Succesiune. Decizia nr. 267/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 267/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 04-04-2014 în dosarul nr. 41308/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 04 Aprilie 2014
Președinte - C. E. C.
Judecător E. C. F.
Grefier D. M. B.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 267/2014
Pe rol judecarea apelului civil privind pe apelanta A. C. (F. T. ) și pe intimatul T. V., având ca obiect succesiune partaj; constatare calitate moștenitor.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 21.03.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 28.03.2014 și apoi pentru astăzi, 04.04.2014 când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 2912/19.02.2013 pronunțată de Judecătoria Iași s-a admis cererea formulată de reclamantul T. V. în contradictoriu cu pârâta A. C. și s-a constatat că T. V. și A. C. sunt unicii moștenitori ai defunctei T. Jănița, decedată la 08.01.2009, și că fiecare are dreptul la o cotă-parte de ½ din moștenirea acesteia. S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta T. Jănița este formată din suprafața de 3,7071 hectare teren, cuprinsă în titlul de proprietate nr._/07.11.2003.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la această suprafață de teren, așa cum a fost identificată în anexele la raportul de expertiză tehnică topo-cadastrală de către expertul P. I. M. (f.104 și urm.), care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
1. S-au atribuit reclamantului T. V. următoarele loturi:
- Lotul nr.1 din anexa nr.5 (fila 114), situat intravilan comuna Sinești, . 16, format din parcelele CC 15/II/1 (în valoare de 4166,5 lei) și A 15/I/1 (în valoare de_,429 lei), în suprafață totală de 3485,50 mp, identificat între punctele 51,50,3,2,1,15,14,13,12,11,10,51;
- Lotul nr.1 din anexa nr.6 (fila 115), situat în extravilan ., ./1, în suprafață de 900 mp, identificat între punctele 56,55,20,23,56, în valoare totală de 5058,575 lei;
- Lotul nr.1 din anexa nr.7 (fila 116), situat în extravilan . 38, ./1, în suprafață de 2650 mp, identificat între punctele 60,61,27, 25,60, în valoare totală de_,03 lei;
- Lotul nr.2 din anexa nr.8 (fila 117), situat în extravilan . 17, ./2, în suprafață de 9000 mp, identificat între punctele 66,65,30,34,66, în valoare totală de_,445 lei;
2. S-au atribuit pârâtei A. C. următoarele loturi:
- Lotul nr.2 din anexa nr.5 (fila 114), situat în intravilan comuna Sinești, . 16, format din parcelele CC 15/II/2 (în valoare de 2983,5 lei) și A 15/I/2 (în valoare de_,033 lei), în suprafață totală de 3485,50 mp, identificat între punctele 51,50,3,4,5,6,7,8,9,51;
- Lotul nr.2 din anexa nr.6 (fila 115), situat în extravilan . 48, ./2, în suprafață de 900 mp, identificat între punctele 56,55,21,22,56, în valoare totală de 5058,575 lei;
- Lotul nr.2 din anexa nr.7 (fila 116), situat în extravilan . 38, ./2, în suprafață de 2650 mp, identificat între punctele 60,61,28, 29,60, în valoare totală de_,03 lei;
- Lotul nr.1 din anexa nr.8 (fila 117), situat în extravilan . 17, ./1, în suprafață de 9000 mp, identificat între punctele 66,65,31,32,33,66, în valoare totală de_,445 lei;
A fost obligata pârâta A. C. la plata către reclamantul T. V. la plata unei sulte în cuantum de 149,60 lei.
S-a dispus rămânerea în indiviziune a acestora cu privire la terenul situat în extravilan ., ., în suprafață de 5000 mp.
A fost obligat reclamantul T. V. să achite expertului P. I. M. o diferență de onorariu de 919 lei și expertului N. D. o diferență de onorariu de 384 lei și să să restituie statului român suma de 4620 lei, primită cu titlu de ajutor public judiciar.
