Contestaţie la executare. Decizia nr. 1001/2014. Tribunalul IAŞI

Decizia nr. 1001/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 1001/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 27 Noiembrie 2014

Președinte - C. E. C.

Judecător C. R.

Grefier Ș. D.

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1001/2014

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelanta DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR P. IAȘI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. IAȘI și pe intimata V. M., având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este completă.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,

Dezbaterile în apel au avut loc în ședința publică din data de 13.11.2014, susținerile intimatei fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie civilă, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 20.11.2014, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru azi, 27.11.2014, când

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civile de față Tribunalul reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 6393/30.04.2014 Judecătoria Iași a dispus următoarele:

Respinge excepțiile tardivității și inadmisibilității invocate de către intimată, ca nefondate.

Admite, astfel cum a fost completată, contestația la executare formulată de către contestatoarea V. M. în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. A MUNICIPIULUI IAȘI și în consecință:

Anulează formele de executare, precum și: titlul executoriu nr._ și somația nr. 22/_ /_ emise pentru suma de 17.052 lei, în dosarul nr._/22/_ /_/ nr._/02.07.2013, titlul executoriu nr._ și somația nr. 22/_ /_ emise pentru suma de 414 lei, în dosarul nr._/22/_ /_/ nr._/02.10.2013, titlul executoriu nr._ și somația nr. 22/_ /_ emise pentru suma de 12.777 lei, în dosarul nr._/22/_ /_/ nr._/05.12.2013, titlul executoriu nr._ și somația nr. 22/_ /_ emise pentru suma de 4.448 lei în dosarul nr._/22/_ /_/ nr._/11.03.2014.

Dispune restituirea către contestatoare a taxei de timbru în valoare de 957,60 lei, la rămânerea definitivă a hotărârii.

A reținut instanța de fond următoarele:

Sub nr._ s-a înregistrat la Judecătoria Iași, contestația la executare formulată de către contestatoarea V. M. în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. A MUNICIPIULUI IAȘI împotriva formelor de executare din dosarul nr._/22/_ /_, solicitându-se anularea titlului executoriu nr._, emis pentru suma de_ lei cu titlu de contribuții la asigurările sociale de sănătate și a somației nr._ /_.

S-au solicitat cheltuieli de judecată.

S-a achitat taxă de timbru în cuantum de 958 lei.

În motivare, contestatoarea a precizat că, la data de 10.07.2013, i-au fost comunicate somația și titlul executoriu menționate, prin care i se aducea la cunoștință că datorează suma de_ lei cu titlu de contribuții la asigurările sociale de sănătate, în calitate de persoană care realizează venituri din activități independente. Din conținutul acestor înscrisuri nu rezultă titlul de creanță în baza căruia au fost stabilite creanțele principale și accesoriile, astfel cum impun disp. art. 141 al. 1 ind. 1 din OG 92/2003.

A mai precizat că, în ceea ce privește contribuțiile sociale de sănătate, au fost emise două decizii de impunere, respectiv nr. 4986/13.12.2010, prin care s-au stabilit în sarcina sa contribuții în cuantum de 9706 lei și 7783 lei penalități, precum și decizia de impunere nr. 4991/28.02.2011, prin care s-a dispus încetarea efectelor deciziei nr. 4986, stabilindu-se că datorează 9600 lei contribuții către CASS, 9400 lei majorări și 72 lei penalități.

S-a mai menționat de către contestatoare că, luând cunoștință de această ultimă decizie de impunere, deși nu a fost de acord cu sumele înscrise, a achitat suma de 9600 lei cu titlu de contribuție, dar a contestat decizia sub aspectul nelegalității și netemeiniciei. Acțiunea în anularea deciziilor formează obiectul dosarului nr._ a Tribunalului Iași. Prin încheierea nr. 11CA/08.02.2012 și încheierea nr. 111/21.11.2012 de îndreptare a erorii materiale, s-a dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr. 4991/2011.

Prin urmare, în condițiile în care s-a dispus suspendarea executării titlului de creanță încă din anul 2012, întocmirea titlului executoriu și a somației sunt nelegale, creanța nefiind exigibilă. Totodată, cuantumul creanței înscrise în titlul executoriu ignoră plățile efectuate, în cuantum de 9600 lei. De asemenea, contestatoarea a precizat că a achitat la zi și contribuțiile trimestriale.

