Contestaţie la executare. Decizia nr. 779/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 779/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 1935/239/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 04 Iunie 2015
Președinte – Diuță TomaAna M.
Judecător – M. M.
Grefier –M. Getuța
Decizia civilă Nr. 779
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind apelul declarat de apelanta A.N.A.F.IAȘI împotriva încheierii de ședință din data de 04.03.2015 a Judecătoriei Hîrlău, intimat Z. M., având ca obiect contestație la executare .
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde avocat D. L. pentru intimată, lipsă fiind reprezentantul legal al apelantei.
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Primul termen de judecată. Tribunalul este competent, general, material, teritorial să soluționeze prezenta cerere. Apelul declarat în termen, motivat, semnat, complinit timbrajul.
Interpelat fiind apărătorul intimatei arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cererea de apel în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat D. L. pentru intimată având cuvântul solicită respingerea apelului, menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra cererii de apel de față reține urmatoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 04.03.2015 a Judecătoriei Hîrlău, s-a dispus suspendarea executării silite a titlului executoriu emis pentru suma de 19.637 lei la data de 13.11.2014 în sarcina contestatoarei Z. M..
Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere faptul că decizia de impunere care a stat la baza titlului executoriu a fost atacată la instanța de contencios administrativ, debitul urmărit fiind unul mare, cererea fiind apreciată ca întemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași criticând sentința pentru următoarele motive:
Prevederea legala din textul art. 718 alin. 1 din NCpCiv instituie posibilitatea si nu obligatia suspendarii executarii silite, in situatia achitarii cauțiunii: "pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță". Aceasta posibilitate ramane la aprecierea instantei, care va decide, in funcție de temeinicia motivelor care au dus la formularea unei astfel de cereri.
Simpla depunere a cautiunii, in cuantumul fixat de instanță nu conduce in mod automat la admiterea cererii de suspendare, ea fiind prealabila si indispensabila analizarii solicitarii contestatorului, o garantie a prejudiciului creditorului, in caz de respingere a contestatiei la executare.
În cadrul unei contestații la executare se poate solicita suspendarea executării doar dacă se face dovada că actele de executare, sau procedura propriu-zisă, nu respectă condițiile impuse de lege. În motivarea cererii de suspendare nu s-au invocat neregularități cu privire la actele de executare silită, care au fost emise cu respectarea tuturor cerințelor de formă și de fond prevăzute de Codul de procedură fiscală. Împotriva Deciziei de impunere se putea promova contestație la organul fiscal emitent conform disp. art. 205 și urm. din Codul de procedură fiscală și ulterior, în cazul respingerii contestației, contestatorul avea deschisă calea unei acțiuni în contencios la Tribunalul lași conform disp. art. 554/2004, privind contenciosul administrativ. Numai în situația îndeplinirii celor două condiții prevăzute de art. 14 Legea 554/2004, instanța de contencios poate dispune suspendarea actului administrativ: "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare peroana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond". Titlul de creanță - Decizia de impunere, nefiind contestată și neefectuându-se plăți a devenit titlu executoriu și s-a procedat la demararea procedurii executării silite. Atât timp cât instanța de contencios nu a dispus suspendarea actului administrativ, acesta își duce efectele prevăzute de lege, motiv pentru care s-a procedat la începerea executării pentru recuperarea sumei menționată în decizia de impunere.
Solicită, în consecință, admiterea apelului.
Intimata Z. M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, arătând faptul că suspendarea executării silite a fost corect dispusă de prima instanță în condițiile în care s-a formulat contestație la executarea silită, s-a invocat prematuritatea executării silite față de contestarea deciziei de impunere, sursa debitului pretins, iar motivele temeinice au vizat faptul că s-a procedat la executarea silită a unui titlu executoriu în mod prematur, precum și cuantumul mare al debitului, de natură a produce un prejudiciu iminent în patrimoniul intimatei.
În drept, a invocat intimata dispozițiile art. 466, 718 Noul cod procedură civilă.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că apelul este neîntemeiat, astfel că îl va respinge, pentru considerentele ce succed:
În drept, potrivit art. 718 alin 1 c. pr. civ. „pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanta competenta poate suspenda executarea.
Textul legal mai sus menționat reglementează un caz de suspendare jurisdicțională facultativă a executării silite, prin derogare de la principiul punerii în executare imediată a titlurilor executorii.
In ceea ce priveste motivele temeinice pentru a se putea dispune executarea silită, Tribunalul reține din analiza actelor dosarului faptul că față de contestatoarea Z. M. s-a declanșat executarea silită pentru recuperarea unui debit stabilit prin procesul verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare emis la data de 23.03.2012 de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, debitul fiind produs de debitorul Z. I., care a decedat la data de 19.02.2010, fiind acum imputat contestatoarei în funcție de cota de ¼ a acesteia din moștenire, în calitatea sa de soție supraviețuitoare.
Din analiza deciziei nr._/21.07.2014 dată de ANAF- Serviciul Fiscal Orășenesc H., în soluționarea contestației lui Z. M. la decizia de impunere, Tribunalul a reținut faptul că în cauză se pune în discuție legalitatea debitului constatat ulterior decesului celui care eventual l-a produs, contestatoarea de azi fiind moștenitoarea legală a debitorului. Contestația la decizia de impunere a fost respinsă prin decizia menționată, fiind în prezent contestată în dosarul_ al Tribunalului Iași, Secția a II a Civilă și de C. Administrativ și Fiscal.
Prin urmare, corect a reținut prima instanță că raportat la faptul că decizia de impunere este contestată la instanța de contencios administrativ pentru motive care țin de nelegalitatea răspunderii contestatoarei pentru debitele constatate în sarcina soțului său ulterior decesului acestuia, în cauză nefiind vorba de un debit cauzat sau produs de contestatoare, precum și la cuantumul foarte mare al debitului, de natură a produse un dezechilibru în patrimoniul intimatei, cererea de suspendare este întemeiată și a fost admisă.
Față de cuantumul creanței care se execută în defavoarea contestatoarei și de faptul că nu se poate reține o pagubă în patrimoniul apelantei prin suspendarea executării silite câtă vreme suma ce se execută este pentru o perioadă mult anterioară, chiar anterioară decesului debitorului Z. I., care a decedat la data de 19.02.2010, perioadă pe care apelanta a lăsat să treacă fără a aprecia că i s-ar cauza vreun prejudiciu, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit încheind procesul verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare la data de 23.03.2012, Tribunalul apreciază că în mod temeinic a fost suspendată executarea silită până la soluționarea contestației la executare.
Pentru aceste considerente Tribunalul, în temeiul disp. art. 480 cod procedură civilă, va respinge apelul declarat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași împotriva încheierii de ședință din data de 04.03.2015 a Judecătoriei Hîrlău, pe care o păstrează.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași împotriva încheierii de ședință din data de 04.03.2015 a Judecătoriei Hîrlău, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.06.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
D.T.A.M. M.M. M.G.
Red./Tehnored. M.M.
4 ex/08.06.2015
Jud. fond R. O.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Fond funciar. Decizia nr. 761/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
