Pretenţii. Decizia nr. 346/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 346/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 4939/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 17 Martie 2015
Președinte - M. A.
Judecător M. S.
Judecător A. M. Diuță T.
Grefier I. B.
DECIZIA CIVILA Nr. 346/2015
Pe rol judecarea cauzei civila privind pe recurent E.ON G. DISTRIBUȚIE și pe intimat G. D. A., intimat V. C. M., intimat R. I. - NU M. ESTE PARTE!, intimat G. M. A. (6 ani) prin reprezentant legal Gordu, având ca obiect pretenții daune interese.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata G. D. A., avocat M. C. pentru intimați, lipsă fiind reprezentantul legal al recurentei.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care; interpelați fiind intimații prin apărătorul ales, învederează instanței ca nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra cererii de recurs.
Avocat M. pentru intimați, având cuvântul solicită respingerea recursului, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata, sens în care depune la dosar chitanța prin care face dovada achitării onorariului de avocat.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 7409/23.05.2014, Judecătoria Iași, s-a admite acțiunea așa cum a fost modificată, formulată de reclamanții: G. D.-A., V. C.-M. și G. M.-A. prin reprezentant legal G. A.-G., toți cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat C. M., situat în Iași, .. 1-3, ., jud. Iași în contradictoriu cu pârâta E.ON G. Distribuție S.A Tg. M., cu sediul în Tg. M., P-ța Trandafirilor, nr. 21, jud. M.
S-a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 30.000 lei cu titlu de daune reprezentând lipsa de folosință utilă a suprafeței de 1043 mp teren, situată în Iași, ., ./1, 4538/1, 4536, 4528/1 și 4499/2 pentru perioada 12.02._13.
S-a admis cererea reclamanților privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Obligă pe pârâta E.ON G. Distribuție S.A. să plătească reclamanților suma de 972 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxe parțiale de timbru și onorarii parțiale experți.
S-a obligat pârâta să plătească Statului suma de 972 lei cu titlu de cheltuieli de judecată avansate de acesta.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 12.02.2013 pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._, reclamanții: G. D.-A., V. C.-M., Rasigna I. și G. M.-A. prin reprezentant legal G. A.-G. au chemat-o în judecată pe pârâta E.ON G. Distribuție- Regiunea Est, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 30.000 lei, reprezentând daune interese pentru lipsa de folosință a terenului situat în Iași, ., între blocurile 1016 și 1017, ./1, 4538/1, 4538, 4536, 4528/1 și 4499/2 precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea dată în cameră de consiliu la 30.04.2013, instanța a respins cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei de timbru formulată de reclamanți. Prin încheierea din 12.06.2013 cererea de reexaminare a fost admisă, dispunându-se eșalonarea taxei de timbru în cuantum de 1811 lei în 10 rate lunare și obligarea reclamanților la plata timbrului judiciar în cuantum de 5 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au arătat că tatălui lor, G. Metodie, i s-a reconstituit prin titlul nr._/22.11.2000, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1043 mp, situat în Iași, ., între blocurile 1016 și 1017, ./1, 4538/1, 4538, 4536, 4528/1 și 4499/2, terenul trecând, prin succesiune, în proprietatea reclamanților.
Terenul identificat anterior este străbătut de o conductă de gaz proprietatea pârâtei E.On G. Distribuție Regiunea Est pe o lungime de 90,08 m, fapt ce i-a împiedicat pe reclamanți să exercite atributele dreptului de proprietate, fiindu-le refuzată eliberarea autorizației de construcție, împrejurarea fiind semnalată de autorul lor atât pârâtei cât și Primăriei Municipiului Iași, fără rezultat.
În 2008 pârâta, deși cunoștea situația în drept a terenului a extins rețeaua de distribuție, afectând proprietatea tatălui lor. Prin sentința civilă nr._/11.12.2009, pronunțată de Judecătoria Iași, pârâta a fost obligată să ridice conducta de gaz de pe terenul arătat mai sus, sub sancțiunea de daune cominatorii în cuantum de 200 lei pe zi, sentința fiind menținută prin decizia nr. 958/2011 a Curții de Apel Iași.
