Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 571/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 571/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 4025/866/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 27 Aprilie 2015
Președinte – Diuță T. A. M.
Judecător- M. M.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 571
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind apelul declarat de apelanta AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PESCUIT ȘI ACVACULTURĂ împotriva sentinței civile nr.2505/15.09.2014 pronunțată de Judecătoria P., intimat O. DE C. SI PUBLICITATE IMOBILIARA IASI, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996) .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 09.04.2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 23.04.2015, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi,27.04.2015, când
TRIBUNALUL
Asupra cererii de apel de față reține urmatoarele:
Prin sentința civilă nr. 2505/15.09.2014 pronunțată de Judecătoria P. s-a dispus în sensul că:
„Respinge plângerea formulată de AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PESCUIT ȘI ACVACULTURĂ, cu sediul în București, sector 3, .. 2-4, prin mandatar .., cu sediul în S., ., prin Avocat A. C. I., cu sediul procesual ales la CABINET AV. A. C. I. în Iași, .. 4, ., cabinet nr. 10, jud. Iași împotriva încheierii nr._/ 30.07.2012 a OCPI Iași de respingere a cererii de reexaminare împotriva Încheierii nr. 9605/ 2012 a BCPI P..”
Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
„Prin cererea înregistrată la data de 14.09.2012 sub nr._ pe rolul Judecătoriei P., petenta AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PESCUIT ȘI ACVACULTURĂ, prin mandatar .., prin avocat A. C. I., în temeiul art. 50 alin.2 ind.1 și 2 ind.2 din Legea 7/1996 a formulat plângere împotriva încheierii de respingere nr._/ 30.07.2012 a OCPI Iași în dosarul nr._/2012 și a încheierii de respingere nr. 9605/ 14.05.2012 prin care s-a dispus respingerea cererii de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului având număr cadastral_ Bălțați. Solicită admiterea plângerii și pe cale de consecință intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al Statului Român.
În motivarea plângerii se arată că potrivit art. 888 din Noul cod civil înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătorești definitivă, a certificatului de moștenitor sau în baza unui alt act emis de autoritățile administrative. Prevederile arătate se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate, săvârșite sau produse după . noului cod civil. Potrivit art. 77 din Legea 71/2011 arată că înscrierile în cartea funciară efectuate în temeiul unor acte sau fapte juridice încheiate, săvârșite sau produse anterior intrării în vigoare a noului cod civil vor produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii respectivelor acte.
Se mai învederează că reglementarea în vigoare la momentul transmiterii dreptului real asupra imobilului a cărui intabulare au solicitat-o este reprezentată de art. 20 din Legea 7/1996 conform căruia dreptul de proprietate se înscrie în CF pe baza actului prin care s-a constituit ori transmis în mod valabil dreptul.
În speță, prin Ordinul nr.44/ 25.01.2010 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a aprobat protocolul de predare –preluare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și alte terenuri aferente acestor amenajări deținute de ADS, către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, împreună cu procesul verbal de predare-preluare din 23.12.2009. ADS a exercitat în numele Statului Român prerogativele dreptului de proprietate privată asupra imobilului supus intabulării, conform legii 268/2001.
Se mai arată că cele două înscrisuri sus menționate reprezintă în accepțiunea legiuitorului(legea 7/1996, Codul civil) actul administrativ doveditor al transmiterii dreptului real supus intabulării.
Mai învederează petenta că potrivit OUG 23/2008 și art. II alin.2 din legea 317/2009, a preluat cu titlu gratuit de la ADS terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.
Față de cele prezentate apreciază că transmiterea drepturilor reale asupra bunului imobil a operat ope legis, înscrisurile doveditoare arătate fiind depuse la OCPI odată cu cererea de înscriere în cartea funciară.
Bunul supus înscrierii în cartea funciară aparține domeniului privat al statului și nu domeniului public cum s-a reținut în încheierile OCPI contestate. Această apartenență rezultă din prevederile art. 135 din Constituție.
Documentele prezentate de petent la momentul cererii de intabulare îndeplinesc atributele actului administrativ cerut de lege pentru efectuarea înscrierii, așa cum sunt definite acestea de art. 2 alin.1 din Legea contenciosului administrativ.