A fost obligata pârâta la plata către reclamant a sumei de 4029,70 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, compusă din: suma de 1068,205 lei (contravaloarea corespunzătoare cotei cheltuielilor cu onorariu avocat și alte cheltuieli), suma de 1810 lei (contravaloarea corespunzătoare cotei a taxei de timbru), 1151,5 lei (contravaloarea corespunzătoare cotei a onorariului de expert plătit).
Pentru a pronunța aceasta soluție, prima instanța a reținut următoarele:
Numita T. Jănița a decedat la 08.01.2009 în ., acolo fiind ultimul său domiciliu, după cum rezultă din certificatului de deces . nr._ (f.5). La moartea sa, au rămas bunurile cuprinse în titlul de proprietate nr._/07.11.2003 (f.6), emis pe numele defunctei, părțile fiind singurii moștenitori cu vocație (fii ai defunctei). Acest aspect rezultă din actele lor de stare civilă, din încheierea notarială din 30.11.2011 emisă de BNP A. D. (f.9) și din certificatul de verificare a evidențelor notariale (f.11).
Părțile au mai avut un frate, născut din aceiași părinți, pe nume T. S. (f.58). Reclamantul a dovedit că moștenitorii acestui frate sunt doar el și sora sa, anexând o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale notariale (f.67), o copie certificat de deces (f.68). În consecință, este cert că părțile au rămas ca singuri moștenitori.
Din raportul de expertiză tehnică topo-cadastrală întocmit de către expertul P. I. M. (f.104 și urm.), a reieșit că nu poate fi identificată locația din ., ., cu suprafața de 5000 mp.
Restul suprafețelor din titlu, constând în tarlaua 17, . (_ mp), tarlaua 38, . (5300 mp), tarlaua 48, . (1800 mp) [toate în extravilan . tarlaua 16, parcelele CC 15/II și A 15/I (de 1100 mp, respectiv 5871 mp), au fost identificate și partajate echitabil de expert, care a format câte loturi echitabile.
Conform art.728 C.Civ., nimeni nu poate fi obligat a rămâne in indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii.
În stabilirea cotelor fiecărui succesor în parte, instanța are în vedere dispozițiile art.659 și urm. C.Civ., fiind clar că fiecare dintre cei doi moștenitori deține ½ din moștenire.
În primul rând, pe baza actelor de la dosar și a situației de fapt descrise mai sus, va constata că T. V. și A. C. sunt unicii moștenitori ai defunctei T. Jănița, decedată la 08.01.2009, și că fiecare are dreptul la o cotă-parte de ½ din moștenirea acesteia.
În al doilea rând, va constata că masa succesorală rămasă după defuncta T. Jănița este formată din suprafața de 3,7071 hectare teren, cuprinsă în titlul de proprietate nr._/07.11.2003 și va dispune ieșirea din indiviziune a părților cu privire la această suprafață de teren, așa cum a fost identificată în anexele la raportul de expertiză tehnică topo-cadastrală de către expertul P. I. M. (f.104 și urm.).
Pârâta a sugerat o singură variant de împărțeală, prin care a arătat că dorește să i se atribuie terenul lotul nr.1 A-15/I/1 în suprafață de 2844,50 mp (conform anexei 5 din raportul de expertiză).
Reclamantul a depus o precizare mai complex (inclusive concluzii scrise), prin care a făcut precizări cu privire la toate loturile formate de expert, reieșind că și el dorește suprafața mai sus menționată.
Având în vedere atitudinea activă a reclamantului, care a formulat prezenta acțiune și a avansat în parte cheltuielile necesare desfășurării procesului, precum și faptul ca acesta a făcut propuneri cu privire la toate suprafețele din titlu, instanța va da o hotărâre în conformitate cu propunerea acestuia, urmând deci să-i atribuie și singurul lot disputat: ce cu nr.1 A-15/I/1 în suprafață de 2844,50 mp (conform anexei 5 din raportul de expertiză).