În drept au fost invocate prevederile art. 141, 172 și urm. din OG 92/2003.

În susținerea contestației au fost depuse înscrisuri.

Prin întâmpinare, intimata DGRFP Iași- AJFP Iași a invocat excepția inadmisibilității contestației la executare, întrucât contestatoarea a invocat argumente care privesc fondul pricinii și care pot fi invocate în fața instanței de contencios administrativ.

În ceea ce privește fondul a menționat că titlul executoriu a fost emis în baza deciziilor de impunere prin care s-a stabilit faptul că, în evidențe, contestatoarea figura cu debite în sumă de_ lei ce reprezintă accesorii.

Titlul executoriu – decizia de impunere – a devenit titlu executoriu și s-a procedat la continuarea măsurilor de executare silită, prin emiterea titlului executoriu și a somației.

S-a mai precizat că, prin nedepunerea declarațiilor la termenele stipulate în prevederile legale, contestatoarea a încălcat prevederile art. 81 din O.G. 92/2003 și art. 215 din Lg. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Legea 95/2006 impune contestatorului obligația de a depune declarația fiscală pe propria răspundere cf. prev. art. 82 al. 2 C.pr.fiscală. Lipsa declarației fiscale nu înlătură obligația de plată a contribuției, după cum nu împiedică organul fiscal să stabilească din proprie inițiativă cuantumul obligației de plată.

În drept au fost invocate prevederile art. 141, 172 C. pr. fiscală.

S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Au fost anexate înscrisuri.

Contestatoarea a formulat o cerere completatoare, înregistrată în data de 25.10.2013, prin care a solicitat și anularea formelor de executare ce formează obiectul dosarului de executare nr._/22/_ /_ (titlul executoriu nr._ emis pentru suma de 414 lei și somația nr._ /_), precizând că pentru aceeași sumă sunt emise două titluri executorii, întrucât, conform titlului contestat deja, în componența sumei de_ lei, se regăsește și suma de 414 lei.

În data de 08.01.2014, a fost înregistrată o nouă cerere completatoare a contestatoarei, prin care a solicitat și anularea formelor de executare ce formează obiectul dosarului de executare nr._/22/_ /_/ nr._/05.12.2013 (titlul executoriu nr._, emis pentru suma de_ lei și somația nr. 22/_ /_), menționând că niciunul dintre documentele prin care se susține că s-a evidențiat suma de plată nu i-a fost comunicat, iar pentru aceeași sumă sunt emise două titluri executorii, întrucât, conform titlului contestat deja, în componența sumei de_ lei, se regăsește și suma de_ lei.

În data de 20.03.2014, a fost depusă la dosar a treia cerere completatoare a contestatoarei, prin care a solicitat și anularea formelor de executare ce formează obiectul dosarului de executare nr._/22/_ /_ (titlul executoriu nr._, emis pentru suma de 4448 lei și somația nr._ /_), întrucât nu i-au fost comunicate deciziile de impunere, au fost emise titluri executorii în baza unor decizii de impunere anulate, nu au fost comunicate creanțele stinse prin plățile efectuate, s-a efectuat impunerea la plată în baza unor documente care nu au valoare de titluri executorii, au fost încălcate regulile privind ordinea stingerii creanțelor și nu s-a ținut seama de faptul că s-a dispus suspendarea executării deciziei de impunere.

În ceea ce privește această cerere completatoare, intimata a invocat excepția tardivității.

Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

În ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată de către intimată instanța o va respinge, având în vedere că, pe de o parte, accesul la justiție este liber, în acord cu prevederile constituționale și cele ale CEDO, iar pe de altă parte, faptul că, prin prezenta acțiune, nu sunt invocate doar aspecte care privesc fondul, astfel cum se susține în întâmpinare.

De asemenea, va fi respinsă excepția tardivității formulării ultimei cereri completatoare, având în vedere că actele de executare contestate în cuprinsul acesteia nu existau la momentul formulării contestației la executare, acestea purtând data de 11.03.2014, fiind contestate în termenul legal de 15 zile.

