Fond funciar. Decizia nr. 1148/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1148/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 07-12-2015 în dosarul nr. 1148/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 07 Decembrie 2015
Președinte - M. S.
Judecător O. L.
Judecător G. C.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1148/2015
Pe rol judecarea recursului declarat de I. D. D. în contradictoriu cu intimat C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, intimat C. L. ȘIPOTE PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI, având ca obiect fond funciar anulare hot. . PE ROL.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16.11.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 24.11.2015, 02.12.2015 și pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 846 din 11.07.2012 pronunțată de Judecătoria H. a fost respinsă plângerea promovată de petentul I. D D. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Iași și C. L. Șipote de fond funciar împotriva hotărârii nr.1436 din 12.05.2009, poziția nr.42 din Anexa la hotărârea emisă de comisia Județeană ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut că:
Pe fondul plângerii,instanța constată că petentul a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate ce a fost înregistrată la comisia locală la data de 21.09.2005 sub nr.165-fila 15 verso,pentru suprafața de 600 mp.teren intravilan și 3,75 ha teren extravilan Șipote.
C. locală a propus invalidarea cererii petentului deoarece parte din terenul solicitat se regăsește în titlurile de proprietate ale persoanelor care au edificat case pe acesta (suprafața de 0,61 ha intravilan),alte suprafețe se regăsesc în rolul agricol al altor persoane iar pentru alte suprafețe nu a depus acte doveditoare.
C. județeană a analizat cererea petentului și a considerat că aceasta nu este întemeiată deoarece nu s-au depus acte prin care să se realizeze dovada proprietății.
Petentul a depus în susținerea cererii sale de reconstituire următoarele înscrisuri:doua declarații autentice de martori,titlu de proprietate,certificat eliberat de Arhivele Statului,acte de stare civilă,roluri agricole.
Din cererea de reconstituire depusa la comisia locală rezultă că petentul a formulat aceasta cerere în calitate de moștenitor al defunctului I. N.D..,tatăl său.Din certificatul nr.1817 din 1.04.1993 emis de Direcția Generală a Arhivelor Statului rezultă că în anul 1951 I. N.D. era înscris cu suprafața totală de 7,71 ha în . suprafață,petentului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 3,26 ha și i s-a emis titlul de proprietate nr._/9.11.1999.
Din declarația autentică a martorului S. P. rezultă că aceste suprafețe de teren solicitate de petent-6000 mp.intravilan,7500 mp.în tarlaua G. și_ mp.pășune în extravilanul satului Chișcăreni,tarlaua Bonuri,I. Vechi nu erau înscrise în rolul agricol.
Declarațiile martorilor nu îndeplinesc condițiile impuse de art.6 alin.1 indice 3 din Legea 1/2000 deoarece reconstituirea nu se poate realiza pe vechile amplasamente,multe din terenurile solicitate de petent fiind înscrise în rolul altor persoane sau în titlurile de proprietate emise altor persoane.In plus,nu s-a realizat dovada ca martorii care au dat aceste declarații autentice sunt proprietari vecini sau moștenitorii acestora pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.
Acest teren solicitat de petent nu era înscris în rolul agricol al autorului lui,împrejurare menționată de martorul S. P. în declarația sa.In plus,conform dispozițiilor art.6 alin.1 indice 2 din Legea 1/2000,documentele emise de arhivele statului,neînsoțite de titlurile de proprietate,au o valoare declarativă cu privire la proprietate.In consecință,pentru a avea valoare probantă cu privire la proprietate,acest înscris trebuia asociat,coroborat și cu alte mijloace de probă,însă,așa cum s-a subliniat anterior,declarațiile martorilor nu îndeplinesc condițiile impuse de lege.
In plus,instanța constată că petentul nu a făcut dovada vechiului amplasament al terenului solicitat,toate aceste împrejurări enumerate conducând instanța la concluzia că plângerea petentului este neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul I. D D. criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie. S-a motivat că instanța de fond a respins excepția tardivității la primul termen de judecată și a respins și plângerea fără a da posibilitatea petentului să ia la cunoștință de punctul de vedere al pârâtelor și de documentația în baza căreia C. Județeană de Fond Funciar Iași a invalidat cererea, astfel că nu a putut administra probe noi.
S-a precizat că petentul nu a fost asistat sau reprezentat de un avocat, fiind aplicabile dispozițiile art. 138 alin. 42 Cod procedură civilă, motiv pentru care a solicitat casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare pentru a putea administra probe.
Prin decizia nr.1856 din 18.09.2013 a Tribunalului Iași a fost admis recursul declarat de petentul I. D. D. împotriva sentinței civile nr. 846/11.07.2012 a Judecătoriei H., sentință pe care o casează în parte.
Cauza a fost reținută spre judecare în fond în vederea administrării probei cu o expertiză topo cadastrală.