Sub acest aspect, instanța reține și faptul că nu apar diferențe evidente între cele două loturi (f.114), care au o dispunere asemănătoare, valori asemănătoare, ambele având ieșire la drumul comunal în egală măsură și învecinându-se în spate cu terenului Consiliului Local Sinești. Părțile nu au furnizat alte criterii pe baza cărora să se poată face împărțeala, din această perspectivă. În plus
Conform art.6735 C.pr.civ., în cazul in care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o suma de bani. Prin urmare, instanța va obliga pârâta A. C. la plata către reclamantul T. V. la plata unei sulte în cuantum de 149,60 lei (aceasta fiind diferența generală între suprafețele atribuite celor doi).
Ținând cont de concluziile expertului sub acest aspect, dar și de voința părților (venită ca o consecință a acestor concluzii), instanța va dispune rămânerea în indiviziune a acestora cu privire la terenul situat în extravilan ., ., în suprafață de 5000 mp.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite cererea formulată de reclamantul T. V. în contradictoriu cu pârâta A. C., modalitatea exactă de partajare urmând a fi indicată în dispozitiv.
1. Verificând sumele care au fost achitate către cei doi experți desemnați (a se vedea și secțiunea privind aspectele procesuale), instanța va obliga reclamantul T. V. să achite expertului P. I. M. o diferență de onorariu de 919 lei și expertului N. D. o diferență de onorariu de 384 lei, ținând cont de calitatea sa procesuală.
2. Conform art.502 din O.U.G. 51/2008, în situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public.
Valoarea ajutorului judiciar de care a beneficiat reclamantul este 4620 lei (contravaloarea totală a ajutorului public de care a beneficiat în temeiul încheierilor din 08.05.2012 (f.53) și din 16.10.2012 (f.84).
Valoarea terenului dobândit prin uzucapiune este de_,979 lei, conform raportului evaluator, deci o valoare cu mult mai mare decât cea prevăzută de lege pentru a se dispune restituirea ajutorului.
În consecință, instanța va constata că reclamanții trebuie să restituie statului român suma de 4620 lei, primită cu titlu de ajutor public judiciar (la momentul rămânerii definitive și irevocabile a prezentei hotărâri).
3. În fine, trebuie trebuie reglată și problema cheltuielilor de judecată făcute de reclamant cu acest proces, demers în care se va ține cont și de sumele la plata cărora a fost obligat prin prezenta hotărâre, fie către experții desemnați, fie către stat.
În consecință, va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 4029,70 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, compusă din: suma de 1068,205 lei (contravaloarea corespunzătoare cotei cheltuielilor cu onorariu avocat și alte cheltuieli), suma de 1810 lei (contravaloarea corespunzătoare cotei a taxei de timbru), 1151,5 lei (contravaloarea corespunzătoare cotei a onorariului de expert plătit)
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta A. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare s-a arătat că Instanta de fond a solutionat litigiul dedus judecații parțial si nu in totalitate asa cum impun regulile partajului judiciar deoarece, a dispus ramanerea in indiviziune asupra suprafeței de 5000 mp teren situat in extravilanul localitatii Lungani - . (titlu proprietate nr._/2003).Motivarea lăsării pârtilor litigante in indiviziune cu privire la aceasta suprafața nu poate fi primita deoarece, pe de o parte, instanta trebuie sa soluționeze cererile părtilor astfel cum au fost ele formulate sau precizate - in caz contrar acordând mai mult sau mai puțin decât s-a cerut, fapt ce materializeaza o incalcare a dispozițiilor procedurale.
Pe de alta parte, instanta de judecata a concluzionat asupra a ceea ce nici expertul nici părțile nu s-au pronuntat, astfel:
- cu privire la suprafața de 5000 mp. teren expertul precizeaza ca nu a fost identificat in fizic de cătr:e parti astfel incat acesta nu l-a putut identifica si masura.