Cu privire la fondul contestației, instanța constată următoarele:

În data de 02.07.2013, au fost emise în dosarul nr._/22/_ /_/ nr._, titlul executoriu nr._ pentru suma de 17.052 lei, cu titlu de contribuții la asigurările sociale de sănătate (având la bază documentele nr._/25.04.2012, nr._/04.07.2012 și nr._/20.02.2013) și somația nr._ /_ (fl. 5-6 ds.).

În data de 02.10.2013, au fost emise în dosarul nr._/22/_ /_/ nr._, titlul executoriu nr._ pentru suma de 414 lei, cu titlu de contribuții la asigurările sociale de sănătate (având la bază documentul nr._/20.02.2013) și somația nr. 22/_ /_ (fl. 31-32 ds.).

În data de 05.12.2013, au fost emise în dosarul nr._/22/_ /_/ nr._, titlul executoriu nr._ pentru suma de 12.777 lei, cu titlu de contribuții la asigurările sociale de sănătate (având la bază decizia accesorii nr._/01.07.2012.) și somația nr. 22/_ /_ (fl. 61-62 ds.).

În data de 11.03.2014, au fost emise în dosarul nr._/22/_ /_/ nr._, titlul executoriu nr._ pentru suma de 4.448 lei, cu titlu de contribuții la asigurările sociale de sănătate (având la bază decizia accesorii nr._/30.09.2013 și documentele nr._/13.12.2013, respectiv nr._/20.02.2013) și somația nr. 22/_ /_ (fl. 105-106 ds.).

În ceea ce privește deciziile de impunere și celelalte documente ce constituie titluri de creanță, menționate în titlurile executorii, instanța constată că intimata nu a făcut dovada comunicării legale a acestora către contestatoare.

Astfel, intimata a făcut dovada comunicării doar prin publicitate a deciziei nr._/30.09.2013 (fl. 97-98 ds.), care include și documentele nr._/25.04.5012, respectiv nr._/20.02.2013 (menționate în titlurile executorii), cf. anexei acesteia (fl. 99 ds.), rezultând că implicit, comunicarea acestor înscrisuri s-a realizat exclusiv prin publicitate.

În ceea ce privește celelalte titluri de creanță, intimata nu a făcut dovada comunicării acestora, prin nicio modalitate.

La fila 94 dosar se află copia deciziei de impunere nr._/20.02.2013, primită sub semnătură, dar care nu apare menționată în niciunul dintre titlurile executorii contestate.

Potrivit dispozițiilor art. 172 al. 1 și 3 din OG 92/2003, persoanele interesate pot formula contestație împotriva oricărui act de executare, inclusiv împotriva titlului executoriu, dacă au fost întocmite cu încălcarea prevederilor legale și dacă pentru contestarea titlului executoriu nu există o altă procedură prevăzută de lege.

Contestatorul are posibilitatea, conform dispozițiilor art. 205 din OG nr. 92/2003, de a formula contestație împotriva titlului de creanță, iar după parcurgerea procedurii administrative, în temeiul art. 218 din OG nr. 92/2003, are dreptul de a se adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a verifica legalitatea și temeinicia deciziei pronunțate de organele administrative în soluționarea contestației.

Introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal (conform art. 215 al. 1 din OG nr. 92/2003).

Titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele prevăzute de lege, conform art. 110 al. 1 și 3 din OG nr. 92/2003.

Creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează potrivit art. 111 al. 1 din OG nr. 92/2003.

Deci, contestatorul are posibilitatea de a contesta întinderea obligației fiscale în cadrul procedurii speciale prevăzute de art. 205 din OG nr. 92/2003.

Executării silite ce face obiectul prezentei cauze îi sunt aplicabile prevederile art. 44 din OG nr. 92/2003, în forma în vigoare la momentul derulării procedurii executării silite, potrivit cărora actul administrativ fiscal se comunică prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar în cazul în care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibilă prin această modalitate se va comunica fie prin remiterea acestuia de către persoanele împuternicite ale organului fiscal sau prin prezentarea contribuabilului/împuternicitului la sediul organului fiscal, dacă se asigură primirea, sub semnătură, a actului administrativ fiscal, fie prin fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanta, dacă se asigură transmiterea textului și confirmarea primirii acestuia. De asemenea, în cazul în care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibilă prin mijloacele menționate, aceasta se realizează prin publicitate.

