Fond funciar. Decizia nr. 762/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 762/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 762/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 02 Iunie 2015
Președinte - G. C.
Judecător - I. E. B.
Grefier - N. E.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 762/2015
Pe rol fiind pronunțarea apelului formulat de apelantul H. Gh. G. D. împotriva sentinței civile nr. 8735 din 20.06.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele C. M. Iași pentru L. F. Funciar prin Primar și C. Județeană Iași P. S. D. de Proprietate Privată Asupra Terenurilor, având ca obiect fond funciar obligația de a face.
La apelul nominal lipsesc părțile.
Procedura este completă.
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică din data de 18.05.2015, susținerile și concluziile apărătorului apelantului fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 02.06.2015, când,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 8735 din 20.06.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
„Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția prematurității formulării acțiunii, iar pe fond respinge acțiunea civilă formulată și precizată ulterior de reclamantul H. GH. G. D. împotriva pârâtelor C. M. IAȘI P. L. F. FUNCIAR, prin primar și C. JUDEȚEANĂ IAȘI P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ A TERENURILOR.”
P. a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut că:
„Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub numărul_, precizată ulterior, reclamantul H. GH. G. D. a chemat în judecată pe pârâtele C. M. IAȘI P. L. F. FUNCIAR, prin primar și C. JUDEȚEANĂ IAȘI P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ A TERENURILOR, solicitând obligarea primei comisii pârâte la întocmirea documentației de punere în posesie pentru suprafața de teren de 5000 mp pe care să o înainteze celeilalte comisii pârâte și obligarea celei de-a doua comisii pârâte să-i elibereze titlul de proprietate pentru respectiva suprafață de teren, în perimetrul individualizat în schița cadastrală, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că cererea reclamantului de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 5000 mp, în calitate de specialist agricol, cu o vechime de peste 40 de ani în domeniul agricol, a fost validată alături de cele ale celorlalți specialiști agricoli, dar a tot fost amânat pe motiv că nu s-a terminat activitatea de definitivare a suprafețelor de teren.
Legal citate, cele două comisii pârâte au depus la dosar întâmpinări.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta C. Județeană Iași pentru S. D. de Proprietate Privată a Terenurilor, prin reprezentanții săi legali, a solicitat respingerea acțiunii, deoarece, după ce reclamantului i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 5000 mp, aflată în administrarea S.C. ¸¸Vinifruct Copou" S.A. și s-a emis și titlul de proprietate nr. 181.330/18.05.1992, prin hotărârea nr. 3299/1994a respectivei comisii pârâte, s-au revocat toate actele care constituie suportul punerii în posesie a reclamantului cu acea suprafață de teren, iar prin sentința civilă nr. 4229/1997 a Judecătoriei Iași, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 181.330/18.05.1992, pentru că a fost emis cu încălcarea dispozițiilor imperative ale Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta C. M. Iași pentru legea fondului funciar, prin reprezentanții săi legali, a solicitat respingerea acțiunii și a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantului și a prematurității formulării acțiunii solicitând, totodată, suspendarea judecării cauzei, deoarece reclamantul nu este trecut în anexa invocată în acțiune, prin apariția Legii nr. 165/2013 s-au suspendat toate prevederile administrative în domeniul restituirii fondului funciar, operațiunile de constituire a dreptului de proprietate sunt subsidiare operațiunilor de reconstituire a dreptului de proprietate și celor de constituire potrivit dispozițiilor art. 14-16 din lege, instanța de judecată nu este competentă să stabilească amplasamentul suprafețelor de teren pentru care se realizează punerea în posesie, iar, din informațiile avute, contrar celor susținute de către reclamant prin acțiune, prin Hotărârea nr. 3299/24.05.1994, a celeilalte comisii pârâte, au fost revocate toate actele care constituie suportul punerii în posesie cu suprafața de teren de 5000 mp, în perimetrul S.C. ¸¸Vinifruct Copou" S.A..
Prin răspunsul la întâmpinare, prin precizările depuse la dosar, și prin concluziile apărătorului său, reclamantul și-a precizat numele corect, fiind eronat cel din acțiune, solicitând respingerea excepțiilor și a cererii de suspendare a judecării cauzei, susținând că Hotărârea nr. 2568/1994, depusă la dosar de către pârâte, este nelegală și numai instanța de judecată are calitatea de a desființa prin hotărâre judecătorească, deciziile nr. 118 și nr. 94, emise de către cea de-a doua comisie pârâtă.