- Ori, rolul expertului era tocamai de a indentifica si masura fiecare suprafața de teren ce face
obiectul titlului de proprietate si care constituie masa partajabila. A plasa neputința sa pe umerii părților seamana o denegare de atributiune ceea ce instanta trebuia sa sancționeze si nu sa retina ca si motivare a deciziei de judecata.
F. de aceasta situatie, instanta de judecata trebuia sa ia atidudine si sa dispună ca expertul sa-si efctueze lucrarea intocmai sub sancțiunea amenzii judiciare si ulterior, in eventualitatea menținerii concluziilor, sub sancțiunea inlocuirii sale si retragerii onorariului.
- faptul ca părțile nu au putut identifica terenul/amplasamentul deorece autoarea nu l-a detinut in fapt ci doar scriptic nu constituie un argument pentru expert in neefectuarea lucrării si nici pentru instanta in nesolutionarea cererii. Terenul in discuție este inscris in titlul de proprietate si face obiectul judecății.
- mai mult, motivarea ca părțile au avut voința de a lasa suprafața de teren in discuție in indiviziune este total neantemeiata si nelegala deoarece, o asemenea voinat trebuie nu dedusa ci expres enunțata de către părțile litigante ceea ce in cauza nu s-a făcut, părțile nedandu-si acordul expres cu privire la rămânerea in indiviziune a suprafeței de 5000 mp..
Procedând la maniera lăsării pârtilor in indiviziune, fara ca acestea sa o fi solicitat-o expres, instanța a incalca dispozițiile art. 728 cod civil conform cu care, nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune [...].
S-a susținut totodata ca în mod greșit prima instanța a atribuit reclamantului T. V. lotul 1 A 15/1/1 (anexa 5 raport P.) in suprafața 344,50 mp. cu motivarea ca, parata a sugerat o singura varianta de imparteala in timp ce reclamantul a depus o precizare mai complexa (?) de unde rezulta ca si el dorește acceasi suprafața dorita si de parata. Pentru a-si intarii motivarea atribuirii instanta mai arata si ca reclamantul a avut o atitudine activa,
promovand acțiunea si a avansat parte a cheltuielilor necesare procesului.
In mod evident, nici unul dintre criteriile avute in vedere de către intanta nu face obiectul vreunei dispozitii legale (dispozițiile art. 741 Cod civil si art. 673 pct. 9 Cod proc. civila), dar nici criteriilor pe care doctrina si practica judecătoreasca le aplica situatiilor in care părțile solicita atribuirea aceluiași bun.
Ori, ignorând dispozițiile procedurale conform cu care, la formarea si atribuirea loturilor, se va ține seama de acordul părțtilor, de marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia, de masa bunurilor de împărtit, de natura bunurilor, dar si de domiciliul si ocupația părtilor, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere imparteala, au făcut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea, instanta de fond isi fundamenteaza si motiveaza atribuire pe considerente care sunt de-a dreptul ilare. In acest sens, sugerarea de către parata a unei singure opțiuni de atribuire in timp ce reclamantul si-a precizat mai complex aceasta cerere ori ca acesta a avut o atitudine activa, ca si cumpromovarea acțiunii trebuie răsplătită cu satisfacerea dorinței celui ce o formuleaza.
Ceea ce instanta a ignorat a fost convenția intervenita cu mult timp inainte de proces si conform căreia parata a ar fi urmat sa obtina atribuirea lotul in discuție. Mai mult, acest lot se afla in posesia pârâtei si nu al reclamantului, ceea ce reprezintă unul dintre criteriile avute in vedere constant de către practica judiciara in materia partajului judiciar dar ignorat de către instanta de fond.
