Fond funciar. Decizia nr. 712/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 712/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 712/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 16 Iunie 2015
Președinte - E.-C. P.
Judecător - A. M. C.
Judecător - E. C.
Grefier - F. L. I.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 712/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent Z. I. și pe intimat C. L. DE F. F. ȚIBĂNEȘTI, intimat C. J.. DE F. F. IAȘI P. IAȘI, intimat F. A. -S., având ca obiect fond funciar obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Instanța constată că prezenta cauză a fost suspendată la data de 01.06.2007 și menținută prin încheierile pronunțate la 21.11.2008, 14.12.2011, în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 C., iar pricina ce a generat suspendarea cauzei a fost soluționată irevocabil la data de 07.05.2013, nefiind solicitată repunerea cauzei pe rol.
Instanța, văzând că procedura de citare este legal îndeplinită, reține cauza spre deliberare și pronunțare sub aspectul excepției perimării cererii de recurs.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 1953/23.02.2007, pronunțată de Judecătoria Iași, s-au dispus următoarele:
S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Z. I., invocată de instanță, și pe cale de consecință:
S-a respins cererea reclamantului Z. I., dom.în Iași, ., prin avocat Dr. L. F., în contradictoriu cu pârâții C. județeană de fond funciar Iași-P. jud.Iași, C. locală de fond funciar Țibănești, jud.Iași, ca fiind formulată de o persoană fără calitate.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rol sub nr._, reclamantul Z. I. a chemat în judecată pârâții C. locală de fond funciar Țibănești, C. județeană de fond funciar Iași, solicitând obligarea primei pârâte la comunicarea propunerii de validare a restituirii suprafeței de teren forestier de 2214 ha către C. județeană Iași și obligarea celei de a doua pârâte la emiterea hotărârii de validare a propunerii Comisiei locale de fond funciar de restituire a suprafeței de teren pe vechiul amplasament.
Solicită, de asemenea, obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii de 5000 lei pe zi de întârziere, în sarcina fiecărui pârât.
În motivarea cererii sale, reclamantul arată că a cumpărat, prin contract încheiat în formă autentică, la data de 30.05.2006, de la F. A. S., drepturile succesorale ale acesteia dobândite ca unică moștenitoare a lui F. I., autorul fiind F. Froim. În calitate de cesionar al drepturilor succesorale ale lui F. A., a procedat la continuarea tuturor demersurilor legale pentru restituirea suprafeței de 2214 ha teren forestier, situat pe raza comunei Țibănești. C. locală de fond funciar Țibănești a propus validarea dreptului de proprietate, fără a o comunica însă Comisiei județene de fond funciar Iași.
În drept, invocă dispozițiile art. 5 lit.h și 27 al. 6 din H.G.890/2005.
A depus în susținere: cerere adresată Prefecturii Iași, contract de vânzare cumpărare de drepturi succesorale autentificat sub nr. 1059/30 mai 2006.
C. Județeană de F. funciar Iași a depus întâmpinare, invocând prematuritatea cererii reclamantului de obligare a sa la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, în condițiile în care C. locală de fond funciar nu a înaintat propunerea sa privind cererea reclamantului. De asemenea, invocă inadmisibilitatea acțiunii, întrucât nu poate fi obligată la validarea cererii reclamantului, ci doar la soluționarea acesteia.
În cauză a fost formulată o cerere de intervenție în interes propriu de către F. A. S., care a solicitat ca instanța să constate că ea are calitatea de persoană îndreptățită la restituirea suprafeței de teren, invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului. Arată că este în curs de soluționare cererea sa de anulare a contractelor de vânzare drepturi succesorale. Motivează aceasta că este soția supraviețuitoare a defunctului F. I., conform certificatului de moștenitor nr.54/5.12.2003, care este, la rândul său, unicul moștenitor al bunicului său, F. Froim, fostul proprietar al imobilelor. La data de 30.05.2006, a încheiat cu reclamantul contractul autentificat sub nr. 1059 și l-a împuternicit pe reclamant să o reprezinte în vederea îndeplinirii formalităților necesare restituirii terenului. Apreciază că reclamantul nu are calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate potrivit Legii 18/1991. El este doar un succesor cu titlu particular al terenului și nu poate recurge la procedura Legii 18/1991.
A depus în susținere: certificat de moștenitor nr. 54/2003, dispoziție nr. 1125/2006 a Primăriei sectorului 4 București, extras emis de Arhivele Naționale.