Or, în raport de aceste dispoziții legale, instanța constată că intenția legiuitorului, prin instituirea unor modalități subsecvente de comunicare, a fost aceea de a se asigura comunicarea actului administrativ destinatarului, iar numai în eventualitatea în care aceasta nu se va putea realiza în mod direct, se va proceda la comunicarea prin publicitate.

În cauză, instanța constată că intimata nu a depus la dosarul cauzei un asemenea înscris – confirmare de primire – care să ateste comunicarea prin poștă a titlurilor de creanță (deciziei de impunere) contestatoarei.

Față de situația de fapt reținută, văzând și prev. art. 719 al. 1 N.C.pr.civ., instanța va respinge excepțiile inadmisibilității și tardivității ca nefondate și va admite contestația astfel cum a fost completată, va anula formele de executare, precum și

În tem. art. 45 al. 1 lit. f din O.U.G. 80/2013, va dispune restituirea către contestatoare a taxei de timbru de 957,60 lei, la rămânerea definitivă a hotărârii.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata DGRFP Iași solicitând modificarea sentinței pronunțate de Judecătoria Iași și respingerea contestației la executare formulată ca neîntemeiată.

Arată apelanta că toate aspectele reținute de către instanța de fond sunt eronate, că titlul executoriu emis de către organul fiscal este un act procedural emis pentru a delimita momentul în care titlul de creanță devine titlu executoriu, reprezintă transpunerea după expirarea termenului de plată a titlului de creanță ajuns la scadență.

În cadrul procesual al unei contestații la executare nu se poate supune discuției întinderea titlului de creanță deoarece art 218 cpf prevede expres procedura de soluționare a contestațiilor formulate împotriva actului administrativ fiscal.

Art 172 alin 3 cpf stabilește că în cadrul contestație la executare se pot analiza doar formele de executare nu și existența sau cuantumul creanțelor fiscale.

Instanța a considerat în mod greșit că modalitatea de comunicare a titlurilor de creanță nu s-a făcut conform legii.

Titlul executoriu nr_/02.07.2013 a fost emis în baza Decizie de impunere nr_/2012 emisă de CASS Iași si a deciziei de impunere nr_/20.02.2013 a AJFP Iași. Decizia de impunere nr_/25.04.2012 emisă de CAS Iași a fost comunicată organului fiscal doar în format electronic dar a fost luată la cunoștință de contestatoare.

La 13.12.2013 CNAS a transmis tot electronic modificări la Decizia_/25.04.2012 care au intrat în baza de date ANAF la 24.12.2013, scăzând sumele 16.633 debit și 11.578 dobândă, penalitate 1199 lei, debit 413 lei.

În urma modificărilor intervenite și a recalculării s-au scăzut accesoriile calculate la debitele necuvenite. Sumele din decizia de accesorii emisă de AJFP Iași au fost anulate ca urmare a deciziei de corecție emisă de CAS Iași.

Titlul executoriu nr_ din 02.10.2013 prin care s-a stabilit în sarcina contestatoarei suma de plată de 414 lei a fost emis în baza decizie de impunere nr_/20.02.2013, semnată de primire de contestatoare.

Titlul executoriu nr_/5.12.2013 a fost emis la 5.12.2013 în baza deciziei de impunere și accesorii nr_/1.07.2012 întocmit de CASS Iași pentru un debit de_ lei. Contestatoare figura la CAS Iași cu debit în valoare de_ lei debite comunicate organului fiscal de executare. AJFP Iași a stabilit obligați de plată accesorii în sumă de 5791 lei pentru plata cu întârziere a sumelor datorate ca urmare a anexei de detaliu la decizia nr_/30.09.2013. Ca urmare a modificării deciziei_ sumele cuprinse în această decizie sau anulat.

Actele de executare contestate au fost emisă înainte de a fi operate corecțiile de către CAS Iași prin urmare organul de executare a procedat corect la emiterea titlului executoriu și a somației aferente la 5.12.2013.