S-a susținut totodata ca în mod greșit prima instanța a obligat parata la plata cheltuielilor de judecata fiind incalcate dispozițiile art. 275 C.proc. civil conform cu care, paratul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, afara numai daca a fost pus in întârziere inainte de chemarea in judecata.Asa cum rezulta din actele si lucrările dosarului la primul termen de judecata parata, a precizat ca
este de acord cu acțiunea prin poziția procesuala (fila 15 dosar fond) retinuta si de către instanta in ansambulul considerentelor dar ignorata in aplicarea dispozițiilor ce reglementează acordarea sau nu a cheltuielilor de judecata. Faptul ca prin acceasi nota se arata ca părțile mai au un frate (T. S., constatat ulterior ca fiind decedat) nu reprezintă o opoziție la acțiune ci, o precizare esențiala partajului succesoral, care ar fi trebuit sa fie facuta de la bun inceput de către reclamant .
In ceea ce privește calificarea de către instanta de fond a caii de atac ca fiind recursul, o
s-a apreciat ca fiind eronata deoarece, conform art. 282 ind. 1 Cod proc. civila, in litigiile civile a căror valoare este mai mare de 100.000 lei (in cauza, masa succesorala are valoarea de 184.796,7 lei) calea de atac este cea a apelului.
În drept au fost invoccate prevederile art.282 și urm. C.pr.civ.
Intimatul, T. V., legal citat a formulat un memoriu prin care a arătat că deși nu și-a dorit acest litigiu, a promovat acțiunea întrucat sora sa a promis vanzarea terenului vecinilor.În legătura cu cei 5000 mp pentru care instanța a dispus rămânerea în indiviziune, reclamantul a arătat ca de la primărie a aflat ca terenul nu mai poate fi atribuit, urmând a primi un alt lot în alta parte, urmând a fi schimbat titlul de proprietate, urmând ca problema să fie rezolvata abia la emiterea unui nou titlu.A arătat intimatul ca modalitatea de împărțire este corecta, în condițiile în care el urmeaza a se stabili în localitate, iar apelanta locuiește al B. și dorește doar înstrăinarea terenului. A arătat intimatul ca nu a existat nici o înțelegere între el și sora sa, ci chiar mai mult a dorit să-i cumpere și partea sa, dar aceasta l-a refuzat promitându-l unor vecini.A arătat intimatul că deși este de acord cu modalitatea de împărțeala nu este de acord cu felul în care prima instanța a împărțit cheltuielile de judecata ca trebuiau suportate de sora sa care s-a opus la împărțela pe cale amiabila.A solicitat intimatul să i se puna în vedere apelantei sa depuna la dosar înscrisuri în sensul celor susținute prin apel.
Apelanta a depus răspuns la întâmpinare arătând că susținerea intimatului conform cu care “nu si-a dorit niciodata acest proces de partaj”
este irelevanta deoarece, conform dispozițiilor legale, nici o persoana nu poate fi obligata a rămâne in indiviziune (art.728 Cod civil ‘’nimeni nu poate fi obligat a rămâne in indiviziune. Un erede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții
contrarii”), dar si nereala intrucat, este evident ca, numitul T. V. a declanșat procedura partajului succesoral si nu sora sa - A. C. figurând ca si parata in procesul de fond.Este adevarata afirmația conform cu care intre cei doi frați a existat o convenție insa conventia nu este in sensul aratat de către reclamant ci, in sensul celor aratate in motivarea
apelului A. C. si privea doar suprafața de teren intravilan atribuita greșit reclamantului contra voinței inițiale a celor doi (critica ce face obiectul pct. 2 al motivelor de apel). Afirmația conform cu care parata A. C. ar fi vândut teren ce face parte din masa paratajabila este nereala si nedovedita astfel incat, aceasta aparare este menita doar a
releva atitudinea necorespunzatoare a reclamantului fata de sora sa. Suprafața de 5000 mp. teren situat in extravilanul localitatii Lungani - . este parte a masei partajabile, iar toate afirmațiile reclamantului sunt făcute doar in scopul de a menține o hotarare judecătoreasca nelegala si profund netemeinica.Susținerea temeniciei atribuirii suprafeței de teren intravilan (lotul 1 A 15/1/1 - anexa 5 raportul de expertiza P.) este puerila si criticabila pentru motivele aratate si dezvoltate pe largin susținerea apelului A. astfel incat, nu se impune a reintera aceleași critici insa, cu certitudine reclamantul nu este ‘’indreptatit” la o asemenea atribuire in natura. Criticile reclamantului ce vizeaza cheltuielile de judecata nu pot face obiectul judecații instanței de control deorece, acesta nu a promovat calea de atac legala, iar critica cheltuielilor de judecata acordate de către instanta de fond trebuie analizata doar
perspectiva celor aratate de către parata apelanta A. C..
