Fond funciar. Sentința nr. 139/2015. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 139/2015 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 1545/330/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA – SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 387 A
Ședința publică din data de 14 mai 2015
Completul constituit din:
Președinte - I. M. R.
Judecător – M. L. I.
Grefier – N. G.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanții D. LUCREȚIA și N. C. împotriva sentinței civile nr. 139 din 02.02.2015 pronunțată de Judecătoria Urziceni în contradictoriu intimații C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA SREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR IALOMIȚA, N. S., Ș. Ș. și C. L. PENTRU STABILIREA SREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR BĂRCĂNEȘTI, având ca obiect fond funciar – anulare titlu de proprietate.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta D. Lucreția și mandatarul apelantului N. C., lipsind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care arată că pricina este la primul termen de judecată în apel, după care.
Apelanții arată că nu mai au alte cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat.
Tribunalul ia act și, considerându-se lămurit, constată încheiată cercetarea judecătorească, cauza în stare de judecată și, în conformitate cu dispozițiile art. 392 Cod procedură civilă, acordă cuvântul în susținerea motivelor de apel.
Mandatarul apelantului N. C. arată că, având în vedere că în titlul de proprietate care solicită să fie anulat apare suprafața de 2 ha și suprafața de 2.600 mp curți construcții, comisia județeană și comisia locală nu au făcut dovada decât că autorul titlului a avut 2 ha teren, suprafața de curți construcții nu i-a aparținut. Nu cunoaște cum a ajuns această suprafață în posesia acestuia, bănuiește că la direcția de impozite și taxe locale din cadrul primăriei se află atașat un dosar unde figurează fratele mamei sale – N. M. G., autorul titlului fiind N. A. G.. Consideră că a fost o greșeală din partea lucrătorilor primăriei în atribuirea acestui lot de curți construcții pe titlul de proprietate, neținând cont de CNP-ul și inițiala tatălui. Precizează că înțelege să conteste nelegalitatea titlului în ceea ce privește terenul intravilan aferent curților și construcțiilor. Nici comisia județeană și nici cea locală nu au depus documentația în baza căreia s-a constituit acest titlu de proprietate.
Apelanta D. Lucreția achiesează la concluziile învederate de mandatarul apelantului N. C..
Tribunalul în conformitate cu prevederile art.394 Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Cu privire la apelul civil de față:
P. sentința civilă nr.139 din 02.02.2015 pronunțată de Judecătoria Urziceni s-a respins ca neîntemeiată cererea astfel cum a fost modificată și precizată, formulată de reclamanții D. LUCREȚIA și N. C. în contradictoriu cu pârâtele C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Bărcănești, C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Ialomița, N. S. și Ș. Ș..
S-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanți având ca obiect obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată și au fost obligați reclamanții la plata către pârâta Ș. Ș. a sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că defuncții N. G., decedat la data de 20.04.2000, și N. M., decedat la data de 28.02.1980, au fost fiii defunctului N. A., decedat la data de 24.04.1971, așa cum rezultă din extrasele din registrul de naștere și din certificatele de deces anexate la dosar și aflate la filele 11, 93, 124 și 141-142.
Reclamanții au susținut în esență că singurul moștenitor acceptant tacit al moștenirii defunctului N. A. a fost defunctul lor tată N. M. însă instanța a apreciat-o ca neîntemeiată reținând că prin încheierea din 23.02.1995 a notariatului de Stat Local Urziceni în Dosarul S nr.50 din 1995, văzând că între moștenitori există neînțelegeri cu privire la drepturile lor succesorale (declarații date de succesibili în fața Notariatului de Stat – filele 17, 19, 20), s-a dispus suspendarea cauzei succesorale privind pe defunctul N. A., decedat la data de 24.04.1971, cu ultimul domiciliu în ..
La data de 03.08.1991, numitul N. A. G. a formulat cererea înregistrată sub nr.1435 la C. L. Bărcănești (fila 117), prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991.
Depunerea cererii de către numitul N. A. G. precum și reconstituirea dreptului de proprietate rezultă din registrul de evidență a cererilor depuse în temeiul legii fondului funciar și din înscrierea numitului N. A. G. în anexa 2a la Regulamentul de aplicare a Legii nr. 18/1991, acesta fiind înscris la poziția nr. 697 (filele 121-122).