Titlul executoriu nr_/11.03.2014 pentru suma de 448 lei emis în baza deciziei de impunere nr_/13.12.2013 emisă de CAS Iași comunicat contestatoarei precum și a deciziei de calcul accesorii nr_/30.09.2013. această sumă a fost anulată în urma deciziei de corecție emisă de CASS Iași nr._/25.04.2012.

Solicită intimata admiterea apelului respingerea contestației la executare ca neîntemeiată și menținerea actelor de executare ca fiind temeinice și legale.

Analizând în limita cererii de apel formulate stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, Tribunalul reține că cererea de apel formulată este nefondată și urmează a fi respinsă pentru considerentele ce urmează:

Apelanta a pornit executarea silită împotriva intimatei V. M. pentru suma de_ lei reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate în baza titlului executoriu nr_ din 02.07.2013.

Titlul executoriu emise de către apelantă are la bază DOC nr_ din data de 25.04.2012, și doc nr._ din 20.02.2013 așa cum rezultă din conținutul titlului executoriu emis.

Ulterior formulării contestație la executare s-au mai emis încă trei titluri executorii și somații ce au fost contestate potrivit cererilor completatoare depuse la instanța de fond.

Apelanta susține în motivele de apel faptul că s-a procedat la comunicarea actelor fiscale către contestatoarea intimată și că în cadrul contestație la executare instanța nu poate pune în discuție întinderea titlului de creanță, deoarece dis part 172 alin 3 cod proc fiscală contestarea existenței și cuantumului creanței fiscale nu poate forma obiectul unei contestații la executare.

Reține Tribunalul că potrivit art.172 Cod procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.

Totodată, în conformitate cu dispozițiile alin. (3) al aceluiași articol, "Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acesta nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege". Acest text reglementează instituția denumită generic de literatura de specialitate „contestația la titlu”, prin care se contestă însuși titlul executoriu, atât sub aspectul înțelesului, întinderii și aplicării sale, cât și sub aspectul validității acestuia, în raport de existența, întinderea și valabilitatea creanței constatate, aceasta doar atunci când legea nu deschide celui interesat o cale specială, pentru anularea sau modificarea acestui titlu.

Titlul executoriu fiscal este definit de art. 141 alin.2 din Codul de procedură fiscală, republicat, în care se arată că, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată, prevăzut de lege sau stabilit de organul competent, ori în alt mod prevăzut de lege, iar acest titlu executoriu va cuprinde, pe lângă elementele prevăzute de art. 43 alin. 2, respectiv, mențiunile obligatorii ale actului administrativ fiscal, și elemente privind numele și prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de înregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate și neachitate și temeiul legal al puterii executorii a titlului.

Aceste titluri executorii pot fi contestate pe calea procedurii prevăzute de art. 172 alin.3 din Codul de procedură fiscală, în fața instanței de executare, dacă sunt îndeplinite două condiții cumulative:

a) titlul să nu fie o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional;

b) pentru contestarea lui să nu existe o altă procedură prevăzută de lege care să stabilească posibilitatea ca, o instanță competentă, să se pronunțe asupra acestuia.

În situația în care sunt îndeplinite aceste două condiții, titlul executoriu fiscal poate fi contestat, sub orice aspect, pe calea contestației la executare, introdusă la judecătoria în circumscripția căreia se face executarea.

Ori contestatoarea nu a criticat existența sau întinderea dreptului de creanță, pentru aceasta contestatoarea uzând de calea specială prevăzută de lege, ci a susținut că titlurile executorii nu corespund titlului de creanță ce au stat la baza lor sau că a achitat la termen contribuțiile trimestriale, respectiv că executarea nu are la bază un act administrativ fiscal comunicat potrivit dispozițiilor legale.

