Pretenţii. Decizia nr. 666/2013. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 666/2013 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 38/312/2009*
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA
DECIZIA CIVILĂ NR. 666 R
Ședința publică din data de 04.06.2013
Tribunalul constituit din:
Președinte: D. C. – T.
Judecător: I. T.
Judecător: T. I.
Grefier: N. J.
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenții-pârâți B. E. și B. A., ambii cu domiciliul în mun. Slobozia, . F 1, ., județul Ialomița împotriva sentinței civile nr. 583/28.02.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Asociația de proprietari nr. 32/F 1 Slobozia, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenții-pârâți B. E. și B. A. doamna avocat T. R., iar pentru intimata-reclamantă Asociația de Proprietari nr. 32/F 1 Slobozia doamna administrator C. M..
Procedura fiind legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, care referă că la data de 29.05.2013 a fost depusă întâmpinare de către intimata-reclamantă.
Se înmânează un exemplar din întâmpinare apărătorului ales al recurenților-pârâți, care, la rându-i, depune la dosar dovada consemnării taxei judiciare de timbru în sumă de 315,5 lei și 5 lei timbru judiciar.
Avocat T. R., pentru recurenții-pârâți, având cuvântul, arată că solicită proba cu înscrisuri, respectiv adresa nr._/11.10.2010 a Primăriei mun. Slobozia (urmare controlului efectuat la Asociația de proprietari) și procesul-verbal încheiat la data de 18.03.2010 al Asociației de proprietari, și înmânează un exemplar de pe acestea și reprezentantului intimatei-reclamante, care arată că are cunoștință despre acestea.
Instanța încuviințează proba cu înscrisuri solicitată și ia act că aceasta a fost administrată.
Întrebați, atât apărătorul ales al recurenților-pârâți cât și reprezentantul intimatei-reclamante, pe rând, având cuvântul, arată că în cauză nu mai sunt alte cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat.
Instanța ia act, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe rând părților.
Avocat T. R., pentru recurenții-pârâți, având cuvântul, solicită admiterea recursului, cu modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii primului capăt de cerere cu privire la plata de penalități de întârziere.
La dosar nu există și nu s-a făcut dovada în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. 1 litera J) din Legea nr. 230/2007 vreunui înscris care să consemneze hotărârea asociației pentru stabilirea modalității de calcul a penalităților.
Analizând din această perspectivă sentința atacată se poate constata că Adunările generale ale asociației din 23.03.2006 și respectiv 18.03.2010 nu au fost legal constituite și nu au existat documente justificative în care să se arate dacă s-au plătit penalități, astfel că recurenții-pârâți nu pot fi obligați la plata de astfel de penalități, motiv pentru care recursul urmează a fi admis astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei-reclamante, având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțată de Judecătoria Slobozia ca legală și temeinică.
Se arată că Asociația de proprietari a plătit penalități de întârziere în fiecare lună către S.C. U. S.A. Slobozia datorită faptului că unii proprietari (printre care și pârâții) nu și-au achitat datoriile la timp.
Familia B. sunt persoane rău platnice, care de fiecare dată au avut probleme de acest gen, un exemplu fiind faptul că în anul 2004 au fost obligați la 80 de milioane lei pentru neplata datoriilor, de fiecare dată aceștia solicitând efectuarea de expertize.
Dezbaterile declarându-se închise, recursul a rămas în pronunțare.
După deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Din actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 583 din 28 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia s-a admis în parte cererea de chemare în judecată având ca obiect pretenții, înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia, sub număr unic de dosar_ la data de 06.01.2009 și reînregistrată pe rolul aceleiași instanțe sub număr de dosar_ la data de 11.11.2011, formulată de reclamanta Asociația de proprietari nr. 32/F1, cu sediul în municipiul Slobozia, . G, scara C, parter, județul Ialomița, în contradictoriu cu pârâții B. E. și B. A., ambii cu domiciliul în municipiul Slobozia, . F1, scara A, apartament 23, județul Ialomița și fără forme legale în B., ., ., ap. 17, ..
S-a admis în parte cererea conexă având ca obiect pretenții, înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia sub număr unic de dosar_ la data de 21.02.2012, formulată de reclamanta Asociația de proprietari nr. 32/F1, cu sediul în municipiul Slobozia, . G, scara C, parter, județul Ialomița, în contradictoriu cu pârâții B. E.și B. A., ambii cu domiciliul în municipiul Slobozia, . F1, scara A, apartament 23, județul Ialomița și fără forme legale în B., ., ., ap. 17, ..
