Uzucapiune. Decizia nr. 596/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 596/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 1399/245/2008
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 14 Mai 2015
Președinte - O. L.
Judecător E.-C. P.
Judecător G. C.
Grefier Ș. D.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 596/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurentul-intimat M. T. și pe intimații-recurenți P. N., P. L., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata-recurentă P. L., personal și asistată de avocat C. G.-V., pentru intimatul-recurent P. N., avocat C. G.-V., lipsă fiind recurentul-intimat.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 17.04.2015, prin Serviciul Registratură, numita Godină L., fiica recurentului-intimat, a depus la dosar întâmpinare, la care a atașat o adresă emisă de B.N.P. S. B. către recurentul-intimat M. T.. Totodată, se referă că recurentul-intimat M. T. nu și-a îndeplinit obligațiile referitoare la taxa judiciară de timbru aferentă cererii de recurs, obligații ce i-au fost puse în vedere prin citație, nerăspunzând nici la excepția nulității hotărârii.
Apărătorul intimaților-recurenți susține că numita Godină L. nu este parte în dosar, cererea de intervenție în interes propriu fiind respinsă în mod irevocabil. Precizează că aceasta nu are nici o calitate în cauză și solicită instanței să înlăture apărările acesteia. Menționează că înscrisul pe care Godină L. l-a depus la dosar se regăsește și la dosarul de fond, subliniind faptul acesta nu are nici o relevanță atâta vreme cât prin expertiză evaluatorie s-a constatat valoarea terenului. Arată că în urma verificărilor efectuate la Serviciul Registratură, a constatat că până la acest moment nu s-a depus de către recurentul-intimat nici o taxă de timbru.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției insuficientei timbrări a cererii de recurs și pe excepția nulității hotărârii.
Apărătorul intimaților-recurenți solicită admiterea excepției insuficientei timbrări a cererii de recurs, anularea recursului ca insuficient timbrat, având în vedere că nu s-a depus taxa de timbru pusă în vedere de către instanță. Solicită obligarea recurentului-intimat la plata cheltuielilor judiciare. În ceea ce privește excepția nulității hotărârii, av. C. arată că aceasta trebuie analizată în raport cu faptul că încheierea de dezbateri a fost comunicată odată cu hotărârea, recurentul-intimat neinvocând nulitatea hotărârii prin motivele de recurs. Consideră că recurentului intimat nu i s-a pricinuit o vătămare care să nu poate fi înlăturată decât prin anularea sentinței. Susține că sancțiunea nulității hotărârii intervine numai când nu este semnată minuta, conform disp. art. 258 alin. (1) vechiul Cod de procedură civilă, aspect preluat și în noul Cod de procedură civilă. Arată că a subliniat faptul că în 10 termene nu s-a invocat de către instanță această excepție, pricina fiind și suspendată 5 ani. Precizează că sunt alte dosare puse pe rol, astfel încât s-ar încălca dreptul la un proces echitabil, inclusiv al persoanelor ce se judecă în celelalte două cauze suspendate. Solicită respingerea excepției nulității hotărârii. Pe fond, solicită respingerea recursului cu obligarea recurentului-intimat la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.3954 din 10.03.2009 pronunțată de către Judecătoria Iași s-au dispus următoarele:
Au fost respinse excepțiile toate invocate de pârât: excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția neîndeplinirii condițiilor prescripției achizitive de 30 de ani, excepția lipsei coparticipării procesuale pasive, excepția nulității actului numit Zdelca, excepția tardivității, excepția nulității absolute a antecontractului si excepția inadmisibilității acțiunii.
S-a admis cererea reclamanților P. N. și P. LENTA formulată în contradictor cu pârâtul M. T., așa cum a fost modificată
Prezența sentință ține loc de act de vânzare cumpărare pentru imobilul casă de locuit și teren în suprafață de 650,35 mp situat în P. Iloaiei, ., reclamanții având calitatea de comparatori proprietari.
S-a respins cererea de constatare a împlinirii termenului prescripției achizitive de 30 de ani.
Au fost obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecata 1100 RON reprezentând onorarii experți și 1393 lei taxa de timbru.
Au fost compensate onorariile de avocat.
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut că:
1. Excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților
Față de aceasta excepție instanța a reținut că reclamanții au depus un act sub semnătură privată prin care fac dovada ca au cumpărat teren și autorizație de construire de la pârât .
În anul 1975 mai mult exista înscrisuri la dosar ca reclamanții au deținut din anul 1975 ternul în suprafață de 712 mp din . P. Iloaiei . Astfel văzând ca reclamanții depun acte din care rezultă ca au deținut acest teren instanța a respins această excepție
2. Excepția neîndeplinirii condiției prescripției achizitive de 30 de ani, instanța a retinut ca nu este o veritabilă excepție, că analiza condițiile privind prescripția achizitiva nu poate fi soluționata pe cale de excepție ci numai pe fondul cauzei astfel încât instanța a respins aceasta excepție.