Reține Tribunalul, analizând actele ce stau la baza executării silite împotriva contestatoarei, că în ceea ce privește documentul_, respectiv decizia de impunere cu același număr emisă de CAS Iași, este corectă concluzia instanței de fond în ceea ce privește inexistența dovezii de comunicare a acestui document. Apelanta însăși arată că acest act i-a fost comunicat de către CAS doar în format electronic. Mai reține Tribunalul că această decizie a fost rectificată de către emitent ca urmare a contestării de către contribuabil a actelor administrativ fiscale prin care s-au stabilit existența de debite în sarcina acestuia. Astfel rezultă din actele depuse la dosar că decizia_ a fost rectificată iar modificarea titlului de creanță atrage și modificarea titlului executoriu, astfel încât susținerile apelantei privind legalitatea executării silite în temeiul unui act modificat nu pot fi primite.

În ceea ce privește documentul de plată nr_ din 20.02.2013, de asemenea, corect a reținut instanța de fond că nici în privința acestuia nu s-a făcut dovada de către apelantă a comunicării actului administrativ fiscal. Astfel în actele depuse de către intimata apelantă la dosarul de fond nu se regăsește nici un act ce să constituie titlu de creanță comunicat contestatoarei care să poarte acest număr.

Se susține de către apelantă că titlul executoriu nr_/02.07.2013 a fost emis în baza Decizie de impunere nr_/2012 emisă de CASS Iași si a deciziei de impunere nr_/20.02.2013 a AJFP Iași. Cu privire la decizia de impunere nr_/25.04.2012 emisă de CAS Iași chiar apelanta arată că nu poate face dovada comunicării acesteia către contribuabil. În ceea ce privește decizia de impunere nr_/20.02.2013 a AJFP Iași reține Tribunalul că la dosar s-a depus de către apelanta intimată această decizie de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit și contribuții de asigurări sociale dar din actele de executare rezultă un alt număr al deciziei în baza căreia s-a pornit executarea, astfel încât chiar dacă s-ar reține ca adevărată susținerea apelantei că decizia de impunere a fost comunicată contestatoarei nu există certitudinea identității între acest act administrativ fiscal și cel în temeiul căruia s-a emis titlul executoriu.

Titlul executoriu nr_ din 02.10.2013 prin care s-a stabilit în sarcina contestatoarei suma de plată de 414 lei se susține a fi emis în baza aceleași decizii de impunere nr_/20.02.2013, semnată de primire de contestatoare. Ori așa cum rezultă din documentația depusă la dosar de către AJFP Iași titlul executoriu arătat are la bază documentul numărul_ din 20.02.2013 și nu decizia de impunere nr._/20.02.2013.

Titlul executoriu nr_/5.12.2013 a fost emis la 5.12.2013 în baza decizii de impunere și accesorii nr_/1.07.2012 întocmit de CASS și a decizia nr_/30.09.2013 nici unul dintre aceste acte de creanță nu s-a dovedit a fi fost comunicat contestatoarei intimate anterior pornirii executării silite.

În privința deciziei de calcul accesorii_/30.09.2013 arată apelantă că, urmare a modificării deciziei_ decizia prin care s-au calculat accesorii la creanța stabilită de CAS a fost anulată.

Titlul executoriu nr_/11.03.2014 pentru suma de 4448 lei apare a fi emis în baza doc_/13.12.2013 a deciziei de calcul accesorii nr_/30.09.2013 și a doc nr._ din 20.02.2013 cu privire la nici unul dintre aceste documente ce stau la baza emiterii titlului executării și a pornirii executării silite nu a dovedit apelanta comunicarea.

Reține Tribunalul că executarea silită poate fi pornită doar în temeiul unui titlu executoriu care trebuie să aibă la bază un act administrativ fiscal comunicat și că în cauză apelanta nu a făcut dovada susținerilor sale vizând comunicarea actelor administrativ fiscale, motiv pentru care apelul formula va fi respins ca neîntemeiat cu consecința păstrării sentinței instanței de fond ca legale și temeinice.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de apel formulată de pârâta Direcția G. R. a Finanțelor P. Iași –Administrația Județeană a Finanțelor P. Iași subrogată în drepturile Administrației Finanțelor P. a Municipiului Iași împotriva sentinței civile nr. 6393/30.04.2014 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 27.11.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

C.C.E. R.C. D.Ș.

Red./tehnored. R.C.

4 ex., 12.03.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 1001/2014. Tribunalul IAŞI