Pârâta a comunicat reclamanților că a dezafectat conducta de gaz pe data de 02.02.2012 însă nici până la momentul formulării prezentei acțiuni nu a ridicat această conductă de pe teren, potrivit dispozițiilor sentinței civile nr._/11.12.2009.
Reclamanții apreciază că fapta pârâtei le-a produs un prejudiciu prin aceea că nu au putut valorifica terenul și obține foloase materiale din utilizarea lui.
În drept, sunt invocate dispozițiile art. 916, 938, 948 și 1530 cod civil și art. 112 C.proc.civ.
Atașat cererii de chemare în judecată, reclamanții depus la dosar: adresă nr.9161/02.02.2012, adresă nr. 632/17.01.2008, sentința civilă nr._/11.12.2009, decizia civilă nr. 958/16.12.2011.
Cererea de chemare în judecată este formulată prin avocat M. C., cu împuternicire la fila 11 dosar.
În data de 24.05.2013, S.C. E. G. Distribuție SA Târgu M. depune la dosar apărări cu caracter de întâmpinare, arătând că pârâta E.ON G. Distribuție- Regiunea Est are statut de sucursală și, prin urmare nu are capacitate procesuală.
Pe fond, solicită respingerea acțiunii întrucât și-a îndeplinit obligațiile decurgând din sentința civilă nr._/11.12.2009 și a informat reclamanții despre această împrejurare prin adresa nr. 9161/02.02.2012.
Pârâta arată că regimul juridic al conductelor de gaze naturale, la data primului litigiu dintre părți, era reglementat de art. 85-90 Lg. 351/2004, aceleași norme fiind preluate de art. 109-113 Lg. 123/2012 – Legea energiei și a gazelor naturale.
În drept, sunt invocate Lg. 351/2004 și Lg. 123/2012.
În ședința publică din data de 28.05.2013, reclamanții formulează o cerere de modificare a cadrului procesual atât cu privire la reclamanți cât și cu privire la pârâtă; calitatea de reclamanți este însușită doar de G. D.-A., V. C.-M. și G. M.-A. prin reprezentant legal G. A.-G. (fără Rasigna I.), fiind chemată în judecată în calitate de pârâtă S.C. E. G. Distribuție SA Târgu M..
În data de 17.06.2013 S.C. E. G. Distribuție S.A. Târgu M. formulează noi apărări scrise, apreciind că modificarea acțiunii reclamantei are caracter tardiv, fiind depășită prima zi de înfățișare.
Prin încheierea interlocutorie din data de 25.06.2014 instanța a constatat că cererea de modificare a acțiunii a fost formulată în termen și a luat act de modificare, respingând ca rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale pasive.
În data de 17.09.2013 reclamanții formulează noi precizări la cerere și arată că solicitarea de daune interese are la bază faptul că în perioada 12.02._13 aceștia au fost în imposibilitate de a închiria sau vinde bunul imobil teren dată fiind prezența conductei de gaz. Reclamanții arată că în perioada menționată nu s-a prezentat nimeni din partea pârâtei la teren pentru a dezafecta conducta și, că, oricum, chiar și în ipoteza dezafectării anterioare, pârâta nu și-a îndeplinit obligația de ridicare a acesteia de pe teren.
La termenul din 17.09.2013 instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri și reclamanților și proba cu interogatoriul pârâtei, prorogând pronunțarea asupra probei cu expertiza de specialitate.
În data de 30.09.2013, în administrarea probei cu înscrisuri, reclamanții depun la dosar: notificare nr. 1/18.09.2013 și întrebările interogatoriului încuviințat.
La termenul din 01.10.2013 instanța a încuviințat reclamanților și proba cu expertizele specialitatea „instalații pentru construcții” și „evaluare imobiliară”, a numit experții prin tragere la sorți și a fixat obiectivele.
Cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamanți pentru plata onorariilor provizorii este soluționată prin încheierea din data de 15.10.2013 în sensul admiterii în parte.
