Fond funciar. Decizia nr. 649/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 649/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 25-09-2014 în dosarul nr. 649/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 25 Septembrie 2014
Președinte - C. E. C.
Judecător C. R.
Grefier Ș. D.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 649/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelanta C. D. M. și pe intimații P. C. D., C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI, având ca obiect fond funciar anulare adeverință de proprietate.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile în apel au avut loc în ședința publică din data de 18.09.2014, consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie civilă când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru azi, 25.09.2014, când,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, Tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 394/18.03.2014 Judecătoria Hîrlău a hotărât următoarele:
„Respinge excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâta C. Județeană Iași.
Admite acțiunea promovată de reclamantul P. comunei D., județul Iași în contradictoriu cu pârâtele C. D. M. cu domiciliul în .,județul Iași și C. Județeană Iași de fond funciar.
Anulează adeverința de proprietate nr.2330 bis din 3.11.1992 emisă pe numele moștenitorilor C. Al.M., D. N.C., C. D.D., C. D.C. și C. D.Olguța.
A reținut instanța următoarele:
„Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.07.2013 sub nr._ ,reclamantul P. comunei D. a chemat în judecată pe pârâtele C. D.M. și C. Județeană Iași de fond funciar,solicitând anularea adeverinței de proprietate nr.2330 bis din 3.11.1992 emisă de C. Locală D. pentru suprafața de 1,30 ha teren moștenitorilor C. Al.M.,D. N.C.,C. D.D.,C. D.C. și C. D.Olguța.
În motivarea cererii,reclamantul a arătat că la data de 3.11.1992,pe numele moștenitorilor menționați s-a emis adeverința de proprietate nr.2330 bis pentru suprafața de 1,30 ha pe raza comunei D.,județul Iași.Ulterior,s-a solicitat punerea în posesie și întocmirea documentației prealabile în vederea emiterii titlului de proprietate,ocazie cu care a fost analizată cererea și s-a constatat că adeverința de proprietate a fost emisă nelegal,neavând validare la niciuna dintre legile fondului funciar,ea nefiind înscrisă în anexa 3,poziția 128.
A precizat reclamantul că,în rolul agricol anterior colectivizării,la autorul C. I.D. sunt menționați aceiași moștenitori ca și cei cuprinși în adeverința de proprietate.
Cererea a fost motivată în drept pe dispozițiile Legii 18/1991,Legii 169/1997,Legii 247/2005 și Noul Cod de procedură civilă.
În dovedirea cererii,scutită de plata taxei de timbru în temeiul art.29 alin.2 din OG 80/2013,reclamantul a depus înscrisuri: adeverință de proprietate,proces-verbal,rol agricol,cerere.
Legal citată,pârâta C. Județeană Iași a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a primarului în calitate de președinte al comisiei locale de fond funciar deoarece potrivit art.III din Legea 169/1997,legitimare procesuală activă are primarul ca autoritate de drept public,împrejurare care rezultă și din dispozițiile art.5 pct.i din HG 890/2005 și,în consecință,a solicitat respingerea acțiunii.
Pârâta C. D.M. a formulat întâmpinare prin care a arătat că a fost în eroare cu privire la adeverința de proprietate pe care a considerat-o un act legal,menționând că stăpânește terenul de la apariția Legii 18/1991,fiind recunoscută de toți proprietarii vecini.
A precizat pârâta că este de acord cu propunerea de anulare a adeverinței de proprietate nr.2330 din 3.11.1992 deoarece a constatat și ea că aceasta a fost emisă nelegal iar pentru . solicitat să se valideze pe numele său suprafața de 1,41 ha teren moștenit de la defuncții ei părinți,C. D. și M.,conform mențiunilor din registrul agricol și a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Din oficiu,instanța a solicitat relații la comisiile locală și județeană de fond funciar pentru a depune documentația ce a stat la baza emiterii adeverinței contestate.
C. Locală D. a depus adresa nr._ din 18.12.2013 din care rezultă faptul că adeverința de proprietate a fost emisă în baza registrului agricol,fără a exista validare la vreuna dintre legile fondului funciar.
Pârâta comisia județeană a depus hotărârea nr.39 din 9.08.1991 iar instanța a solicitat să se depună anexa 3 poziția 128 din această hotărâre,fiind depusă adresa nr.1532 din 3.02.2014 și două anexe de validare.
Instanța a solicitat relații de la comisia locală pentru a preciza dacă persoanele înscrise în adeverința de proprietate atacată au formulat cereri de reconstituire la Legea 18/1991,sens în care a fost depusă adresa nr.1569 din 25.02.2014.