Față de aspectele prezentate apreciază ca lipsite de temei cele două soluții de respingere a cererii de intabulare a dreptului de proprietate al statului român, în mod greșit reținând registratorii OCPI că nu au fost depuse înscrisuri referitoare la dreptul de proprietate și fiind apreciate în mod greșit prevederile art. 6 din Legea 213/1998, care oricum nu intră în competența de analiză a registratorului. Solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată.
Alăturat cererii au fost depuse următoarele înscrisuri: încheierile contestate (f. 7-8,9), trei împuterniciri avocațiale (f.10,11,20).
Plângerea a fost notată în Registrul Digital de Transcripțiuni și Inscripțiuni Imobiliare prin încheierea nr._/ 08.10.2012 a BCPI P. (f.30, 78-80).
La solicitarea instanței a fost depusă documentația aferentă încheierilor contestate (f. 32-77) și dovada comunicării încheierii nr._/ 06.09.2012 către petent (f. 90-92).
La primul termen judecata s-a amânat la solicitarea domnului AV. A. C. I., „apărător ales al ANPA” în vederea luării la cunoștință de documentația depusă la dosar.
La al doilea termen de judecată același apărător a solicitat din nou amânarea judecății, instanța respingând însă cererea.
La același termen instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității de reprezentant a domnului Av. A. C. I. pentru petentă (f.95 dosar), dispunând citarea petentei cu mențiunea de a răspunde la excepție.
Petenta a înaintat la dosar în data de 10.12.2012 împuternicirea înregistrată sub nr. 7733/ 24.10.2012 la ANPA privind pe C Mihpes SRL (f.101).
La termenul din data de 14.12.2012 apărătorul petentei a mai depus la dosar împuternicirea înregistră sub nr. 734/ 08.02.2011 la ANPA (f.104).
Instanța a reținut spre soluționare, cu prioritatea prevăzută de art. 137 Cod procedură civilă, excepția invocată din oficiu.
Prin Sentința civilă nr. 3488/ 14.12.2012 a Judecătoriei P. a fost admisă excepția excepția calității de reprezentant a domnului avocat A. C. I. pentru petent, invocată din oficiu și în temeiul art. 161 al.2 C. anulată plângerea împotriva încheierilor nr._/ 30.07.2012 și nr. 9605/ 14.05.2012 emise de OCPI Iași formulată de AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PESCUIT ȘI ACVACULTURĂ prin mandatar . prin Avocat A. C. I..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultura, recurs calificat drept apel de către instanța de control, iar prin Decizia civilă nr. 619/ 27.11.2013 a fost admis apelul și trimisă cauza spre rejudecare instanței inițial învestite, reținându-se ca s-a făcut dovada calității de reprezentant prin actul depus în fața instanței de recurs.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei P. la data de 22.08.2014 sub același număr de dosar cu termen la data de 15.09.2014.
Nu s-au administrat alte probe, la primul termen petentul înaintând la dosar note de concluzii scrise și extrase de jurisprudență.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin cererea de înscriere înregistrată la OCPI Iași – BCPI P. sub nr. 9605 la data de 14.05.2012 petentul A.N.P.A. a solicitat întabularea dreptului de proprietate pentru terenul cu număr cadastral_ situat în T 17 . . prim dosar fond).
Potrivit cererii actul juridic care justifică cererea constă în ”Lg. 268/2001, OUG 69/2004, Lg. 113/2005, protocol nr. 487/ 27.04.2000, protocol nr. 7192/ 23.11.2009, Ordinul Min. Agr. și Dezv. Rurale nr. 14/ 25.01.2010, PV predare – preluare nr. 1258/ 23.12.2009” (f. 45 prim dosar fond).
Petentul a depus la dosarul OCPI, aferent cererii de întabulare, următoarele înscrisuri: referat de admitere din 23.03.2012, certificate de înregistrare fiscală ANPA și ., Protocol privind predarea preluarea terenurilor din domeniul public sau privat al statului deținut în administrare de . nr. 487/ 27.04.2000, proces verbal de inventariere, plan cadastral . și teren domeniu privat al statului, situatie centralizatoare pe tarlale și categorii de folosință a . – 2001, Ordin nr. 14/ 2010 al Ministrului Agriculturii, Protocol de predare-preluare a acțiunilor pe care ADS le deține la societăți comerciale cu profil piscicol nr. 4025/ 23.11.2009, proces verbal de predare preluare nr. 1258/ 23.12.2009, situația ADS de fond funciar, planuri de amplasament și delimitare imobil (f.46-76).
