Ordin de protecţie. Decizia nr. 977/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 977/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 16763/245/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 24 Noiembrie 2014
Președinte - Doinița T.
Judecător - M. S.
Grefier - N. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 977/2014
Ministerul Public a fost reprezentat prin
PROCUROR – A. C.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de către B. G. L. împotriva Sentinței civile nr. 8625 din data de 18.06.2014, pronunțată de Judecătoria Iași, în contradictoriu cu intimata B. M., având ca obiect ordin de protecție.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns avocat M. A. pentru apelantul-intimat, cu delegație la dosar (fila18), lipsă fiind intimata-apelantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că intimata-apelantă nu a precizat înscrisul depus la fila 20 dosar și pune în discuție natura juridică a acestuia.
Avocat M. A. pentru apelantul-intimat, având cuvântul, arată că cererea formulată de intimata-apelantă (fila 20) are natura juridică a unei cereri de apel, potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 152 Cod procedură civilă.
Instanța pune în discuție excepția tardivității cererilor de apel.
Avocat M. A. pentru apelantul-intimat, având cuvântul, solicită admiterea excepției tardivității, arătând că cererile au fost formulate cu depășirea termenului legal.
Reprezentantul Ministerului Public, procuror A. C., având cuvântul, solicită respingerea ca tardive a cererilor de apel.
Instanța reține cauza spre deliberare și pronunțare asupra cererilor de apel.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față constată:
Cu cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr. _, reclamanta B. M. a chemat în judecată pe pârâtul B. G. L., solicitând instanței emiterea un ordin de protectie împotriva fostului soț.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că este divorțată de pârât din anul 2007 și împreună cu acesta are cinci copii dintre care trei au fost trecuți în grija statului tocmai din cauza fostului soț, acesta reprezentând un real pericol pentru întreaga familie.
Arată reclamanta că pârâtul le provoacă teama copiilor atât când este treaz dar și când se află în stare de ebrietate. Precizează reclamanta că pârâtul o amenință constant cu moartea, evocând un ultim episod de agresivitate cu două săptămâni anterior introducerii acțiunii la instanță, când pârâtul a fugărit-o pe reclamantă pe stradă, ea fiind împreună cu doi dintre copii, cel de 9 și cel de 6 ani. Ulterior, l-a luat pe copilul de 9 ani, l-a încuiat în casă și l-a lăsat singur, amenințându-l cu bătaia în cazul în care acesta ar striga după ajutor.
În finalul cererii reclamanta a indicat faptul că pârâtul a fost internat la spitalul de psihiatrie pentru probleme mentale datorită consumului de alcool.
Reclamanta a precizat cererea la primul termen de judecată cu procedura corect îndeplinită arătând că solicită emiterea unui ordin de protecție pentru șase luni, păstrarea unei distanțe de 200 m față de reclamantă și copii, față de locuința reclamantei și școala copiilor căt și evacuarea temporară a pârâtului din imobilul locuință comună.
Prin sentința civilă nr. 8625 din 18.06.2014 Judecătoria Iași a admis cererea de instituire ordin de protecție, formulata de reclamanta B. M., domiciliată în sat M., .. 16, jud. Iași, în contradictoriu cu pârâtul B. G. L., cu același domiciliu.
A dispus evacuarea temporară a pârâtului, pentru 6 luni, din locuința comună a familiei situată în comuna M., . 16, județul Iași.
A dispus, pentru următoarele 6 luni de la pronunțarea prezentei hotarâri, ca pârâtul B. G. L. să păstreze o distanță minimă de 200 de metri față de reclamantă și copilul minor B. A. F., față de locuința familiei și unitatea de învățământ a minorului.
A dispus achitarea onorariilor pentru avocații din oficiu N. D. conform delegatiei nr. 3558/2014 și N. C. O. conform delegației 3557/2014 emisa de Baroul Iasi
A dispus ca hotărârea să fie comunicată sectiei de politie in a carei rază de competentă se află domiciliul părților.
A reținut instanța de fond următoarele considerente :
Părtile din prezenta cauză au fost căsătorite începând cu anul 1998 si până în anul 2007, an în care cei doi au divorțat. Din această căsătorie au rezultat minorii B. P. nascut în data de 3.05.1996, B. M., născut în 26.07.1997, B. P., născută în data de 15.07.1998,B. A. născut în 26.03.2005 și B. M. născut în 28.06.2007. Dintre cei cinci copii, trei au fost insituționalizati, doar doi râmânând împreună cu familia, fiind de altfel încredințați mamei potrivit sentinței de divorț.
Din ansamblul probatoriu administrat în cauză rezultă că după divorț părțile au locuit în aceeași locuință, iar pârâtul a continuat să se manifeste în mod agresiv față de familie, astfel cum a procedat în ultimii ani. Instanța va reține că acest comportament a fost unul obișnuit pentru pârât, de violente verbale și fizice la adresa soției și a minorilor. Potrivit declarațiilor martorului audiat și a înscrisurilor depuse de reclamantă, pârâtul a avut probleme medicale datorită consumului excesiv de alcool, fiind de altfel internat și la spitalul de psihiatrie (f 15 dosar). Din aceeași declarație a lui V. G. rezultă că reclamanta a fost agresată fizic și verbal de nenumărate ori, refugiindu-se la familia martorului în mai multe ocazii. Un ultim episod de violență a avut loc după sesizarea instanței, când reclamanta a fugit de la domiciliul comun împreună cu copii și a fost nevoită să doarmă la vecinii săi. Un alt episod de violență s-a petrecut cu aproximativ două săptămâni anterior introducerii cererii de emitere a ordinului de protecției, de data aceasta fiind vizat de actele de agresiune și minorul B. A. F.. Acesta a relatat instanței că a fost încuiat într-o casă de catre tatăl său, care băuse, fiind lăsat singur lungă perioadă de timp. S-a putut constata cu prilejul audierii minorului că acesta este realmente speriat de tatăl său, el evocând mai multe altercații în care fie a fost direct vizat fie a fost martor al agresiunii verbale și fizice a tatălui său asupra mamei.