Raportul de expertiză specialitatea „instalații pentru construcții”, ing. Ș. A.-A., este anexat în data de 25.11.2013 la dosar, consecutiv filei 201, însoțit de anexe și înscrisuri. La aceeași dată este depus la dosar și raportul de expertiză specialitatea „evaluare imobiliară”, ing. I. S., anexat consecutiv filei 225, însoțit de anexe și înscrisuri.
Cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamanți pentru plata onorariilor definitive este soluționată prin încheierea din data de 09.01.2014 în sensul admiterii în parte.
Pârâta formulează obiecțiuni la expertiza specialitatea „instalații pentru construcții”, depuse în data de 06.01.2014. Atașat acestor obiecțiuni, sunt depuse la dosar înscrisuri noi, respectiv: programul de lucru în spații închise nr.4/17.01.2012, ordin de serviciu nr. 105/17.01.2012, aviz tehnic pentru modificarea/anularea traseului rețelei de distribuție a gazelor naturale nr._/20.12.2011.
De asemenea, reclamanții formulează obiecțiuni la expertiza tehnică evaluatorie în data de 07.01.2014, termen la care instanța a încuviințat obiecțiunile la expertiza specialitatea „instalații pentru construcții”. Răspunsul expertului la obiecțiuni este depus în data de 28.01.2014. La termenul din 04.03.2014 au fost încuviințate obiecțiunile la expertiza în specialitatea „evaluare imobiliară”, răspunsul expertului evaluator la obiecțiuni fiind atașat la filele 315-318 dosar.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Instanța reține că reclamanții sunt proprietarii imobilului teren, în suprafață de 1043 mp, situat în Iași, ., între blocurile 1016 și 1017, ./1, 4538/1, 4538, 4536, 4528/1 și 4499/2, în calitate de moștenitori ai autorului G. Metodie, potrivit titlul nr._/22.11.2000, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1043 mp, situat în Iași, ., între blocurile 1016 și 1017, ./1, 4538/1, 4538, 4536, 4528/1 și 4499/2, terenul trecând, prin succesiune, în proprietatea reclamanților.
Potrivit susținerilor reclamanților, terenul identificat anterior este străbătut de o conductă de gaz proprietatea pârâtei E.On G. Distribuție Regiunea Est pe o lungime de 90,08 m, fapt ce i-a împiedicat pe reclamanți să exercite atributele dreptului de proprietate, inclusiv să închirieze sau să vândă respectivul imobil.
Prin sentința civilă nr._/11.12.2009, pronunțată de Judecătoria Iași, pârâta a fost obligată să ridice conducta de gaz de pe terenul arătat mai sus, sub sancțiunea de daune cominatorii în cuantum de 200 lei pe zi, sentința fiind menținută prin decizia nr. 958/2011 a Curții de Apel Iași.
Pârâta susține că și-a îndeplinit obligațiile ce decurg din susmenționata sentință, însă, din concluziile raportului de expertiză specialitatea „instalații pentru construcții” și a răspunsului la obiecțiuni, raport care face parte din prezenta hotărâre, reține că această conductă nu este dezafectată, fiind amplasată în subteran, pe proprietatea reclamantei, fiind doar scoasă din funcțiune.
Chiar din avizul tehnic nr._/20.12.2011 emis de pârâtă rezultă că dezafectarea conductei de gaz se efectuează prin scoaterea din pământ, în baza unei autorizații de construire/desființare, obligație care revinde tot pârâtei, în ducerea la îndeplinire a dispozițiilor sentinței civile nr._/11.12.2009 și care nu a fost îndeplinită; de altfel, pârâta nu a întreprins nici un demers în acest sens, nici măcar nu a contactat reclamanții, pentru ca, eventual, împreună și cu concursul acestora, dar pe banii ei, să ducă la îndeplinire măsura impusă.
Astfel, pentru perioada solicitată în acțiune, 12.02._13, instanța reține că, într-adevăr, pe suprafața de teren proprietatea (în pământ) s-a aflat (și se află în continuare), conducta de gaz aparținând pârâtei care nu și-a îndeplinit obligația stabilită prin sentința civilă nr._/11.12.2009.