Analizând actele dosarului,instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale active invocate de pârâta C. Județeană Iași,în temeiul art.248 Cod procedură civilă.
Pârâta a invocat faptul că în mod greșit primarul a formulat această acțiune în calitate de președinte al comisiei locale de fond funciar deoarece legitimare procesuală activă are primarul ca autoritate de drept public.
Art.III alin.2 din Legea 169/1997 prevede că nulitatea actelor de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate poate fi invocată de primar,prefect,Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților precum și de alte persoane care justifică un interes legitim.
După cum se poate observa,textul de lege îl legitimează pe primar să invoce nulitatea actelor emise cu încălcarea legilor fondului funciar fără a preciza în ce calitate poate realiza acest lucru,ca președinte al comisiei de fond funciar sau ca autoritate de drept public.Faptul că reclamantul a indicat în cerere calitatea sa de președinte al comisiei locale de fond funciar în care a înțeles să promoveze prezenta acțiune nu este de natură,în opinia instanței,de a conduce la respingerea acțiunii deoarece legiuitorul însuși nu a realizat o astfel de delimitare în textul citat,motiv pentru care excepția va fi respinsă.
Pe fondul cauzei,instanța reține că reclamantul a solicitat anularea adeverinței de proprietate emisă pârâtei C. M. precum și altor moștenitori care nu au fost chemați în judecată pe motiv că aceasta a fost emisă nelegal,neavând validare la niciuna dintre legile fondului funciar și nefiind înscrisă în tabelul anexă nr.3 la poziția 128.
În urma verificărilor efectuate de instanță prin relațiile solicitate de la cele două comisii de fond funciar-locală și județeană rezultă următoarea situație:
Din adresa nr._ din 18.12.2013 eliberată de C. Locală D. rezultă că adeverința în litigiu a fost emisă în baza registrului agricol premergător colectivizării,fără a exista validare la legile fondului funciar.
Din adresa nr.1532 din 3.02.2014 eliberată de C. Județeană Iași rezultă că din verificările efectuate doar două sate din componența comunei D. prezintă și poziția 128,însă pârâta nu se numără printre acestea iar celelalte sate figurează cu un număr mai mic de poziții. S-au depus în dovedirea acestor susțineri cele două anexe de validare în care există în tabelul anexă nr. 3 poziția 128-filele 61-62,rezultând în urma studierii acestora că pârâta C. M. nu figurează la poziția respectivă.
In aceste condiții,instanța a solicitat comisiei locale să precizeze dacă moștenitorii înserați în adeverința de proprietate contestată au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la Legea 18/1991 și să depună copii de pe cereri sau de pe registrul cu înregistrarea acestora,răspunsul comisiei fiind cuprins în adresa nr.1569 din 25.02.2014 din care rezultă că la nivelul comisiei locale nu au fost înregistrate cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru moștenitorii respectivi.
Pârâta C. M. a fost de acord cu anularea acestei adeverințe de proprietate și a arătat că a constatat și ea că aceasta a fost emisă nelegal.
Coroborând aceste probe instanța consideră că moștenitoarea C. M. nu a formulat în termenul legal cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul ei,C. I.D.,adeverința contestată fiind emisă de comisia locală de fond funciar doar pe baza registrului agricol,fără a exista o validare a comisiei județene care este obligatorie în procedura administrativă prealabilă emiterii titlului de proprietate.
În consecință,instanța consideră că susținerile reclamantului sunt întemeiate și dovedite iar cererea va fi admisă.”
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta admiterea cererii de apel și schimbarea sentuinței pronunțate de instanța de fond. Arată apelanta că reclamantul P. C. D. a solicitat prin cererea formulată anularea adeverinței de punere în posesie nr 2330 bis din 3.11.1992 emisă pentru suprafața de 1,30 ha pe numele moștenitorilor C. M., D. N C., C. N D., C. D C. și C. D Olguța. A motivat reclamantul că Adeverința a fost emisă nelegal neavând validare la nici una dintre legile fondului funciar și nefiind înscrisă în anexa 3 poziția 128, aspect nereal. Mai susține pârâta că adeverința a fost emisă pe numele a mai multor moștenitori di care doar C. M. a fost chemată în judecată,motiv pentru care invocă excepția coparticipării procesuale.
Mai arată că terenul în suprafață de 1,30 ha teren îl deține din anul 1991, că este o persoană în vîrstă, nu aude și nu a înțeles ce a fost întrebată de către instanța de fond.