Cererea de intervenție în interes propriu, prin care se solicită constatarea îndreptățirii la reconstituirea dreptului de proprietate, nu a fost încuviințată în principiu.
La termenul de judecată din 23.02.2007, a fost pusă în discuția contradictorie a părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține cele ce urmează:
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2214 ha este formulată de F. A. S..
Prin contractul „de vânzare de drepturi succesorale” autentificat sub nr. 1059/2006, F. A. S. vinde reclamantului, în condițiile art. 1399 Cod civil, dreptul său succesoral cu privire la terenurile cu vegetație forestieră situate în localitățile Deleni și Țibănești, terenuri care au aparținut bunicului soțului ei. Se mai menționează că prețul este de 300.000 lei, din care s-a plătit 150.000 lei, restul urmând a se achita după clarificarea situației juridice a terenurilor. De asemenea, se precizează în contract că „strămutarea drepturilor succesorale are loc astăzi, data semnării prezentului contract, …, urmând ca Z. I., personal sau prin avocat, să stabilească succesiv calitatea de moștenitor a soțului … F. I., ca urmare a decesului tatălui său F. C. Froim, și respectiv a bunicului acestuia, F. Froim, precum și a unchiului F. L.”. Totodată, a fost împuternicit reclamantul să îndeplinească formalitățile privind reconstituirea dreptului de proprietate.
Vânzarea unei moșteniri(art. 1399-1401 Cod civil) este un contract prin care titularul unui drept succesoral înstrăinează cu titlu oneros acest drept altei persoane. O astfel de vânzare poate avea ca obiect dreptul asupra unei universalități sau a unei cote asupra universalității, depinzând de calitatea vânzătorului (unic moștenitor sau comoștenitor). Or, moștenitoarea a înstrăinat bunuri determinate din masa succesorală, astfel încât în cauză este vorba de o vânzare, și nu de o vânzare a unei moșteniri. Mai mult, la data încheierii convenției, vânzătoarei nu îi era stabilit dreptul de proprietate asupra imobilelor înstrăinate.
Cum moștenitoarea F. A. a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, în condițiile Legii 18/1991, art. 8 al.2, comisiile de fond funciar au obligația de a-i soluționa cererea. Or, reclamantul solicită în nume propriu, și nu ca reprezentant al moștenitoarei, invocând contractul menționat, ca instituțiile în drept să își respecte obligațiile legale, să finalizeze demersurile moștenitoarei. Acțiunea sa ar fi trebuit promovată în numele persoanei solicitante, și nu în nume propriu, dacă reclamantul ar justifica mandatul său.
La data de 17.04.2007, reclamantul Z. I. a formulat recurs.
Prin rezoluție, instanța a stabilit termen de judecată la data de 11.05.2007, termen la care s-a amânat cauza pentru lipsă de procedură la data de 01.06.2007, când a fost suspendată cauza până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/245/2006 al Judecătoriei Iași, iar suspendarea a fost menținută pe același temei prin încheierile din 21.11.2008 și respectiv din14.12.2011.
La data de 26.05.2015, instanța a fixat prin rezoluție termen la 16.06.2015 pentru a se repune cauza pe rol în scopul discutării excepției perimării cererii de recurs, invocată din oficiu de către instanță, termen pentru care părțile au fost citate în mod corespunzător.
Părțile nu au răspuns excepției invocate de instanță.
Având în vedere că din verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 14.12.2011, când suspendarea a fost menținută și că dosarul a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina reclamantului,
Văzând că în conformitate cu dispoziția art. 248 Cod procedură civilă orice cerere de chemare în judecată ,apel,recurs, se perimă de drept,chiar și în contra incapabililor, dacă a rămas în nelucrare timp de un an, iar potrivit art.252 Cod procedură civilă,perimarea se poate constata și din oficiu.
Având în vedere că în cauza de față nu s-a mai îndeplinit nici un act de procedură în vederea judecării pricinii, de mai mult de un an, instanța urmează a constata perimarea cererii de recurs de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza disp. art. 248 și art. 252 Cod procedură civilă, constată perimat recursul formulat de recurentul Z. I. împotriva sentinței civile nr. 1953 din 23.02.2007 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 iunie 2015.
Președinte, E.-C. P. | Judecător, A. M. C. | Judecător, E. C. |
Grefier, F. L. I. |
Red./tehnored.: jud. C.A.M.
2 ex./30.06.2015
J.. fond: M.-C. P.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 868/2015. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 856/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