Instanța a dispus rectificarea numelui reclamantului și, după punerea în discuția părților legal citate, a respins cererea de suspendare a judecării cauzei și a dispus unirea cu fondul cauzei acelor două excepții.
În probațiune au fost depuse la dosar acte și înscrisuri.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține că cele două excepții invocate în cauză nu sunt întemeiate, având în vedere numele corect al reclamantului, care a fost precizat ulterior introducerii acțiunii de față pe rolul instanței, că reclamantul este trecut în tabelul cu persoanele îndreptățite, în calitate de specialiști agricoli, la constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 5000 mp de la S.C. ¸¸Vinifruct Copou" S.A., că nu se poate constata prematuritatea acțiunii de față, în condițiile în care tabelul respectiv este întocmit la data de 4010/04.12.1991 și s-au întocmit și alte înscrisuri ulterioare, fiind emis chiar și titlu de proprietate pe numele reclamantului pentru respectiva suprafață de teren.
Instanța constată că prin sentința civilă nr. 4229/07.04.1997, definitivă și irevocabilă pronunțată în dosarul nr. 6549/1996 al Judecătoriei Iași, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 181.330/18.05.1992, emis pe numele reclamantului din prezenta cauză.
Prin Hotărârea nr. 2568/19.02.1994 și prin Hotărârea nr. 3299/17.05.1994 emise de pârâta C. Județeană Iași pentru S. D. de Proprietate Privată a Terenurilor, au fost revocate toate actele, respectiv hotărâre, proces-verbal și fișă, care constituie suportul punerii în posesie a reclamantului cu suprafața de teren de 5000 mp de la S.C. ¸¸Vinifruct Copou" S.A..
Reclamantul, prin apărător, a precizat, la interpelarea instanței, la termenul de judecată din data de 22.05.2014, că nu a formulat plângeri împotriva celor două hotărâri, deoarece nu a avut cunoștință de aceste hotărâri până la momentul formulării acțiunii de față și că nu a formulat plângeri împotriva respectivelor hotărâri nici după ce i s-a adus la cunoștință de existența acestor hotărâri de către instanță, întrucât le consideră nelegale, doar instanța de judecată având dreptul de a anula respectivele hotărâri.
Potrivit dispozițiilor art. 53-59 din L. nr. 18/1991 republicată, împotriva hotărârilor comisiei județene de fond funciar se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare și poate face obiectul plângerii modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie.
Cum comisia respectivă nu a solicitat anularea sau modificarea propriilor hotărâri și nici reclamantul nu a făcut dovada formulării de plângeri împotriva celor două hotărâri, prin care s-au revocat toate actele ce au stat la baza constituirii dreptului său de proprietate și, în plus, deja printr-o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate emis pe numele reclamantului pentru suprafața de teren de 5000 mp, față de celelalte considerente expuse și de celelalte prevederi ale Legii nr. 18/1991 republicată și ale H.G. nr. 890/2005, instanța urmează să respingă atât excepțiile invocate în cauză, cât și acțiunea pe fond ca neîntemeiate.”
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal reclamantul H. G. D., solicitând anularea sentinței civile pronunțate de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare, în principal, iar în subsidiar, modificarea parțială a sentinței în sensul admiterii cererii introductive.
În motivare, apelantul reclamanta a arătat că hotărârea instanței de fond nu este motivată.
Arată apelantul că este îndreptățit să beneficieze de constituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 0,50 ha, în temeiul dispozițiilor art. 18 și 95 din L. 18/1991, conform cărora personalul de specialitate care a lucrat în ultimii 3 ani în cooperativă ori în asociații cooperatiste poate primi în proprietate loturi de teren din patrimoniul cooperativei, terenuri pentru care nu s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Arată că, în baza hotărârilor nr. 96//18.03.1992 și nr. 336/24.11.1992 emise de C. județeană Iași de fond funciar i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5000 mp teren, amplasat în zona fermei Moara de vânt către Vinifruct SA Iași.
În fine, menționează că nu rezultă din cuprinsul sentinței civile prin care s-a constatat nulitatea titlului de proprietate ce i s-a emis inițial că au fost anulate și hotărârile ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate.
Apelul nu a fost motivat în drept.
În privința probelor, apelantul a menționat înscrisurile.
Deși au fost legal citate, intimatele nu au depus întâmpinare în apel și nici nu au fost reprezentate în instanță.