Prin încheierea 9605/ 14.06.2012 dată în dosarul nr. 9605/ 14.05.2012 a OCPI Iași - BCPI P. a fost respinsă cererea pentru intabulare a dreptului de proprietate ce a făcut obiectul dosarului 9605/2012, motivat de faptul că petenta nu a completat dosarul în termenul legal și nu prezentat acte de proprietate pentru teren.
Împotriva Încheierii nr. 9605/ 14.06.2012 petenta a formulat cerere de reexaminare (f.37-41 prim dosar fond).
În motivarea cererii de reexaminare s-a arătat că prevederile art. 47 al.1 din Legea 7/1996 și art. 888 Cod civil nu sunt aplicabile prin raportare la prevederile art. 76 și 77 din Legea 71/2011, petenta susținând că aplicabile sunt prevederile art. 20 din legea 7/1996, că actelel prin care s-a constituit sau s-a transmis în mod valabil petentei proprietatea sunt Ordinul nr. 44/ 25.01.2010 prin care s-a aprobat protocolul de predare primire a terenurilor împreună cu procesul verbal de predare preluare din 23.12.2009.
De asemenea, în cererea de reexaminare se indică în mod repetat cu invocarea articolelor de lege aferente faptul că terenul pentru care s-a solicitat întabularea este teren din domeniul privat al statului și nu din domeniul public (f. 39-40 prim dosar fond).
Prin încheierea de respingere_/ 06.09.2012 a OCPI Iași a fost respinsă cererea de reexaminare motivat de faptul că ”înscrisurile anexate cererii nu justifică dreptul de proprietate ce se solicită a fi înscris (…) având în vedere că în justificarea cererii privind intabularea dreptului de proprietate al Statului Român – domeniu privat nu s-au depus înscrisuri doveditoare”.
În motivarea respingerii cererii de reexaminare s-a mai reținut:
« Conform dispozițiilor art. 4 din Lg. 213/98 „Domeniul privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitățile administrativ teritoriale au drept de proprietate privată”.
Conform art. 6 al. 1 din același act normativ „Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau unităților administrativ teritoriale și bunurile deținute de stat în perioada 6.03._89 dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlul valabil cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat”.
Conform art. 888 Cod civil înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătorești definitive, a certificatului de moștenitor sau în baza uni alt act emis de autoritatea administrativă în cazurile în care legea prevede aceasta.
Conform art. 894 din Codul civil dacă mai multe persoane și-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar înscrierile nu s-a făcut cel din urmă îndreptățit va putea cerere înscrierea dobândirilor succesive odată cu aceea a dreptului său, dovedind prin înscrisuri originale întreg șirul actelor juridice prin care se întemeiază înscrierile.
Conform art. 58 ind. 1 alin. 1 din Lg. 7/1996 „prin înregistrare a imobilelor în cadastru și cartea funciară se realizează la cerere, în baza actelor de proprietate și a unei documentații cadastrale”.
Conform art. 62 alin. 1 din Ordinul nr. 633/2006 al Directorului General al ANCPI: „Pentru imobilele care nu sunt înscrise în cartea funciară – la prima înscriere se vor deschide cărți funciare în baza documentației cadastrale recepționate, prin care se atribuie număr cadastral, a înscrisului doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau constituire a dreptului real și a certificatului fiscal sau adeverinței eliberate de primăria în circumscripția căreia se află situat imobilul”.
Conform art. 63 alin 1^1 „registratorul va respinge cererea de înscriere a actului juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiții speciale prevăzute de reglementările în vigoare”.
Analizând înscrisurile depuse în dosarul nr. 9605/2012, în raport cu dispozițiile legale enunțate, se reține că acestea nu fac dovada dreptului de proprietate privată a Statului Român asupra imobilului în speță, ci doar a dreptului de administrare al ANPA. (…)
În consecință, în baza dispozițiilor art. 47 al.1 coroborate cu dispozițiile art. 49, art. 50 al.2 din Lg. 7/1996 >> s-a dispus respingerea cererii.