3. In ce privește excepția lipsei coparticipării procesuale pasive instanța a reținut că nu este întemeiata în condițiile în care reclamanții fac dovada ca la data la care s-a întocmit actul intitulat Zdelca proprietar al imobilului era doar pârâtul P. N. astfel încât instanța a respins excepția .
4. Excepția nulității actului intitulat Zdelca instanța a reținut ca nu este o veritabilă excepție întrucât analizate condițiile legale privind încheierea unui act sub semnătură privată nu poate fi analizată pe cale de excepție ci numai pe fondul cauzei astfel încât a respins excepția .
5. Excepția tardivității cererii de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare cumpărare instanța a reținut ca nu este întemeiată în condițiile în care reclamanții fac dovada cu acte ca au folosit terenul și casa de locuit încă din anul 1975 astfel ca în cauză nu mai sunt aplicabile dispozițiile art. 3 Decret 167/58 respingând excepția .
6. Excepția nulității absolute a antecontractului a reținut instanța ca si aceasta excepție nu este o veritabilă excepție întrucât numai pe fondul cauzei instanța poate analiza condițiile de valabilitate ale unui antecontract de vânzare cumpărare.
7. Pentru excepția inadmisibilității cererii instanța a reținut ca nu este întemeiata întrucât pârâtul nu a arătat ce cale prealabilă legală trebuia să urmeze reclamantul anterior introducerii prezentei acțiuni astfel încât instanța a respins si aceasta excepție .
Pe fondul cauzei s-a reținut de către instanță că la data de 18.10 1975 pârâtul a vândut prin act sub semnătura privată reclamanților o suprafață de 712 mp tern situat în oraș P. Iloaiei . precum si o autorizație de construire casa pentru prețul de 6000 lei act depus la fila 5 dosar.
La fila 60 și 61 dosar instanța a reținut ca au fost depuse două înscrisuri sub semnătura privată prin care pârâtul arată că a primit la data de 04.03.1976 suma de 1000 lei iar ulterior suma de 5000 lei cu titlu de preț al imobilului vândut reclamanților.
Fața de aceste înscrisuri instanța a reținut că pârâtul nu a administrat probe din care să rezulte ca nu sunt semnate de el sau ca sunt falsuri.
La fila 68 dosar a fost depusă si autorizația obținuta de pârât pentru ridicarea casei de locuit în ., P. Iloaiei înregistrată cu nr. 65 din 02. 10. 1975 deci anterior încheierii zdelcii de către pârâți .
Reclamantul a depus la dosar înscrisuri prin care face dovada ca a folosit acest teren, că s-a înscris în registrele primăriei P. Iloaiei, mai mult organele de miliție au constatat ca reclamantul a construit casa pe acest teren.
Martorii audiați în cauză confirmă faptul ca reclamanții au folosit terenul vândut de pârât și că au ridicat o casa de locuit pe acest teren.
Instnata față de probele dosarului a reținut ca părțile au încheiat în anul 1975 un act sub semnătură privata prin care pârâtul în calitate de proprietar a vândut reclamanților suprafața de 712 mp teren situat în P. Iloaiei precum și o autorizație pentru ridicarea casei de locuit.
Acest teren a fost folosit în mod continuu de care reclamanți
In cauză a fost efectuată o expertiză topo privind evaluarea și identificarea terenului expertiză prin care se arată ca în realitate reclamanții dețin o suprafață de numai 650, 35 mp Față de concluziile expertului reclamanții și-au micșorat suprafața solicitată inițial de la 712 mp la 650 ,35 mp.
Terenul a fost evaluat prin expertiza prețuitoare la suma de 34,67 lei mp, reclamanții plătind taxa de timbru la ceasta valoare.
Față de această situație de fapt instanța a reținut ca cererea reclamanților de a se pronunța o hotărâre care sa țină loc de act de vânzare cumpărare este întemeiata întrucât
Prin zdelca încheiata în anul 1975 părțile au convenit în mod cert și indubitabil să încheie un act de vânzare cumpărare, pârâtul obligându-se de altfel să se prezinte și la notariat ulterior pentru a se întocmi actul și în forma autentică.
De la data încheierii actului intitulat Zdelca reclamanții au locuit în mod continuu în casa construită pe teren situat în P. Iloaiei 16, astfel încât instanța reține ca acțiunea reclamanților nu poate fi supusă termenului de prescripție prevăzut de art. 3 din Decret 67/1958.
S-a mai reținut ca reclamanții au plătit cu titlu de preț pârâtului suma totală de 6000 lei fapt care nu a fost înlăturat de probele administrate de pârât .
Instanța având în vedere dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă în care se arată că nu poate fi primită cererea în constatarea dreptului dacă reclamantul are la îndemâna o acțiune în realizarea dreptului sau instanța va face aplicarea acestei dispoziții legale și va reține ca prioritară soluționarea capătului de cerere de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare cumpărare.