În decizia de casare s-au reținut următoarele:
Prin Hotărârea nr. 1436/2009 emisă de C. Județeană de Fond Funciar Iași, s-au validat propunerile Comisiei Locale de Fond Funciar Șipote privind un număr de 160 de cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pe raza comunei Șipote, iar cererea nr. 165/2005 a petentului din această anexă la hotărârea Comisiei Județene a fost invalidată pentru suprafața de 4,45 ha cu motivul - lipsă acte doveditoare.
Tribunalul constată că petentul I. D. D. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate la data de 19.09.2005, înregistrată sub nr. 165, pentru suprafața de 4,45 ha pe raza comunei Șipote, localitatea Chișcăreni, respectiv intravilan 0,600 ha și extravilan 3,75 ha, declarând că i-a fost reconstituit prin titlul de proprietate nr._/1999 suprafața de 3 ha 2600 mp în extravilan Șipote și intravilan Chișcăreni.
Potrivit certificatului nr. 1817/1993 emis de Direcția Arhivelor Statului, I. N. D., autorul petentului, era înscris cu suprafața de 7,70 ha, iar potrivit rolului agricol al mamei petentului, I. D. M., aceasta figura înscrisă cu suprafața de 2,90 ha.
De asemenea, petentul împreună cu surorile sale P. E. și R. E. au formulat cerere de reconstituire după defuncții părinți I. D. și M., pentru suprafața de 8,04 ha la data de 18.03.1991, fiind validată pe numele lui I. D. și P. E. suprafața de 5,22 ha.
Potrivit adresei emisă de Primăria comunei Șipote (fila 97 dosar recurs), terenul solicitat de petent este nedeclarat, neregăsindu-se în registrul agricol al părinților acestuia, iar petentul îl deține în fizic.
Potrivit dresei nr. 165/2006 a Primăriei comunei Șipote, s-a menționat că petentul nu este propus spre validare întrucât suprafața de 0,61 ha intravilan se regăsește în titlurile de proprietate ale altor persoane, iar suprafața de 0,12 ha se află în registrul agricol al lui I. M..
De asemenea, potrivit declarației autentificate dată de S. P., petentul a deținut suprafața de 6000 mp teren în vatra satului Chișcăreni, 7500 mp în tarlaua Gavriloaiei și_ mp extravilan Chișcăreni cu care s-a înscris în CAP în 1962.
Din actele depuse la dosar rezultă că tatăl petentului este I. D., născut în 1900, având ca părinți pe N. și E. și decedat în noiembrie 1955, iar potrivit rolului agricol din anul 1955 acesta figura cu suprafața de 7,10 ha.
Având în vedere toate aceste documente, pentru buna administrare a cauzei se impune efectuarea unei expertize topo - cadastrale conform art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, care să stabilească, raportat la rolurile agricole ale defuncților părinți D. și M., precum și la titlurile de proprietate și validările pe numele petentului și a celorlalte două moștenitoare și certificatul emis de Arhivele Statului, dacă s-a reconstituit întreaga suprafață de teren a autorilor petentului acestuia sau celorlalți moștenitori.
De asemenea, expertul va preciza dacă pe vechiul amplasament al autorilor petentului sunt emise titluri de proprietate altor persoane, dacă se poate stabili o corespondență între suprafețele de teren din certificatul emis de Arhivele Statului și cel din cererea petentului, de 4,45 ha pe raza comunie Șipote, care a fost invalidată și care este suprafața de teren pe care petentul o deține în fizic.
În rejudecare a fost administrată proba cu expertiza tehnică topo-cadastrală.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate si raportat la dispozițiile legale incidente in cauză tribunalul constată că cererea formulată de către petent este neîntemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare:
Prin cererea adresată instanței petentul a solicitat anularea Hotărârii nr. 1436 din 12.05.2009 emisă de către C. Judeteana Iasi de Fond Funciar și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,45 ha teren pe care îl deține în fapt situat pe raza comunei Șipote, jud. Iași.
Prin hotărârea contestată, C. Județeană a validat propunerea de respingere a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate a Comisiei Locale Șipote de fond funciar.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că prin referatul emis de C. locală de fond funciar Șipote s-a propus invalidarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 4,45 ha.
Dovada dreptului de proprietate presupune analiza coroborată a probatoriului prin prisma reglementărilor speciale aduse de Legile 18/1991 respectiv 1/2000 in materia administrării probelor dar și a regulilor de principiu specifice aprecierii probelor.
Rațiunea legilor reparatorii in materia fondului funciar a fost aceea de a repara abuzurile regimului comunist făcute după anul 1945; aceste reglementări realizează în mod special o reparație a dreptului de proprietate si de moștenire asupra pământului, drepturi ce au fost incălcate in procesul cooperativizării agriculturii.