Analizând actele dosarului raportat la raționamentele expuse în Încheierea de respingere a cererii de reexaminare nr._/ 06.09.2012 și Încheierea de respingere a cererii de intabulare nr. 9605/ 14.06.2012 instanța constată că cele două încheieri contestate sunt temeinice și legale iar plângerea de față este neîntemeiată, întrucât:
Cererea de întabulare a dreptului de proprietate nr. 9605/ 14.05.2012 cu privire la imobilul în suprafață de 1722 m.p. aflat pe raza UAT Bălțați căruia i s-a atribuit nr. cadastral provizoriu_ (conform referatului de admitere a OCPI Iași aflat la fila 46 prim dosar fond) este supusă reglementărilor cuprinse în art. 20 și urm. de Legea 7/1996.
Potrivit art. 76 din Legea 71/2011 „dispozițiile art. 876-915 codul civil privitoare la cazurile, condițiile, efectele și regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau după caz săvârșite ori produse după . codului civil”.
Pe cale de consecință prevederile noului cod civil nu se aplică în speță. Reținerea art. 888 Cod civil în încheierea de respingere a cererii de reexaminare deși incorectă, nu atrage nelegaliatea acesteia întrucât respingerea a fost dispusă în final în temeiul prevederilor legii 7/1996 și nu doar ale celor din codul civil.
Conform textului de lege incident, art. 20 alin. 1 din Legea 7/1996 dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.
La rândul lor dispozițiile art. 644 și 645 din Codul civil de la 1864 reglementând modurile prin care se dobândește proprietatea arată: proprietatea bunurilor se dobândește și se transmite prin succesiune, prin legate, prin convenție și prin tradițiune; proprietatea se mai dobândește prin accesiune sau incorporațiune, prin prescripție, prin lege și prin ocupațiune.
Petenta A.N.P.A. nu a depus nici un act din care să rezulte modalitatea de doibândire a proprietății prevăzută de art. 644-645 Cod civil de la 1864.
Petenta a înțeles să invoca drept temei al proprietății private a Statului Român asupra imobilului de 1722 m.p., Ordinul nr. 14/25.01.2010 al M.A.D.R. precum și procesul verbal de predare – preluare din data de 23.12.2009.
Potrivit Ordinului nr. 14/2010 :” se aprobă protocolul de predare-preluare a acțiunilor pe care ADS le deține la societățile comerciale cu profil piscicol, a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole precum și alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deținute de aceasta și prevăzut în anexa 1 la prezentul Ordin, către ANPA” (f. 60-61 prim dosar fond).
Sub nr. 4025/23.11.2009 (nr. ADS), respectiv 7192/23.11.2009 (nr. alocat de ANPA) a fost încheiat protocolul de predare preluare între A.D.S. și A.N.P.A. prin care cea dintâi ”predă (celei din urmă), cu titlu gratuit, terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole precum și terenurile aferente amenajărilor piscicole deținute ” (art. 1 din Protocol) urmând ca de la data protocolului ”A.N.P.A. să exercite în numele statului, toate atribuțiile ce îi revin potrivit legii în ceea ce privește administrarea terenurilor aflate în domeniul public sau privat al statului” (art. 3 din Protocol) (f. 62-63 prim dosar fond).
Protocolul de predare – preluare astfel încheiat a fost aprobat prin Ordinul nr. 14/25.01.2010 al M.A.D.R.
Prin Legea 268/2001, act normativ prin mijlocirea căruia s-a înființat A.D.S., astfel cum rezultă din dispozițiile art. 12 alin. 3, a fost reglementat regimul juridic al terenurilor cu destinație agricolă – categorie în care intră potrivit alin.2 și amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare – proprietate publică sau privată a statului aflate în administrarea A.D.S.
Totodată, potrivit art. 4 alin. 1 lit. a) și b)A.D.S. are ca atribuții exercitarea în numele statului a prerogativelor dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului privat al statului, precum și gestionarea și exploatarea eficientă a patrimoniului de stat, al cărui proprietar mandatat este.
Din economia acestor texte de lege rezultă că menirea Legii 268/2001 nu a fost aceea de a determina bunurile aparținând proprietății private a statului, drept de proprietate a cărui existență a fost premergătoare edictării acestei legi.
Singura reglementare spre stabilirea dreptului de proprietate publică sau privată a statului pe baza planurilor cadastrale este cea cuprinsă în art.7 alin.4 însă sub condiția depunerii de către A.D.S. a cererii de înscriere a dreptului de proprietate al statului în Cartea Funciară, la biroul de carte funciară al judecătoriei în a cărei rază teritorială este situat terenul.