Analizând actele aflate la dosarul cauzei raportat la conținutul cererii de apelul și la dispozițiile legale incidente, Tribunalul reține că apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce succed:
Criticile privind motivarea deficitară a sentinței instanței de fond nu se pot reține, considerentele sentinței expunând cu suficientă motivele de fapt și cele de drept pentru care cererea reclamantului nu a putut fi admisă.
Astfel cum legal și temeinic a reținut instanța de fond, prin hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă s-a stabilit că reclamantul nu este îndreptățit să beneficieze de constituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 5000 mp teren.
Prin sentința civilă prin sentința civilă nr. 4229/07.04.1997, definitivă și irevocabilă pronunțată în dosarul nr. 6549/1996 al Judecătoriei Iași, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 181.330/18.05.1992, emis pe numele reclamantului din prezenta cauză pentru terenul în suprafață de 5000 mp obiect al cererii de față.
Această hotărâre pronunțată într-un litigiu conex cu cel de față, între aceleași părți, se opune în cauză cu valoare de prezumție de lucru judecat, în sensul că instanța învestită ulterior este ținută de statuarea anterioară a altei instanțe, neputând dispune în sens contrar.
Prezumția de lucru judecat, efect procesual al hotărârii judecătorești, este reglementată de art. 431 alin. 2 din C.proc.civ. ca o prezumție legală și de art. 431 alin. 1 din C.proc.civ. ca o excepție de fond, peremptorie și absolută.
Puterea de lucru judecat prezintă un aspect pozitiv pentru partea care a câștigat procesul, în sensul că aceasta se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotărârea judecătorească rămasă definitivă într-o nouă judecată, fără ca partea adversă ori instanța să mai poată lua în discuție existența dreptului dar și un aspect negativ pentru partea care a pierdut procesul, întrucât nu mai poate repune în discuție dreptul său într-un alt proces. Aspectul negativ al autorității de lucru judecat intervine în acele situații în care este doar parțială fie identitatea de obiect și de cauză, precum în speța de față, fie identitatea de părți, de obiect și de cauză, și presupune că ceea ce a statuat instanța de judecată să nu poată fi contrazis într-un litigiu ulterior, dând astfel eficiență principiul securității raporturilor juridice.
Dând eficiență autorității de lucru judecat ca prezumție coroborată cu celelalte probe administrate în cauză, tribunalul reține că odată ce s-a stabilit că reclamantul nu este îndreptățit să beneficieze de constituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 5000 mp este inadmisibil ca în cauza de față să se dispună în sensul solicitat, anume al obligării intimatelor la întocmirea documentației și la emiterea unui nou titlu de proprietate pentru același teren.
Sunt prin urmare nefondate criticile de nelegalitate invocate prin cererea de apel.
Nefondate sunt și susținerile în sensul că temeinicia cererilor sale ar fi susținută de cele două hotărâri ale Comisiei județene, ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate, hotărâri ce nu au fost anulate.
Pe de o parte, a reținut instanța de fond că prin Hotărârile nr. 2568/19.02.1994 și nr. 3299/17.05.1994 emise de pârâta C. județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a terenurilor, au fost revocate toate actele, respectiv hotărâre, proces-verbal și fișă, care constituie suportul punerii în posesie a reclamantului cu suprafața de teren de 5000 mp de la S.C. ¸¸Vinifruct Copou" S.A.
Revocarea actelor primare de constituire a dreptului de proprietate de către entitatea emitentă are efecte identice cu anularea lor prin hotărâre judecătorească, actele respective încetând să mai producă efecte juridice.
Pe de altă parte, anularea titlului de proprietate însuși, emis în procedura reglementată de legile fondului funciar atrage nulitatea tuturor actelor primare, administrative, întocmite anterior, anume hotărârea Comisiei județene, procesul-verbal, fișă de punere în posesie, acte accesorii a căror existență depinde de existența titlului de proprietate, ca act principal.
Față de toate cele reținute, în temeiul dispozițiilor art. 480 din C.proc.civ. Tribunalul urmează a respinge apelul formulat de apelantul H. G. D. împotriva sentinței civile nr. 8753 din 20.06.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o păstrează.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul H. G. D. împotriva sentinței civile nr. 8753 din 20.06.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.06.2015.
Președinte, G. C. | Judecător, I. E. B. | |
Grefier, N. E. |
Red./Tehnored.B.I.E.
5ex./07.07.2015
Jud. fond:O. M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 856/2015. Tribunalul IAŞI | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 266/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