Această situație echivalează cu o conduită ilicită a pârâtei care atrage obligarea acesteia la repararea prejudiciului produs reclamanților în condițiile art. 998 din Codul civil de la 1864. Angajarea răspunderii civile delictuale nu presupune în mod necesar ca vinovăția să îmbrace forma intenției, fiind suficientă și vinovăția sub forma culpei, când autorul faptei ilicite prevede rezultatul faptei sale dar socotește în mod ușuratic că nu se va produce sau nu prevede rezultatul faptei sale deși trebuia și putea să îl prevadă. Conduita ilicită a pârâtei este în legătură de cauzalitate cu prejudiciul invocat de reclamanți respectiv diminuarea valorii de circulație a bunului teren pentru întreaga perioadă, cu imposibilitatea valorificării acestuia, fie prin închiriere, fie prin vânzare, la valoarea reală a terenului, fără deficitul de valoare creat prin fapta culpabilă a pârâtei.
Pentru determinarea prejudiciului instanța a dispus efectuarea în cauză a unei expertize evaluatorii. Din concluziile suplimentului la raportul de expertiză ing. I. S., instanța reține că pentru perioada menționată, terenul în litigiu ar fi valorat cel puțin 58 euro/mp pentru anul 2012 și 65 euro/mp pentru anul 2013, însă, din cauza existenței conductei de gaz, valoarea acestuia a fost diminuată până la 7 euro/mp. Instanța reține că prejudiciul produs reclamantei poate fi cuantificat ca lipsă de folosință a sumei reprezentând diferența între valoarea de circulație a terenului fără conducta de gaz și aceeași valoare a terenul cu conducta de gaz. În lipsa altor criterii obiective și a oricăror precizări ale reclamantului privind modul de calcul al acestui prejudiciu, instanța apreciază că raportarea sa la dobânda legală la diferența de preț anterior menționată reprezintă un criteriu echitabil și obiectiv. Instanța a avut în vedere, următorii parametri: o diferență de valoare ca medie, pentru anii 2010-2013 de 51 euro/mp, aproximativ 55,233 euro și o medie a dobânzii legale pentru aceeași perioadă de 5,5% pe an, rezultând o valoare aproximativă de 9000 euro.
Având în vedere că reclamanții au indiciat un prejudiciu de 30.000 lei, instanța, judecând în limitele disponibilității cererii, va admite acțiunea apreciind-o ca întemeiată și va obliga pârâta, la plata contravalorii acestei lipse de folosință, respectiv al echivalentului în bani al acestui atribut al dreptului de proprietate.
Față de cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 274 C.proc.civ. potrivit cu care „ partea care cade în pretenții va fi obligată să plătească cheltuieli de judecată”; în raport de aceste dispoziții legale instanța reține caracterul accesoriu al pretențiilor privind obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată și observă că pârâtul este în culpă procesuală astfel încât pretenția apare ca întemeiată și va admisă pentru suma de 972 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxe parțiale de timbru și onorarii parțiale experți.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta E.ON G. Distribuție- Regiunea Est criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt, arată recurenta în motivarea cererii că instanța de fond a pronunțat o sentință greșită cu interpretarea eronată a probelor administrate.
Astfel, în mod nejustificat s-a reținut că reclamanții s-au aflat în imposibilitatea de a închiria sau vinde terenul pe care se află conducta de gaze naturale dezafectată.
Reclamanții nu au făcut dovada de a vinde, închiria sau ridica o construcție pe acel teren.
Simpla menționare a faptului că reclamanții nu au putut vinde sau închiria terenul nu poate fi primită atât timp cât nu se face nici o dovadă în acest sens, existența unei astfel de instalații nefiind de natură să alunge eventualele persoane interesate de închiriere sau de cumpărare.