Intimatul a depus note de ședință, menținându-și pozitia procesuala.
Prin încheierea de ședință din 24.01.2014 s-a stabilit legala compunere a completului specifică fazei procesuale a apelului.
În dovedire s-a încuviințat apelantei proba cu înscrisuri și interogatoriu.
Legal citat, intimatul nu s-a prezentat în fața instanței, dar a solicitat judecata în lipsa întrucat starea de sănătate nu-i permite a se prezenta în ședinta.
În ceea ce privește calea de atac exercitata de pârâta A. C., examinând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de apel invocate, probatoriul administrat la instanța de fond și dispozițiile legale incidente, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Contrar celor susținute de apelanta prin motivele căii de atac exercitate, instanța nu a omis să se pronunțe asupra vreunui capat de cerere (aspect ce de altfel nici nu ar putea face obiectul învestirii instanței de apel fața de prevederile art.281 ind.2 C.pr.civ din 1865) și nici nu a refuzat să judece vreo pretenție, ci doar a constat imposibilitatea fizica și, implicit, juridica, de partajare a suprafeței 5000 mp situat în extravilan ., ., dispunând rămânerea în indiviziune a părților, exclusiv cu privire la acesta parte de teren.
Astfel, soluția instanței corespunde concluziilor raportului de expertiza întocmit de expert P. I. M. prin care s-a arătat că ”terenul situat în extravilanul comunei Lungani, jud. Iași, . în suprafața de 5000 mp nu a fost indicat în fizic de către reprezentanții păților și astfel expertul nu a putut măsura și identifica amplasamentul terenului (...) părțile indicând că acest teren nu a fost deținut în fizic de către defuncta ci doar scriptic (...).” În același sens sunt și concluziile expertului evaluator Negoitescu D.. De altfel, Comisa Locala de Fond Funciar Lungani a precizat prin adresa 7232/2013 în legatura cu situația juridica a terenului următoarele: ”numitul T. V. susține
ca deține suprafața de 0.50 ha teren in tarlaua T 14/169/7 denumita popular
Lanul M. Racla III B. . Intrucât numitul T. V. este cetățean al comunei Sinesti are rol agricol înregistrat la . validat pe
. proprietate este intocmit de Comisia locala de fond
Funciar Sinesti, dar punerea in posesie pe aceasta suprafața nu este semnata
de Comisia locala de fond funciar Lungani. In aceste condiții Comisia comunala
Lungani a pus in posesie cetateni din .-a intocmit titlul de
proprietate cum ar fi C. D., Dracianu C. si G. N..
În aceste condiții titlul de proprietate cu nr_ din 7.11.2003 in suprafața de
3.7071 ha este eliberat de Comisia locala Sinesti este validat pe administrativul
comunei Sinesti si trebuie modificat si trecuta suprafața de 0.50 ha pe
administrativul comunei Sinesti si dupa aceea sa se faca partajul succesoral ,
deoarece aceasta suprafața de 0.50 ha in T 14/169/7 se regaseste in titlurile de
proprietate a cetatenilor din .”.