Acest rol rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor in materie dar si din interpretarea lor teleologică si istorică, fiind evidentă evoluția reglementarilor in sensul lărgirii sferei de persoane, de bunuri si de situații cărora li se aplica masurile reparatorii prin adoptarea succesiva a legilor de referința in materie:Lg. 18/1991, Lg. 169/1997, Lg. 1/2000, Lg.247/2005, expresie a evoluției opticii legiuitorului asupra importantei si necesitații reparației in sine, dreptul suveran al acestuia de a-si alege atât obiectul, cat si întinderea reglementarii date prin lege, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituție, fiind consacrat in jurisprudenta Curții Constituționale.
Aceeași rațiune face ca legiuitorul să reglementeze prin norme speciale și forța doveditoare a probelor administrate pentru dovada dreptului de proprietate.
Dispozițiile de principiu in materia probelor sunt cele ale art. 6 alin 1 din Legea 1/2000 coroborată cu art. 11 alin 1 din Legea 18/1991.
Potrivit art. 11 alin 1,2 din Legea 18/1991 „Suprafața adusă in cooperativa agricola de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere in cooperativa, registrul agricol de la data intrării in cooperativa, evidentele cooperativei sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.
Dispozițiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzător si in ceea ce privește suprafețele preluate de cooperativele agricole de producție fie in baza unor legi speciale, fie fără nici un titlu sau in orice alt mod.”
Potrivit art. 6 din Legea 1/2000 La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole si forestiere, in conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orasenesti, municipale si comisiile judetene, constituite potrivit legii, vor verifica in mod riguros existenta actelor doveditoare prevazute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicata, precum si pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta acestor acte, tinandu-se seama si de dispozitiile art. 11 alin. (1) si (2) din aceeași lege.
La reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere este admisa numai proba cu înscrisuri: acte de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere in cooperativa agricola, registrul agricol de la data intrării in cooperativa, evidentele cooperativei agricole, ale amenajamentelor silvice si pastorale, precum si alte înscrisuri, cu data certa din perioada respectiva.
Raportat la aceste texte Tribunalul constată nefondată critica recurentului privind îndreptățirea acestuia la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la diferența de teren dintre cea reconstituită prin titlul de proprietate nr._/09.11.1999 și suprafața de teren de 7,71 ha cu care autorul acestuia I. D D. a figurat înscris în registrul privind impunerea gospodăriilor la nivelul anului 1951 conform certificatului eliberat de către Arhivele Statului din. În rolul agricol autorul reclamantului figurează înscris doar cu suprafața de 2,90 ha restul fiind teren nedeclarat.
Trebuie menționat că recurentul a formulat cerere de reconstituire împreună cu sora acestuia P. E. pentru suprafața de totală de 8,04 ha din care a fost validată doar suprafața de 5,22 ha. A fost emis astfel si titlul de proprietate nr._/19.09.2000 pe numele lui P. M G. pentru suprafața de 2,25 ha.
În situația în care diferența de teren solicitată nu a fost înscrisă în registrul agricol, atunci dovada proprietății se face în condițiile de exigență impuse de art.6 alin 1 indice 3 din Legea nr.1/2000.Ori analizând aceste dispoziții legale prin raportare la toate probatoriile administrate în cauză tribunalul constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de aceste dispoziții legale. Simpla identificare a terenului sau a amplasamentului acestuia de către expertul topo sau deținerea acestuia în fizic nu este de natură să probeze îndreptățirea recurentului la reconstituire.
De aceea, Tribunalul reține că în condițiile în care reclamanta în calitate de moștenitor a autorului I. D D. împreună cu sora acestuia P. E. au fost validați pentru o suprafață totală de 5,22 ha, mai mult decât cea înscrisă în registrul agricol, constată că acesta nu a făcut dovada proprietății pentru toată diferența de teren solicitată.
Prin urmare, prin raportare la exigentele de probatoriu impuse de art. 6 alin 1 din Legea 18/1991 tribunalul constată că recurentul în calitate de moștenitor a defunctului I. D D. nu este îndreptațit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 4,45 ha
În considerarea celor expuse mai sus, in temeiul art. 312 alin 1 cod pr. civilă Tribunalul va respinge plângerea ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Rejudecând cauza,
Respinge plângerea formulată de reclamantul I. D. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Iași și C. L. Șipote de fond funciar împotriva hotărârii nr. 1436 din 12.05.2009, poz. 42 din Anexa la hotărâre emisă de comisia județeană.
Irevocabilă.
Pronunțată în Ședință publică azi, 07.12.2015.
Președinte, M. S. | Judecător, O. L. | Judecător, G. C. |
Grefier, A. M. |
Red.LO
Tehnored.LO/MA/2 ex/12.01.2016
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Pretenţii. Decizia nr. 1147/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