Desi pârâtul a incercat să nege existența acestui comportament agresiv, prin prisma probelor administrate, instanța și-a format convingerea că B. G. L. reprezintă un pericol pentru fosta soție și pentru copii săi.
Potrivit art. 26 al.1 din Legea nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicata*)
pentru prevenirea si combaterea violentei in familie ,, Persoana a cãrei viațã, integritate fizicã sau psihicã ori libertate este pusã în pericol printr-un act de violențã din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlãturãrii stãrii de pericol, sã emitã un ordin de protecție, prin care sã se dispunã, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmãtoarele mãsuri - obligații sau interdicții …,,
Din această dispoziție legală rezultă că pentru a fi admisă cererea de emitere a ordinului de protectie trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: urgența luării măsurii, caracterul vremelnic al măsurii luate, existenta unei forme de violenta exercitata de unul din membrii familiei . In cauza instanta constata ca sunt indeplinite conditiile anterior enumerate, fiind dovedita prin probele administrate violenta fizică și psihologică la care reclamanta a fost supusa de catre pârât precum și violența de natură fizică și psihologică asupra minorilor, atitudine de natura a concluziona că masurile solicitate de catre aceasta sunt justificate.
În ceea ce privește cererea de evacuare temporară a pârâtului din locuința comună, instanța urmează să o admită, pentru motivele indicate în paragrafele anterioare, în condițiile în care pârâtul a continuat să locuiască împreună cu familia sa și după divorț
Capetele de cerere privind obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate de 200 metri față de reclamantă și locul de muncă al reclamantei sunt apreciate de instanță ca justificate, pentru a impiedica exercitarea de catre parat a altor acte de violenta fizică și psihologică asupra reclamantei și care s-ar putea solda cu consecinte mult mai grave.
Același comportament al pârâtului potențat de consumul excesiv de alcool a afectat din punct vedere fizic și psihologic minorii, astfel încât se consideră de către prezentul complet că se impune păstrarea de către pârât a unei distanțe minime determinate, atât față de copii cât și față de școala unde învață.
Măsura va fi temporară, astfel cum prevede legea specială în materie, stabilită de instanță la 6 luni de la pronunțarea prezentei hotarâri.
In temeiul disp. art. 27 7 din Legea nr. 217/2003 prezenta hotărâre se va comunica IPJ Iasi, Sectiei de Politie in a carei raza teritoriala se află domiciliul pârților, organele de politie având indatorirea sa supravegheze modul in care se respectă hotărârea .
Reținând numirea avocaților din oficiu atât pentru solicitantul ordinului de protecție cât și pentru persoana vizată de emiterea acestui ordin, instanța urmează să dispună achitarea onorariilor acestora din fondurile Ministrului Justiției.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâtul B. L., respectiv reclamanta B. M., ambii criticând sentința pentru netemeinicie.
Tribunalul, din oficiu, a invocat excepția de tardivitate a apelurilor, dezbătută în ședința publică din 24.11.2014, excepție reținută spre soluționare.
Astfel, tribunalul reține că apelul declarat de către pârâtul B. Ghe. L. a fost declarat la data de 27.06.2014, iar apelul declarat de către reclamanta B. M. a fost declarat la data de 1.08.2014.
Sentința apelată a fost pronunțată la data de 18 iunie 2014.
Potrivit art. 30 alin 1 din Legea 217/2003 hotărârea prin care se dispune ordinul de protecție este supusă numai recursului, în termen de 3 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
Potrivit art. 7 din Legea 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, după . acestuia din urmă hotărârea judecătorească va fi supusă apelului ori de câte ori in legea specială se prevede mențiunea posibilității atacării sale cu recurs.
Pentru acest motiv calea de atac declarată de către reclamantă, denumită recurs, a fost recalificată de către tribunal ca apel.
Reținând în baza aceluiași text că termenul de declarare a căii de atac, apel - sub incidența dispozițiilor legale citate – este de 3 zile de la pronunțare, întrucât procedura de judecată a cererii de emitere a ordinului de protecție s-a derulat cu citarea părților, tribunalul constată că acesta s-a împlinit pentru ambele părți la data de 23 iunie 2014 (luni). Declararea căii de atac la data de 27 iunie 2014 ( pentru pârât) respectiv 1.08.2014 (pentru reclamantă) atrage admiterea excepției de tardivitate, cererile de apel fiind formulate după data decăderii părților din dreptul de a formula calea de atac, decădere care a operat la data de 23 iunie 2014.
Pentru aceste motive ambele apeluri vor fi respinse ca tardive iar sentința apelată va fi păstrată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca tardive apelurile formulate de pârâtul B. GHE. L. și reclamanta B. M. împotriva sentinței civile nr. 8625/18.06.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțata în ședință publică, astăzi, 24.11.2014.
Președinte, Doinița T. | Judecător, M. S. | |
Grefier, N. G. |
Red. și tehn./29.12.2014/4 ex.
Judecătoria Iași: P. Ș. V.
| ← Curatelă. Decizia nr. 1722/2014. Tribunalul IAŞI | Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 978/2014.... → |
|---|
