Judecător
Steluța E. U. S. C.
Grefier
E.-C. C.
Red.ESU.29.04.13.
P..30.04.13
Tehnored/id.13.05.13.
m.m. 6ex. jud.fond B.B.-Erdelyi
| ← Pretenţii. Decizia nr. 225/2013. Tribunalul HARGHITA | Anulare act. Decizia nr. 350/2013. Tribunalul HARGHITA → |
|---|