Consideră astfel că în această cauză nu se poate vorbi despre existența unui prejudiciu, în condițiile în care reclamanta nu a făcut dovada că imobilul respectiv se află în imposibilitate de a fi vândut sau închiriat din cauza, neexistând practic un raport de cauzalitate între existența acestei instalații aflată la subsolul proprietății reclamanților și eventualul prejudiciu pe care reclamanții consideră că l-au suferit neputând închiria sau vinde în zonă respectivă.
În consecință, nu sunt întrunite în cauză condițiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 998- 999 Cod civil deoarece reclamanta nu a făcut dovada existenței prejudiciului.
Legal citați intimații au formulat întâmpinare.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Verificând actele și lucrările dosarului, motivele de recurs invocate, raportat la dispozițiile legale în vigoare, tribunalul constată următoarele:
Prima instanță a făcut o analiză corectă și judiciară a situației de fapt raportat la dispozițiile legale incidente și a pronunțat o soluție temeinică și legală expunând în mod detaliat considerentele ce o susțin și pe care instanța de control și le însușește.
Raportat strict la criticile expuse de recurentă, instanța reține că sentința pronunțată de Judecătoria Iași est4e temeinică și legală și în consecință, obligarea la plata sumei de 30.000 lei reprezentând daune pentru lipsa de folosință a ter5enului situat în Iași, . între blocurile 1016 și 1017, . 4534/1, 4538/1, 4538,4536, 4528/1, 4499/2, în perioada 12.02._13 este pe deplin întemeiată, dovedită și legală.
Susținerile recurentei conform cărora ar fi trebuit să facă dovada unor demersuri cu privire la închirierea, vânzarea sau construirea pe acest teren, nu pot fi primite de instanță atâta timp cât aceasta a fost obligată prin sentința civilă nr._ din 11.12.2009 pronunțată de Judecătoria Iași, să ridice conducta de gaz de pe terenul proprietatea intimaților sub sancțiunea de daune cominatorii în cuantum de 200 lei pe zi. Sentința a fost menținută prin decizia nr. 958/2011 a Curții de Apel Iași din 16.12.2011.
Ața cum reiese și din expertizele realizate în cauză. Țeava de gaz aparținând recurentei se află în continuare pe terenul proprietatea intimaților.
În mod corect, instanța de fond a reținut faptul că existența conductei de gaz, pe terenul proprietatea intimaților și neîndeplinirea obligațiilor stabilite prin sentința_/2009, echivalează cu o conduită ilicită a E.ON G. DISTRIBUȚIE care atrage repararea prejudiciului în condițiile art. 998 Cod civil de la 1864.
M. mult reține tribunalul că extragerea conductei de gaz din pământ nu poate fi realizată de către recurentă, fiind singura abilitată în acest sens. Această operațiune de scoatere a conductei și aducere a terenului la stadiul inițial presupune niște costuri foarte mari care trebuie suportate de recurentă atâta timp cât aceasta a amplasat aceste conducte pe terenul proprietatea intimaților în mod ilegal.
În ce privește suma solicitată de reclamanți și acordată de instanța de judecată prin sentința recurată ca despăgubire civilă, este pe deplin dovedită, fiind o sumă modică raportat la părerea exprimată în raportul de expertiză evaluatorie.
Față de aceste considerente tribunalul în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. Civilă va respinge recursul formulat de E.ON G. Distribuție SA menținând ca legală și temeinică sentința Judecătoriei Iași.
În temeiul art. 274 Cod proc. Civilă va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de E.On G. Distribuția S.A. împotriva sentinței civile nr. 7409/23.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iasi, sentinta pe care o mentine.
Obligă recurenta E.On G. Distribuția S.A. să plătească intimatei G. D. A. cheltuieli de judecată în sumă de 300 lei.
Irevocabila.
Pronuntata în sedință publică, azi, 17.03.2015.
Președinte, M. A. | Judecător, M. S. | Judecător, A. M. Diuță T. |
Grefier, I. B. |
RED. AM
TEHNORED OLG
4 EX – 04.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 342/2015. Tribunalul IAŞI | Reziliere contract. Decizia nr. 355/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