Instanța a mai reținut că titlul de proprietate nr._/_, codul_, a cărui anulare se solicită de către reclamanți, a fost eliberat la data de 29.10.2004 de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ialomița numitului N. A. G. (fila 5), în baza solicitării sale, iar ca dovadă a acestui fapt reconstituirea dreptului de proprietate a fost realizată pe numele acestuia, în nume propriu și nu în calitate de moștenitor al defunctului N. A..
În drept, reținând incidența dispozițiilor art. 8 și art.13 din Legea nr. 18/1991, rep., a arătat instanța că, față de aceste texte de lege, calitatea de moștenitor se recunoaște nu numai persoanelor care au acceptat moștenirea lăsată de proprietar (repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine), dar și moștenitorilor care nu au acceptat moștenirea lăsată de fostul proprietar la data decesului, ei fiind considerați acceptanți prin cererea făcută comisiei constituite potrivi legii și repuși de drept în termenul de acceptare.
În schimb, moștenitorul acceptant al moștenirii lui de cuius, care nu a făcut cerere, nu poate pretinde drept de proprietate asupra terenului reconstituit pe numele comoștenitorilor sau moștenitorilor subsecvenți.
Pentru toate aceste motive, având în vedere că numitul N. G. a fost singurul moștenitor al defunctului N. A. care a formulat în termen legal cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate, instanța a respins cererea astfel cum a fost modificată și precizată, ca neîntemeiată.
În conformitate cu dispoziții art.453 alin.1 și alin.2 cod procedură civilă, având în vedere soluția dată cererii principale, instanța a respins ca neîntemeiată și cererea formulată de reclamanți având ca obiect obligarea pârâtelor la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată și i-a obligat pe reclamanți la plata cheltuielilor de judecată către pârâta Ș. Ș..
Împotriva acestei sentințe au formulat apel apelanții-reclamanți D. Lucreția și N. C.- prin mandatar, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea cererii apelanții arată că au solicitat anularea titlului de proprietate emis în mod greșit pe numele N. A.G. întrucât acesta nu este persoană îndreptățită în sensul Legii nr.18/1991. În realitate, persoana care a fost membru cooperator și a adus teren în cooperativa de producție a fost N. A. astfel cum rezultă din extrasul din registrul agricol al comunei E. Stoenești anii 1948-1951.
Mai arată apelanții că din probatoriul administrat în cauză rezultă că N. G. a locuit în imobilul aparținând lui N. A. după decesul acestuia din urmă, deci nu era titularul dreptului de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate decât în calitate de moștenitor al lui N. A..
De asemenea, nu a fost depus nici un înscris din care să rezulte că N. G. a contribuit în cadrul cooperativei de producție cu vreo suprafață de teren pentru a putea solicita reconstituirea dreptului de proprietate în nume propriu.
Mai mult, nu a fost regăsită cererea depusă de N. G. pentru reconstituirea dreptului de proprietate și nici documentația care a stat la baza eliberării titlului de proprietate pe numele său.
Pentru aspectele arătate solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și pe cale de consecință admiterea acțiunii.
P. întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă C. județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ialomița, solicită respingerea apelului apreciind că instanța de fond în mod corect a respins cererea de chemare în judecată având în vedere că titlul de proprietate a fost emis cu respectarea prevederilor legale, nefiind probată existența vreunui motiv de nulitate din cele prevăzute de art.III din Legea nr.169/1997- modificată și completată.
De asemenea, consideră că instanța de fond a respins cererea reclamanților întrucât reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,2686 ha s-a realizat doar pentru persoana care a formulat cerere în termenul prevăzut de legea fondului funciar, respectiv numitul N. G., conform evidențelor Comisiei locale Bărcănești.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art.205-208 C.pr.civ. și Legea nr.18/1991-republicată și modificată iar în susținere solicită proba cu înscrisuri.
Intimatele-pârâte N. S. și Ș. Ș. au formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
În motivarea cererii intimatele arată că N. G., soțul și respectiv tatăl lor, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren intravilan și extravilan, cerere care a fost înregistrată sub nr.1435 din 03.08.1991 la C. L. Bărcănești, ce funcționa potrivit legii nr.18/1991. Depunerea cererii și reconstituirea dreptului de proprietate rezultă din registrul de evidență a cererilor depuse în temeiul legii fondului funciar și din înscrierea numitului N. A. G. în anexa 2, iar din titlul de proprietate rezultă că cererea a fost formulată de către acesta în nume propriu și nu în calitate de moștenitor al defunctului N. A..
