Modificare măsuri privind copilul. Hotărâre din 22-08-2013, Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 22-08-2013 în dosarul nr. 9172/278/2012
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 663/R/2013 DOSAR NR._
Ședința publică din data de 22.08.2013
PREȘEDINTE: V. A. E. - judecător
R. C. R. - judecător
C. M. A. - președinte de secție
F. Ș. - grefier
Pe rol fiind judecarea apelului civil introdus de către reclamantele R. M. N. și R. M. C. împotriva sentinței civile nr.1454/2013, pronunțată de Judecătoria Petroșani ( judecător D. L. N.).
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat avocat M. N. M., pentru recurentele-reclamante, lipsă fiind intimatul-reclamant.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul recurentelor-reclamante avocat M. N. M., a declarat că nu are alte cereri de formulat în probațiune și a solicitat cuvântul în fond.
Instanța a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul în fond.
Reprezentantul recurentelor-reclamante avocat M. N. M., a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței civile în sensul de a obliga pârâtul la plata pensiei de întreținere în cuantum de 1/3 începând cu data introducerii acțiunii și până l a terminarea studiilor, cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 1454/2013, pronunțată de Judecătoria Petroșani, în dosarul nr._, s-a luat act de act de renunțarea la judecată a acțiunii, formulată de reclamanta D. N. împotriva pârâtului R. N.; a fost admisă cererea privind stabilirea pensiei de întreținere formulată de reclamantele R. M. N. și R. M. C., împotriva pârâtului R. N.; a fost obligat pârâtul la plata lunară a unei pensii de întreținere în favoarea reclamantelor în cuantum de 10% din venitul lunar pentru fiecare în parte, începând cu decembrie 2012 până la terminarea studiilor de către reclamante, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani de către acestea; a fost respinsă cererea reclamantelor privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărâ astfel, prima instanță a reținut că D. N. și pârâtul R. N. au fost căsătorite, din căsătoria lor au rezultând fiicele R. M. N., născută la data de 28 martie 1993 și R. M. C., născută la data de 20 ianuarie 1995.
Prin sentința civilă nr. 8544/14 decembrie 2006 a Judecătoriei Petroșani s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată de părți din vina ambilor soți și, printre altele, încredințarea minorelor spre creștere și educare mamei. Ulterior, prin sentința nr. 3924/6 septembrie 2007 a acestei instanțe, minorele au fost încredințate spre creștere și educare tatălui. Părțile au încheiat o a doua căsătorie la data de 3 decembrie 2009, înregistrată în registrul stării civile al Primăriei municipiului V., județul Hunedoara, la poziția 178/2009.
Prin sentința civilă nr. 1360/2010 (dosar nr._ ) s-a declarat desfăcută din vina ambilor soți căsătoria încheiată la data de 3 decembrie 2009, s-a dispus ca fosta soție să poarte numele de „D.” iar pârâtul pe acela de „R.”, au fost încredințate spre creștere și educare minorele M. - N., născută la data de 28 martie 1993 și M. - C., născută la data de 20 ianuarie 1995, pârâtului și a fost obligată reclamanta să plătească pârâtului o pensie de întreținere de 160 lei lunar în favoarea minorelor, și anume 85 lei lunar pentru minora M. N. și 75 lei lunar pentru minora M. C., cu începere de la data de 15 martie 2010, și până la majoratul acestora.
Cu privire la dispozițiile legale aplicabile, instanța a reținut că prin art. 5 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil s-au stipulat următoarele: ,,Dispozițiile Codului civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații subzistă după . Codului civil.”
În consecință, instanța a analizat cererea prin prisma dispozițiilor art. 513 – 534 ale Titlului V ,,Obligația legală de întreținere” din Cartea a II-a ,,Despre familie” din Legea nr. 287/2009.
Potrivit art. 516 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, ,,Obligația de întreținere exista între soț și sotie, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.”, iar potrivit art. 524 ,,Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din veniturile sale.”.
În ceea ce privește dreptul copilului la întreținere, textele legale aplicabile sunt următoarele: art. 524 ,,Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale” și art. 529 alin. (2) ,,Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.”
Potrivit dispozițiilor menționate, debitorii obligației de întreținere a copiilor sunt părinții, părinții având aceleași drepturi și îndatoriri. Totodată, obiectul obligației de întreținere îl formează mijloacele necesare atât traiului, cât și creșterii, educării, învățăturii și pregătirii profesionale, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile leale incidente.
Răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinților, aceștia având obligația de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile față de copil ținând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.