A obligat pârâții la plata în solidar către reclamantă a sumei de 14.575,06 lei, reprezentând debit restant, compus din contravaloare servicii apă, canal, cheltuieli comune și penalități de întârziere, aferente perioadei septembrie 2004-decembrie 2011, precum și la plata sumei de 353,40 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut, pe baza înscrisurilor aflate la dosar (documente cumulative, listele lunare de plată privind cheltuielile de întreținere pentru blocul F1, scara A, registrul de evidență a debitelor și plăților efectuate de pârâți, chitanțele privind efectuarea plăților de către aceștia, procesul – verbal din data de 23 martie 2006), dar și a expertizei contabile dispusă, că pârâții datorează reclamantei pentru perioada septembrie 2004 – decembrie 2011, după scăderea sumelor achitate deja, suma totală de 15.747,52 de lei, din care 7.076,13 lei contravaloare servicii apă, canal, cheltuieli comune și 8.671,39 lei penalități de întârziere.
Față de prevederile art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 și de cele cuprinse în art. 25 teza finală din H.G. nr. 1588/2007, instanța a reținut că penalitățile de întârziere calculate de asociațiile de proprietari la sumele restante, afișate pe listele de plată, nu pot depăși suma cotei restante la care se aplică, astfel că în cauză s-a procedat la plafonarea acestor penalități ținând cont de valoarea debitului principal stabilit în raportul de expertiză, precum și de plățile efectuate de pârâți anterior, pentru intervalul septembrie 2004 – decembrie 2011 și de data plății, așa cum au fost evidențiate în raportul de expertiză.
Referitor la plățile efectuate de către pârâți, după pronunțarea Ordonanței nr. 1636 de către Judecătoria Slobozia la data de 14.10.2004, prin care B. E. și B. A. au fost obligați la plata sumei de 80.115.457 lei (ROL), până la data de 10.11.2004, s-a reținut că pârâții au achitat anumite sume, rămânând la 17.02.2006 un debit de 48.591.400 lei (ROL), pentru care s-a emis somație în cadrul executării silite pornită.
Acest debit a fost recunoscut la plată în cadrul unui angajament de plată semnat de către pârât, în urma căruia s-a admis contestația la executare formulată de debitori și s-a dispus încetarea executării silite prin sentința civilă nr. 1176/29.06.2006 pronunțată de Judecătoria Slobozia.
Ca atare, plățile efectuate de către pârâți după această dată au fost reținute în raportul de expertiză însușit de instanță, ca fiind plăți reprezentând debit restant, conform angajamentului de plată, precum și cheltuieli din luna curentă, totalul pentru perioada iunie 2006 – aprilie 2007, fiind de 1.172,46 lei.
Este valoarea pe care expertul a scăzut-o din suma totală datorată de pârâți pentru perioada ce face obiectul dosarului, respectiv septembrie 2004 – decembrie 2011.
În determinarea cuantumului penalităților de întârziere instanța a avut în vedere hotărârile asociației de proprietari din 23 martie 2006 și 18 martie 2010, prin care s-a stabilit că penalitățile pentru întârzierea la plată sunt în procent de 0,1% pe zi de întârziere, la sold, procent ce se încadrează în cel prevăzut în actele normative care reglementează posibilitatea calculării și perceperii de penalități de întârziere de către asociațiile de proprietari.
Împotriva sentinței pronunțate, în terme legal, prin cererea depusă la Judecătoria Slobozia la data de 13 mai 2013, au declarat recurs motivat pârâții B. E. și B. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Aceștia susțin că obligarea lor la plata de penalități de întârziere s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în materie, deoarece, adunarea generală a membrilor asociației de proprietari din 23 martie 2006 și respectiv 18 martie 2010 nu a fost legal constituită, nu există o hotărâre a Comitetului executiv, iar intimata nu a prezentat documente justificative pentru a proba cheltuielile, care să probeze că pentru debitele principale s-au achitat penalități de întârziere.
Recurenții arată că în lipsa unor documente care să probeze aspectele menționate, hotărârea instanței este lipsită de temei și dată cu încălcarea dreptului lor la apărare.
Intimata Asociația de proprietari nr. 32 – F1 a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate.
S-a arătat că cele două hotărâri la care fac referire recurenții în cererea lor, au fost date cu respectarea dispozițiilor legale privind desfășurarea și luarea deciziilor, în acest sens fiind cele consemnate în procesele – verbale întocmite și depuse la dosar, menționându-se și faptul că asociația a achitat penalități de întârziere în fiecare lună către S.C. U. S.A., datorând și în prezent penalități pentru neplata la termen a facturilor, datorită faptului că unii locatari, printre care și recurenții nu și-au achitat datoriile la timp.