Mai arată că toți moștenitorii au formulat cerere la legea 18/1991, cereri ce nu se mai găsesc și că deține și un testament lăsat de părinții săi. Adeverința a fost emisă în baza cererii formulate de moștenitori și pe terenul reconstituit există și casa de locuit.
A atașat cererii de apel adeverința 2330 bis din 3.11.1993, sentința apelată, adresa nr 7711 din 23.10.2008 a Comisiei Locale de F. F. D., testament, sentința civilă nr. 307 din 31 martie 2009 a Judecătoriei Hîrlău, copie a rolului agricol al autorului C. I D..
Legal citată intimata C. Locală de F. F. D. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului formulat. Susține intimata că nu se regăsesc cereri de reconstituire ale moștenitorilor autorului C. I D. că moștenitorii au fost puși ilegal în posesie deoarece nu există o validare pentru a se putea emite adeverința 2330 bis/3.11.1993.
C. Județeană de F. F. I. nu a formulat întâmpinare.
Apelanta a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de intimata prin care susține că adeverința ce se solicită a fi anulată poartă ștampila și semnătura intimatei, că aceasta este un act valabil cu valoarea unui act autentic. Solicită admiterea excepției invocate, admiterea apelului și pe fond respingerea acțiuni.
În apel a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de apelantă la dosar.
Analizând în limitele cererii de apel stabilirea situație de fapt și aplicarea legii de către prim instanță, Tribunalul reține că cererea de apel formulată este fondată și urmează a fi admisă pentru considerentele ce urmează.
Prin acțiunea formulată P. C. D. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâtele C. M. și C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să anuleze adeverința de proprietate nr 2330 bis din 3.11.1992 emisă de C. Locală de F. F. D. pentru suprafața de 1,30 fa teren pentru moștenitorii C. AL M., D. N. C., C. D., C. D C., C. D Olguța.
Susține reclamantul că în anul 2013, analizând cererea de punere în posesie formulată de C. M. a constatat că adeverința a fost emisă nelegal, neexistând validare la niciuna dintre legile fondului funciar.
Reține Tribunalul că actul a cărei nulitate se solicită a fi constatată este emis pe numele a cinci moștenitori, iar acțiunea a fost formulată exclusiv cu unul dintre beneficiarii actului.
Potrivit dispozițiilor art. 59 c.p.c. mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiilor lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.
Astfel, dispozițiile legale menționate, reglementează coparticiparea procesuală, conferindu-i un caracter facultativ. Cu toate acestea, coparticiparea este în anumite situații obligatorie și nu facultativă, aspect ce rezultă din interpretarea dispozițiilor art 78 cpc care reglementează ipotezele în care se constată că un anumit litigiu nu poate fi soluționat decât într-un anumit cadru procesual.
În speță reține Tribunalul că raportul juridic dedus judecății, vizând anularea unui act juridic ce atestă dreptul de proprietate în beneficiul a cinci moștenitori, nu poate fi soluționat decât cu participarea tuturor beneficiarilor actului. În cauză, coparticiparea procesuală nu este una facultativă ci obligatorie, având în vedere necesitatea soluționării unitare a acțiuni în anulare. Același act nu poate fi anulat în privința unui moștenitor și menținut ca valabil în ceea ce îi privește pe ceilalți moștenitori.
Astfel reține Tribunalul că excepția invocată de apelantă, este întemeiată și urmează a fi admisă, în cauză fiind îndeplinite condițiile litisconsorțiului obligatoriu, astfel încât în temeiul disp. art. 480 alin 2 cpc va admite apelul, va admite excepția lipsei coparticipării procesuale pasive invocată de apelantă și în consecință va respinge acțiunea formulată de reclamantul P. C. D. în contradictoriu cu pârâtele C. M. și C. Județeană Iași de F. F. pentru lipsa coparticipării procesuale pasive.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de pârâta C. M. împotriva sentinței civile nr. 394/18.03.2014 pronunțată de Judecătoria Hîrlău, sentință pe care o schimbă în tot în sensul că:
Admite excepția lipsei coparticipării procesuale pasive și, în consecință:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul P. ., în contradictoriu cu pârâtele C. D. M., domiciliată în . și C. Județeană Iași de F. F., pe excepția lipsei coparticipării procesuale pasive.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
C.C.E. R.C. D.Ș.
Red./Tehnored. R.C.
5 ex./23.12.2014
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1137/2014. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 689/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