În luarea hotărârii de instituire a obligației de întreținere, instanța trebuie să aibă în vedere, în principal, nevoia sau schimbarea mijloacelor celui care primește întreținerea, respectiv a celui care o dă, coroborate cu obligația primordială a copilului de a-i fi acordată o asemenea întreținere de către ambii părinți.
Instanța a reținut că reclamantele R. M. C., născută la data de 20 ianuarie 1995, și R. M. N., născută la data de 28 martie 1993, în prezent majore, sunt fiicele pârâtului R. N. rezultate din căsătoria acestuia cu D. N..
R. M. C. este elevă în clasa a X-a, în anul școlar 2012 – 2013, la Colegiul Tehnic „M. V.” V..
R. M. N., este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic D. L. Petroșani.
În ceea ce privește veniturile părinților celor două reclamante, instanța, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, reține că pârâtul este pensionar, cu un total de drepturi lunare de 1.930 lei, în timp ce mama acestora, D. N., nu are venituri, astfel cum reiese din declarația acesteia (fila 21 – dosar nr._ ), declarație autentificată în 10 ian. 2013 de BNP R. Daj.
Din probele administrate în cauză nu s-au confirmat susținerile atât ale reclamantelor, cât și ale mamei acestora cu privire la refuzul pârâtului de contribuie la creșterea și educarea fiicelor sale, dimpotrivă, acesta fiind de acord, în ambele procese pornite împotriva sa, cu obligarea sa la plata pensiilor de întreținere în beneficiul fiicelor sale.
În cauza de față, având în vedere și faptul că obligația pârâtei de întreținere a mamei reclamantelor se va exercita în natură, în condițiile în care fiicele locuiesc cu mama lor, instanța a stabilit în favoarea reclamantelor și în sarcina pârâtului, o pensie de întreținere în cuantum de 10% din venitul net lunar al reclamantului pentru fiecare reclamantă în parte.
Cheltuielile de judecată cuprind totalitatea cheltuielilor făcute de o parte în legătură cu un proces civil. Conform dispozițiilor art. 274 alin. (1) Cod procedură civilă, obligația de a suporta cheltuielile de judecată revine părții din vina căreia s-a purtat proces, întrucât, la baza acestei obligații stă culpa procesuală.
Totodată, art. 275 Cod procedură civilă dispune că pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățisare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată. Punerea debitorului în întârziere se face printr-una din modalitățile prevăzute de art. 1522 Cod civil, în cauza de față nefiind aplicabile dispozițiile art. 1523 C. civ. privind punerea de drept în întârziere.
Cum, în ambele procese, la prima zi de înfățișare, pârâtul a recunoscut pretențiile fiecărei reclamante în parte, fiind de acord să plătească pensiile de întreținere, pe de o parte, iar pe de altă parte, că reclamantele nu au făcut dovada punerii în întârziere a pârâtului înainte de formularea prezentelor cererii de chemare în judecată, respectiv că obligația pârâtului nu este una ce atrage punerea de drept în întârziere, instanța a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei (onorariu de avocat) pentru fiecare reclamantă în parte.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele R. M. N. și R. M. C. prin care au solicitat modificarea în parte a sentinței, în sensul admiterii în integralitate a cererii și obligării pârâtului la plata unei pensii de întreținere în cuantum de o treime din venitul său lunar, de la data introducerii acțiunii și până la terminarea studiilor; cu cheltuieli de judecată.
În motivare au arătat că raportat la faptul că sunt eleve în clasa a XII-a, respectiv a X-a se impune obligarea pârâtului în cuantumul maxim prevăzut de lege, începând cu luna noiembrie 2012, data introducerii cererii de chemare în judecată și nu decembrie, așa cum a reținut, în mod greșit, prima instanță.
Au mai învederat că soluția primei instanțe este greșită și în ceea ce privește neobligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care acesta nu a recunoscut integral pretențiile reclamantelor.
În drept au fost invocate prev. art. 299 și urm. cpc.
Intimatul-pârât R. N. nu a depus întâmpinare.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate, precum și sub toate aspectele, conform prev. art. 3041, raportat la probele administrate, Tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește cuantumul pensiei de întreținere stabilit prin sentința recurată în favoarea celor două fiice ale pârâtului, acesta nu acoperă starea de nevoie în care se află acestea,.
Astfel, fiica cea mare, R. M.-N. este elevă în clasa a XII-a, când costuri pentru terminarea studiilor liceale și pregătirea pentru urmarea unor cursuri universitare sunt sporite. De asemenea, efectuează zilnic naveta între localitatea de domiciliu – V. - și liceul aflat în municipiul Petroșani.