Tribunalul, analizând sentința pronunțată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate, susținerile părților și dispozițiile legale aplicabile, constată recursul ca nefiind fondat pentru cele ce urmează:
Așa cum a reținut și instanța de fond, în cauză, în ceea ce privește stabilirea cuantumului penalităților de întârziere sunt aplicabile prevederile art. 13 din O.G. nr. 85/2001 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și respectiv art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 privind asociațiile de proprietari, potrivit cărora, asociațiile de proprietari pot stabili și percepe penalități de întârziere pentru suma neachitată, în condițiile stabilite și aprobate de adunarea generală a asociației de proprietari, penalități care nu pot fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și care se calculează din suma datorată și neachitată, fără ca suma penalităților să poată depăși debitul la care se aplică.
În cauză, instanța a avut în vedere penalitățile de întârziere în cuantum de 0,1%, stabilite de adunarea generală a asociației de proprietari din data de 23 martie 2006, care, potrivit procesului – verbal de ședință, s-a desfășurat în prezența a 17 persoane din totalul de 28 de membri.
Referitor la nelegalitatea hotărârii adunării asociației de proprietari, invocată de recurenți, pe motiv de lipsă de cvorum, tribunalul reține că această susținere este nefondată, deoarece, potrivit prevederilor art. 22 alin. 1 din Regulamentul – cadru al asociațiilor de proprietari, cuprins în anexa nr. 2 la Legea locuinței nr. 114/1996, adunările generale ale proprietarilor pot adopta hotărâri dacă majoritatea membrilor sunt prezenți, cerință legal îndeplinită în ceea ce privește adunarea generală din 23 martie 2006, când au fost prezenți mai mult de jumătate plus unu din membrii asociației.
Întrucât conform art. 23 alin.2 din menționata lege, hotărârile asociației de proprietari vor fi luate cu votul majorității membrilor asociației prezenți la lucrările adunării, iar potrivit art. 24 alin. 1 lit. f, adunările asociațiilor de proprietari impun penalizări pentru întârzierea plății cotelor de întreținere, tribunalul consideră că hotărârea Asociației de proprietari nr. 32/F1 din 23 martie 2006, prin care s-a stabilit plata de penalități de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere calculate la sold, a fost luată cu respectarea legii.
De altfel, în art. 25 din Legea nr. 114/1996, în forma în vigoare la data adoptării hotărârii asociației de proprietari contestată de recurenți în prezenta cauză, se prevede că, dacă o hotărâre a asociației de proprietari este contrară legii sau acordului de asociere sau este de natură să producă daune considerabile intereselor proprietarilor, aceștia pot ataca în justiție respectiva hotărâre, în termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia, acțiune pe care B. E. și B. A. nu au înțeles să o exercite.
În ceea ce privește hotărârea asociației de proprietari din 18.03.2010, aceasta este lipsită de relevanță în cauză, deoarece cuantumul penalităților de întârziere fusese deja stabilit în condițiile legii, iar la efectuarea expertizei contabile pe baza căreia instanța a determinat întinderea cuantumului debitului principal neachitat de recurenți și a penalităților de întârziere s-au avut în vedere penalitățile stabilite prin hotărârea din 23.03.2006.
Tribunalul consideră că susținerea recurenților referitoare la faptul că asociația de proprietari nu a fost obligată să plătească penalități de întârziere către furnizorii de servicii este neîntemeiată, din facturile depuse la dosar rezultând că pentru plata cu întârziere a contravalorii serviciilor prestate de către S.C. U. S.A. s-au calculat și s-au perceput penalități de întârziere.
Pentru toate considerentele enunțate, tribunalul consideră ca nefiind fondate criticile formulate de recurenții B. E. și B. A., astfel că în temeiul art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul declarat de aceștia împotriva sentinței civile nr. 583 din 28 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia.
Văzând și dispozițiile art. 377 alin. 2 pct. 4 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 312 Cod procedură civilă respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții B. E. și B. A., ambii cu domiciliul în mun. Slobozia, . F 1, ., județul Ialomița împotriva sentinței civile nr. 583 din 28.02.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 iunie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. / tehnored.: D.C.T.
2 ex. / 26.06.2013
Jud. fond: A. A.
| ← Anulare act. Decizia nr. 1393/2013. Tribunalul IALOMIŢA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4523/2013. Tribunalul... → |
|---|