În aceste repere legislative Ordinul nr. 14/2010 al M.A.D.R. și protocolul de predare – primire din 23.11.2009 nu fac altceva decât să conducă la o transmitere a dreptului de administrare asupra terenurilor arătate în persoana A.N.P.A. însă fără să configureze strict dreptul de proprietate privată al statului.
Concluzionând, nici Legea 268/2001 și nici Ordinul nr. 14/25.01.2010 nu pot avea semnificația juridică la care face trimitere legiuitorul prin norma înscrisă în art. 645 din Codul civil respectiv aceea de dobândire prin lege de către stat a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1722 m.p. teren.
Or, în contextul prezentat, în care Statul Român nu are înscris anterior dreptul de proprietate asupra terenului în speță, Statul Român nu a transmis petentei dreptul de proprietate asupra acestui teren ci doar un drept de administrare, ADS nu a formulat cererea de întabulare în numele și pentru statul român și ADS nu a transmis petentei decât dreptul de administrare a terenurilor vizate de protocol, nu sunt întrunite nici condițiile art. 20 din Legea 7/1996 și nici cele ale art. 7 al.4 din Legea 268/2001.
Pe cale de consecință, în mod corect a fost respinsă cererea de întabulare a dreptului de proprietate privată al Statului Român formulată de petenta ANPA și astfel plângerea de față va fi respinsă.”
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, criticând sentința pentru următoarele motive:
Aplicabile speței sunt dispozițiile art. 20 din Legea 7/1996, potrivit cărora dreptul de proprietate sau alt drept real se înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-a constituit sau transmis în mod valabil, astfel că apelanta a depus la dosar Ordinul 14/25.01.2010 a MADR care a aprobat protocolul de predare primire a terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole precum și procesul verbal de predare preluare din data de 23.12.2009.
ADS a exercitat în numele statului prerogativele dreptului de proprietate asupra imobilului supus intabulării în temeiul disp. Legii 268/2011, cele două înscrisuri reprezentând, în accepțiunea legiuitorului, actul administrativ doveditor al transmiterii dreptului real supus intabulării.
Conform dispozițiilor O.U.G. nr. 23/2008 și art. II alin. 2 din Legea 317/2009 la data intrării în vigoare a actului normativ A.N.P.A. a preluat cu titlu gratuit de la A.D.S. terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole precum și alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deținute de A.D.S. Transmiterea drepturilor reale asupra bunului imobil a operat ope legis.
Interpretarea dată regimului juridic al bunului de către registrator și registratorul șef este lipsită de temei legal. Bunul imobil aparține domeniului privat al statului în baza Legii 213/1998 întrucât nu face parte din categoriile prevăzute de art. 135 alin. 4 din Constituția României, pct. 1 din anexa Legea 213/1998 și art. 3 din Legea 207/1996. Dreptul de proprietate privată al statului este supus regimului juridic de drept comun. În considerarea dispozițiilor art. 557 alin. 2 din noul cod civil proprietatea și orice alt drept real se pot dobândi prin efectul unui act administrativ iar documentele prezentate cu ocazia înregistrării cererii de intabulare îndeplinesc atributele actului administrativ. Nu este ținută să facă dovada ca toți autorii care anterior au exercitat prerogativele dreptului de proprietate asupra imobilului au fost ei înșiși proprietari în condițiile în care actele administrative în baza cărora s-a solicitat intabularea sunt valide. La dosar au fost prezentate acte administrative de transmitere a bunului imobil de la C.N.A.F.P. la A.D.S. și în cele din urmă a A.N.P.A., context în care apare ca lipsită de temei aprecierea registratorului șef că nu au fost prezentate înscrisuri doveditoare ale dreptului de proprietate.
Se invocă de registrator art. 6 din Legea 213/1998 în condițiile în care doar instanța are căderea de a analiza valabilitatea titlului statului.
În plus, se reține încălcarea disp. art. 894 NCCivil, inaplicabil cauzei, potrivit disp. Legii 7/1996 nefiind obligatoriu a se dovedi transmiterile succesive ale proprietății, așa cum impun dispozițiile din NCCiv. Totodată, soluția de respingere a cererii este și în contradicție cu practica OCPI Iași, care a admis în cazuri similare cererile de înscriere, precum și cu practica Judecătoriei Iași, care a admis plângerile formulate.