În condițiile în care pârâta A. C. nu a formulat în termen procedural obiecțiuni la rapoartele de expertize efectuate, concluziile acestora se impun ca probatorii incontestabile care susțin, alături de premisa situației juridice incerte a terenului, soluția primei instanțe de menținere a părților în indiviziune până la stabilirea administrativa sau jurisdictionala a dreptului de proprietate, inclusiv sub aspectul amplasamentului real al terenului.
În ceea ce privește criticile privitoare la atribuire, instanța de apel reține că în litigiu este o singura ./1 pe care ambele părți au solicitat-o, instanța atribuind-o reclamantului.
Întrucat nici unul din criteriile legale de formarea și atribuirea loturilor prevăzute de art.673 indice 9 C.pr.civ (referitoare la acordul părților mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dinte coproprietari înainte de a cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri) nu erau aplicabile, în mod corect prima instanța a dat prevalenta altor elemente pentru a stabili partea căreia să îi revina . art.673 ind.9 avand caracter exemplificativ, nu limitativ.
Deși pârâta apelanta a invocat în sprijinul solicitării de atribuire existența unei conventii pur verbale cu reclamantul, aceasta nu a probat o astfel de teza defensiva și o astfel de ipoteza nu poate fi extrasa exclusiv din dispozițiile art.225 C.pr.civ în condițiile în care nu numai că prezumția de recunoaștere nu se coroboreaza cu nicio alta proba, ci mai mult, prin toate memoriile și notele depuse intimatul reclamant a negat vehement existența unui astfel de consens. Nici faptul posesiei invocat de apelanta nu transpare din probele administrate în cauza, iar domiciliul reclamantei este în mod statornic în B., jud. B., terenul aflându-se pe raza comunei Sinești, jud.Iași.
În consecința, preocuparea constanta a reclamantului cu privire la lămurirea situației juriidce a succesiunii, efortul financiar depus, dorința acestuia de a-și întemeia o casa pe terenul moștenire de la mama sa sunt argumente pertinente și suficiente pentru păstrarea soluției primei instanțe, mai ales în condițiile în care apelanta nu a putut dovedi sau susține un temei real pentru schimbarea soluției primei instanțe.
În ceea ce privește criticile referitoare la modalitatea de împărțire a cheltuielilor de judecata, exclusiv cele susținute prin apelul formulat de A. C., în condițiile în care reclamantul T. V. nu a exercitat în termen legal cale de atac, instanța de apel reține că în procesul de partaj, părțile au o dublă calitate, de reclamanți și de pârâți, iar soluția pronunțată cu privire la ieșirea din indiviziune este deopotrivă în interesul tuturor. Din aceasta perspectivă, aprecierea referitoare la aplicabilitatea prevederilor art. 275 C.pr.civ în cauza este eronata. Temeiul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este, în sens larg, răspundere civilă delictuală. Or, nu se poate considera că nu există o culpă procesuală a pârâtei, din moment ce nu a fost posibil partajul voluntar în fața notarului sau depunerea unei tranzacții în fața instanței. De altfel, faptul ca pârâta ar fi indicat ca este de acord cu acțiunea nu ar fi putut conduce la pronunțarea hotărârii exclusiv pe baza acestui acord și nici nu a scutit reclamantul de avansarea unor sume considerabile pentru realizarea expertizelor absolut necesare pentru realizarea partajului efectiv. În consecință, în mod corect prima instanța a impus părților suportarea cheltuielile de judecata potrivit art.276 C.pr.civ, hotărârea data profitând ambelor părți.
În consecință, pentru considerentele expuse, se va respinge apelul formulat de pârâta A. C. împotriva sentinței civile nr. 2912/19.02.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință ce va fi păstrata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de pârâta A. C. împotriva sentinței civile nr. 2912/19.02.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 04.04.2014.
Președinte Judecator Grefier
CCE PEC MDB
Red/tehnored/PEC
04.07.2014/2ex
Jud fond Z.L.F.M.
| ← Anulare act. Sentința nr. 1039/2014. Tribunalul IAŞI | Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... → |
|---|