Situația în care se află fiica cea mică, R. M.-C., elevă în clasa a X-a, nu implică costuri mult mai mici, astfel că pârâtul va fi obligat la plata unei pensii de întreținere în procent de 15 % lunar din venitul net realizat în favoarea acesteia și de 16 % pentru fiica cea mare, R. M.-N..
În ceea ce privește date începerii prestării pensiei de întreținere, pârâtul va fi obigat către minora R. M.-N. începând cu data de 29.11.2012, dată la care aceasta a făcut cererea în nume personal (f.1 dos._ conexat la dos.nr._ ).
Cealaltă reclamantă, R. M.-C., a înțeles să formuleze în nume propriu cererea de chemare în judecată împotriva pârâtului R. N. abia în data de 31 ianuarie 2013 (f.20 dosar fond), după ce și-a însușit cererea formulată de mama sa împotriva pârâtului.
Cum pârâtul nu a contestat data acordării pensiei de întreținere stabilită prin sentința recurată – decembrie 2012 – urmează ca reclamanta R. M.-C. să beneficieze de aceasta începând cu luna decembrie 2012.
În mod legal și temeinic a apreciat prima instanță ă pârâtul nu datorează reclamantelor cheltuieli de judecată, în condițiile în care acesta a fost de acord cu obligarea sa la plata pensiei de întreținere (f.19, f.27 dos.fond) și nu fusese pus în întârziere anterior promovării cererii de chemare în judecată.
Vor fi menținute în rest dispozițiile sentinței recurate.
Raportat la cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1-3 cpc și art. 304 pct.9 cpc, urmează a fi admis recursul reclamantelor, modificată parțial sentința, în sensul obligării pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea reclamantei R. M.-N. în procent de 16 % din venitul net unar începând cu data de 29.11.2012 și până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, iar în favoarea reclamantei R. M.-C. a unei pensii de întreținere, în procent de 15 %, începând cu luna decembrie 2012 și până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
Vor fi menținute în rest dispozițiile sentinței recurate.
În temeiul art. 274 cpc, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată avansate în recurs, în sumă de 400 lei, reprezentând onorariu de avocat, în condițiile în care recursul a fost admis, iar pârâtul nu și-a exprimat poziția cu privire la calea de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite ca fondat recursul formulat de reclamantele R. M. N. și R. M. C. împotriva sentinței civile nr.1454/2013, pronunțată de Judecătoria Petroșani, județul Hunedoara, pe care o modifică parțial în sensul că:
Obligă pe pârâtul R. N. la plata unei pensii de întreținere lunară în favoarea reclamantelor R. M. N. în procent de 16 % din venitul net lunar realizat, începând cu data de 29.11.2012 și până la terminarea studiilor dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani și la plata unei pensii de întreținere lunară în favoarea reclamantei R. M. C. în procent de 15 % din venitul net realizat, începând cu luna decembrie 2012 până la terminarea studiilor dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.
Menține în rest dispozițiile hotărârii atacate.
Obligă pe pârât la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs în favoarea reclamantelor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.08.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
V. A. E. R. C. R. C. M. A.
GREFIER,
F. Ș.
VAE/.F.Ș
2 ex./17.09.2013
Jud.fond D. L. N.
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HUNEDOARA
SECTIA I CIVILA
DECIZIE Nr. 663/2013
Ședința publică de la 22 August 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. E. V.
Judecător C. R.
Judecător M. C.
Grefier S. F.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe
intimat D. N., recurent R. M. N., recurent R. M. C.
și pe intimat R. N., autoritate tutelară S. P. LOCAL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ V., având ca obiect
modificare măsuri privind copilul
împotriva deciziei numărul
La apelul nominal făcut în ședința publică
lipsind:
- intimat Reclamant - D. N.
- recurent Reclamant - R. M. C.
- recurent Reclamant - R. M. N.
- intimat Pârât - R. N.
- autoritate tutelară - S. P. LOCAL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ V.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
INSTANȚA
Asupra cauzei de față / deliberând asupra apelului / recursului declarat împotriva ... constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința publică de la 22 August 2013
Președinte, A. E. V. | Judecător, C. R. | Judecător, M. C. |
Grefier, S. F. |
S.F. 18 Septembrie 2013
| ← Reintegrare în familie. Sentința nr. 224/2013. Tribunalul... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 293/2013. Tribunalul HUNEDOARA → |
|---|