Instanța de fond a interpretat și aplicat în mod eronat dispozițiile legale incidente în speță față de art. 888 din codul civil și art. 581 alin. 4 din Legea 7/1996, rigorile legii fiind îndeplinite.
Invocă apelanta și art. 3 și 4 din Legea 231/1998, 5 și 6 din Legea 18/1991, art. 3 din Legea 107/1996, art. 2 pct. 2 din O.U.G. nr. 23/2008, texte a căror interpretare conduce spre concluzia apartenenței imobilului supus intabulării la domeniul privat al statului.
Prevederile la care face trimitere instanța de fond, art. 7 alin. 6 din Legea 268/2001 arată că apartenența la domeniul public sau privat al statului este stabilită prin lege, la data predării preluării bunurilor care fac obiectul prezentei legi se va întocmi de A.D.S. balanța terenurilor pe fiecare unitate prevăzută la art. 1, 2 și în anexele 1 – 4 iar terenurile care nu fac obiectul retrocedării în conformitate cu prevederile legilor în domeniu vor fi declarate terenuri aparținând domeniului public sau privat și vor putea fi concesionate sau arendate în condițiile legii.
În apel s-au depus la dosar înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma apelului formulat și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
Conform dispozițiilor art. 20 alin. 1 din Legea 7/1996, aplicabile cauzei de față, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil, dispozițiile art. 644 și 645 din codul civil de la 1864 reglementând modurile prin care se dobândește proprietatea, anume: proprietatea bunurilor se dobândește și se transmite prin succesiune, prin legate, prin convenție și prin tradițiune; proprietatea se mai dobândește prin accesiune sau incorporațiune, prin prescripție, prin lege și prin ocupațiune.
Față de aceste moduri de dobândire a proprietății reglementate expres de disp. Codului civil corect a statuat prima instanță că nu s-a făcut dovada prin actele depuse la dosar a dreptului de proprietate al Statului raportat la terenul în litigiu. Cum nici protocolul de predare preluare între ADS și ANPA și nici Ordinul 14/2010 de aprobare a acestui protocol nu întrunesc rigorile legii, corect a fost respinsă acțiunea, nici unul din modurile de dobândire a dreptului de proprietate prevăzute expres de legiuitor nefiind probat în cauză.
Apelanta a încercat a acredita ideea că proba dreptului de proprietate al statului trebuie dedusă din apelarea la dispozițiile Legii 213/1998 sau ale Legii 18/1991, apărare care însă nu poate fi reținută de Tribunal.
Este adevărat că prin disp. art. 3 și 4 din Legea 213/1998 se reglementează domeniul public și privat al statului, respectiv al unităților administrativ teritoriale, iar apartenența la domeniul privat al statului al unui teren, cum se susține că este și cel din cauză, este dedusă din faptul neapartenenței acestuia la domeniul public al statului, însă dreptul de proprietate al statului, fie în regim de drept public, fie de drept privat, nu poate fi dedus din interpretarea dispozițiilor legale enunțate de apelantă, Statul trebuind a face dovada dobândirii acestui drept prin una din modalitățile reglementate mai sus.
De altfel, disp. art. 6 din Legea 18/1991 statuează expres faptul că „Domeniul privat al statului și, respectiv, al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum și din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel”.
Prin urmare, mai întâi trebuie dovedită calitatea de proprietar al statului asupra unui bun imobil, în speță teren, și ulterior dovedirii acestui drept se pune problema dacă acest drept aparține statului în regim de drept public sau privat, dispozițiile legale invocate pentru delimitarea domeniul public de cel privat în privința dreptului de proprietate al statului neputând ține loc de dovada a dreptului de proprietate însuși, neputând avea semnificația juridică la care face trimitere legiuitorul prin norma înscrisă în art. 645 din Codul civil, respectiv aceea de dobândire prin lege de către stat a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1722 m.p. teren.
Pentru aceste considerente Tribunalul, în temeiul disp. art. 296 cod procedură civilă, va respinge apelul declarat de apelanta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură împotriva sentinței civile nr. 2505/15.09.2014 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o păstrează.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge apelul declarat de apelanta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură împotriva sentinței civile nr.2505/15.09.2014 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.04.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
D.T.A.M M.M. M.G.
Red./Tehnored..M.M.
4 ex/25.05.2015
Jud. fond R. P. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 519/2015. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 573/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