Întrucât în cauză reclamanții au făcut dovada ca prin actul de vânzare cumpărare părțile și-au manifestat intenția de a transfera proprietatea terenului în suprafață de 712 mp și autorizație de construire casa de locuit, ca prețul a fost achitat respectiv primit de pârât, că reclamanții au locuit și folosit terenul ce a făcut obiectul vânzării consemnate în zdelcă fiind îndeplinite dispozițiile legale prevăzute de art. 1925 Cod civil.
Văzând și dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă instanța a admis cererea reclamanților de a pronunța o hotărâre care să țină loc de act de vânzare cumpărare pentru suprafața de 650,35 mp situată în ..
S-a constatat ca rămasa fără obiect cererea reclamanților de constatare a împlinirii prescripției achizitive .
A fost obligat pârâtul la plata sumei de 600 RON onorariu de expert evaluator 500 RON onorariu expert topo.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâtul M. T. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin rezoluția președintelui completului de judecată a fost fixată taxa de timbru de 341lei și timbrul judiciar de 3 lei aferente cererii de recurs iar recurentul a fost citat în mod legal la domiciliul indicat de acesta cu mențiunea că are obligația de ale achita sub sancțiunea anulării cererii de recurs ca netimbrat.
Recurentul prin apărător ales a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar prin care a solicitat scutirea de la plata taxei de timbru. Prin încheierea nr.217 din 27.10.2009, Tribunalul a respins cererea ca fiind neîntemeiată. Prin urmare, față de modalitatea de soluționare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar, recurentul are obligația de a achita taxa de timbru astfel cum a fost fixată prin rezoluție.
Recurentul a depus la dosarul cauzei în copie o chitanță de plată a unei taxe de timbru în cuantum de 290 lei-fila 91 și una în original de 10 lei –fila 90.Ulterior, tribunalul a pus în discuția părților și a dispus suspendarea judecății cauzei conform dispozițiilor art.244 Cod procedură civilă prin încheierea pronunțată la 17.03.2010.
Cauza a fost repusă pe rol, fiind fixat termenul pe data de 19.03.2015, când au fost puse concluzii pe fondul cererii de recurs.
Ulterior, tribunalul a repus cauza pe rol în deliberare constatându-se pe de o parte că nu a fost complinit timbrajul aferent cererii de recurs, iar pe de altă parte a fost excepția nulității sentinței motivat de faptul că încheierea de dezbateri de la termenul din 24.02.2009 nu a fost semnată.
Părțile au fost citate cu mențiunea de răspunde la aceste excepții.În plus recurentul M. T. a fost citat cu următoarele mențiuni:
1. să depună originalul chitanței nr. ISXUC_ din 25.06.2009 cu privire la achitarea taxei judiciare de timbru de 290 lei,
2. în cazul în care va depune originalul chitanței indicate mai sus, să facă dovada achitării diferenței de taxă de timbru de 371,5 lei, sub sancțiunea anulării cererii,
3. în cazul în care nu va depune originalul chitanței indicate mai sus, să facă dovada achitării diferenței de taxă de timbru de 661,5 lei, sub sancțiunea anulării cererii .
Cum la termenul din 14.05.2015, recurentul M. T. deși a fost legal citat nu s-a prezentat în fața instanței și nici nu a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor ce i-au fost puse în vedere, Tribunalul a rămas în pronunțare pe ambele excepții invocate.
Având în vedere că excepția insuficientei timbrări a recursului primează, Tribunalul se va pronunța cu prioritate asupra acesteia.
Față de momentul investirii instanței în materia taxelor de timbru sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.146/1997.
Potrivit disp.art.20 alin 3 din Legea nr.146/1997 neîndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru până la termenul stabilit,se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Ori analizând chitanțele depuse de către recurent, acesta face dovada achitării doar a unei taxe de 10 lei aferentă acestui recurs, deși i-a fost pusă în vedere obligația de a face dovada achitării diferenței de taxă de timbru, acesta nu s-a conformat acestei obligații.
Coroborând dispozițiile prezentului articol cu disp.art.11 din Legea 146/1997 Tribunalul urmează a anula cererea de recurs ca fiind insuficient timbrată menținând ca legală și temeinică și legală sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția insuficientei timbrări a cererii de recurs și în consecință:
Anulează ca insuficient timbrat recursul declarat de pârâtul M. T. împotriva sentinței civile nr.3954 din 10.03.2009 pronunțată de către Judecătoria Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.05.2015.
Președinte, O. L. | Judecător, E.-C. P. | Judecător, G. C. |
Grefier, Ș. D. |
Red./tehnored. L.O.
2 ex., 14.05.2015
Judecător fond: C. C.
| ← Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 592/2015.... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 666/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