De asemenea, arată că tatăl apelanților, N. M., nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren de 2 ha extravilan și 2686 mp teren intravilan, înscrise în titlul de proprietate atacat, ignorând în acest fel procedura specială prevăzută de art.8 alin.2 raportat la art.10 din Legea nr.18/1991, și art.13 din HG 131/1991.
Mai susțin intimatele că soțul respectiv tatăl lor, N. G. a fost veteran de război și a primit în proprietate 2 ha de teren, pentru care a formulat cerere în nume propriu și i s-a eliberat titlul de proprietate atacat de către apelanți.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art.480, art.451 C.pr.civ., Legea nr.18/1991.
Tribunalul, analizând sentința apelată în raport de motivele de apel invocate și având în vedere probele administrate, apreciază apelul ca fiind nefundat, reținând următoarele:
Primul motiv de apel vizând persoana îndreptățită la reconstituire este nefondat.
Astfel, se reține că deși apelanții invocă faptul că terenul pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate lui N. A. G. ar fi aparținut lui N. A., făcând referire la extrasul din registrul agricol al comunei E. Stoenești din anii 1948-1951, aceștia nu au depus înscrisurile doveditoare în acest sens.
Nici al doilea motiv de apel privind înscrisurile în baza cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate pe numele lui N. A. G. nu este fondat.
Astfel, apelanții invocă faptul că nu a fost găsită cererea depusă de N. A. G., pentru reconstituirea dreptului de proprietate dar așa cum a reținut și instanța de fond, din înscrisurile aflate la dosar, respectiv registrul de evidență a cererilor depuse în baza Legii nr.18/1991 și anexa 2a la Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar rezultă că N. A. G. a fost singurul care a formulat cerere de reconstituire.
În raport de această împrejurare, susținerea cu privire la calitatea în care acesta a formulat cererea de reconstituire nu are relevanță juridică deoarece indiferent de calitatea în care a formulat cererea, fiind singurul care a formulat o astfel de cerere este și singura persoană îndreptățită la reconstituire.
Pe de altă parte, pentru a stabili că N. A. G. putea formula cerere numai în calitate de moștenitor al defunctului N. A., trebuia ca în cauză să se facă dovada terenului pe care la avut acesta din urmă, dovadă care nu a fost făcută în cauză.
Apelanții reclamanți nu au administrat probe nici pentru a lămuri situația juridică actuală a imobilului în raport de care se putea analiza și temeinicia pretențiilor privind terenul intravilan aferent casei de locuit, înscrisurile eliberate în dosarul de succesiune nr.50 din 1995 cu ocazia dezbaterii succesiunii defunctului N. A., decedat în 1971 nefiind suficiente pentru stabilirea proprietarului imobilului față de susținerile părților în fața notarului, de la acel moment.
Pentru considerentele reținute, tribunalul apreciază apelul ca fiind nefondat, urmând ca în baza art.480 alin.1 cod procedură civilă să îl respingă.
Având în vedere că apelanții reclamanți sunt cei căzuți în pretenții, în baza art.453 cod procedură civilă îi va obliga pe aceștia către intimatele N. S. și Ș. Ș. la plata cheltuielilor de judecată n sumă de 1.000 lei reprezentând onorariu avocat achitat conform chitanței nr.19 din 27.03.2015 (fila 20).
Văzând și dispozițiile art.634 alin.1 pct.4 cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 480 alin. 1 N.C.pr.civ. respinge apelul declarat de apelanții reclamanți D. LUCREȚIA, CNP –_, domiciliată în București, .. 2, .. B, ., sector 2 și N. C. CNP –_, domiciliat în C., . nr. 50, jud. C., P. MANDATAR D. M., CNP –_, domiciliat în București, . nr. 3, ., ., sector 2, împotriva sentinței civile nr. 139 din data de 02.02.2015 a Judecătoriei Urziceni, ca neîntemeiat.
În baza art. 453 N.C.pr.civ. obligă apelanții la plata către intimații N. S. și Ș. Ș. a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată .
Definitiva .
Pronunțată în ședință publică azi, 14.05.2015 .
JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
I. R. MarianaMunteanu L. I. N. G.
Red./tehnored.IRM/08 ex/25.05.2015/Jud.fond-A.E.D.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 40/2015. Tribunalul... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 389/2015.... → |
|---|
