Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 868/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 868/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-06-2015 în dosarul nr. 868/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 Iunie 2015
Președinte - C. D.
Judecător I. D.
Grefier D. C.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 868/2015
Pe rol se află judecarea apelului declarat de către apelanta ASOCIAȚIA DE proprietari A. împotriva sentinței civile nr. 6660/2015 pronunțată de către Judecătoria Iași în contradictoriu cu intimata C. I., având ca obiect ordonanță președințială obligația de a face-sistare lucrări.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului apelului au avut loc în ședința publică din data de 18.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, la solicitarea apărătorilor părților de a se amâna pronunțarea pentru a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6660 din 15.05.2015 a Judecătoriei Iași, s-a respins cererea formulată, pe calea ordonanței președințiale, de reclamanta Asociația de proprietari A., în contradictoriu cu pârâta C. I..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Pentru executarea lucrărilor de consolidare, recompartimentare și amenajare a podului locuinței existentă situată în Iași, ..18, pârâtei C. I. i-a fost eliberată autorizația de construire nr.797/04.09.2014, f.32 dosar. La baza emiterii autorizației de construire a stat expertiza tehnică întocmită de către expertul tehnic Groll L. și contrasemnată de către expertul tehnic M. V., f.105-144. Lucrările au fost demarate la data de 15.09.2014.
La data de 10.10.2014 a fost întocmită nota de constatare, f.115 dosar, de către dirigintele de șantier și responsabilul tehnic de execuție, în temeiul căreia a fost întocmită Dispoziția de șantier nr.1/06.12.2014, f.116 dosar. Urmare constatărilor făcute de către dirigintele de șantier, după începerea lucrărilor la imobilul din ..18, prin dispoziția de șantier întocmită la data de 06.12.2014, au fost modificate soluțiile tehnice inițiale și au fost propuse măsuri noi, respectiv: desfacerea zidăriei existente din ax A și D și refacerea ei pe fundația existentă, după consolidarea fundației; desfacerea zidăriei existente din ax 7 și refacerea ei, după consolidarea fundației prin cămășuială și subzidiri.
Modificările tehnice propuse de către proiectantul general, proiectantul structurii de rezistență și expertul tehnic, prin Dispoziția de șantier nr.1/06.12.2014 au fost recepționate de către Serviciul urbanism al municipiului Iași, f.119 și Inspectoratul Județean în Construcții Iași, instituție de specialitate care, prin procesul-verbal de control în etapa de execuție, încheiat la data de 04.02.2015, f121-123, confirmă că „modificarea soluției tehnice este în conformitate cu art.67 alin.2 și 3 din Ordinul MDRL839/2009.”
Potrivit disp. art.997 alin.1 C.pr.civ., republicat, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Față de considerentele de fapt expuse, instanța de fond a reținut că aparența de drept este în favoarea pârâtei.
Astfel, aceasta a demarat efectuarea lucrărilor la imobilul din ..18 în baza unei autorizații de construire emisă de autoritatea locală competentă, modificările ulterioare ale soluțiilor tehnice inițiale fiind agreate de instituțiile competente.
Este adevărat faptul că, prin procesul-verbal de control încheiat la data de 12.05.2015, Inspectoratul Județean în Construcții Iași a stabilit ca măsură, prezentarea la IJC a soluțiilor de executare a excavațiilor adânci conform NP 120-06 dar prin același proces-verbal a fost dispusă și măsura continuării execuției lucrărilor cu respectarea strictă a documentației autorizate, inclusiv a dispoziției de șantier nr.1/06.12.2014.
Împrejurarea că asociația reclamantă nu și-a dat acordul pentru autorizarea lucrărilor ce se desfășoară la imobilul proprietatea pârâtei, nu poate fi reținut de către instanță, având în vedere că prin certificatul de urbanism eliberat pârâtei, f.33-34, nu a fost solicitat și acordul vecinilor ca o condiție pentru eliberarea autorizației de construire.
Instanța de fond a notat că, legalitatea emiterii autorizației de construire poate fi supusă controlului instanței de contencios administrativ, pe calea specifică prevăzută de legea nr.554/2004 și nu poate fi analizată pe calea ordonanței președințiale.
Prin înscrisurile depuse la dosar nu a fost dovedită, de către reclamantă, paguba iminentă care i-ar fi produsă prin continuarea lucrărilor la locuința pârâtei.
Instanța de fond nu a putut reține susținerea reclamantei privind afectarea siguranței blocului cu șase etaje din cauza distanței prea mici între cele două construcții, respectiv 0,65 m, având în vedere că, potrivit concluziilor expertului tehnic Groll L., cap. X din expertiza tehnică ce a stat la baza emiterii autorizației de construire pe numele pârâtei, lucrările propuse a se executa la imobilul din ..18 nu afectează construcțiile învecinate, distanța dintre construcții fiind minim 1,80 m. A reținut instanța de fond, în acest sens și faptul că la imobilul proprietatea pârâtei a fost autorizată efectuarea lucrărilor pe fundația existentă iar din înscrisurile depuse la dosar nu reiese că acestea se desfășoară cu nerespectarea acestor limite.
Din interpretarea dispozițiile art.997 alin. 1 Cod procedură civilă se desprinde concluzia că acțiunea reclamantului trebuie să îndeplinească în mod cumulativ cerințele prevăzute de norma legală, respectiv: aparența de drept să fie în favoarea reclamantului, să existe urgența, măsura ce se solicită a fi luată să fie provizorie și să nu se ajungă la judecarea fondului litigiului dintre părți.
Stabilind că aparența de drept este în favoarea pârâtei, precum și nedovedirea de către reclamantă a pagubei iminente ce i s-ar produce prin continuarea lucrărilor la imobilul proprietatea pârâtei, instanța de fond a apreciat de prisos analizarea celorlalte condiții de admisibilitate a ordonanței președințiale.
În temeiul disp. art.453 C.pr.civ., stabilind culpa procesuală a reclamantei, s-a dispus obligarea acesteia la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial dovedit cu chitanța depusă la dosar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta Asociația de Proprietari A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
La 18.05.2015 a fost declarat apel de către reclamanta Asociația de Proprietari A. iar la 26.05.2015 au fost depuse motivele de apel. Reclamanta apelantă invocă următoarele aspecte: numita C. I. a demolat imobilul din .. 18, situat pe latura de sud a proprietatii reclamantei, fara a deține o autorizatie de demolare emisa persoanele abilitate desi aceasta deține de la data de 04.09.2014 autorizatia nr. 797 pentru executare lucrări de consolidare, recompartimentare si amenajare pod in locuința existenta.
Asa cum rezulta din planșele fotografice anexate, niciun moment parata nu a respectat autorizația nr. 797/2014 de care s-a folosit doar pentru eludarea dispozițiilor legale, aceasta in fapt a demolat constructia existenta la adresa mai sus indicata fara a deține o autorizatie in acest sens si construiește un imobil nou, afectand constructia invecinata.
Se solicită a se constatata ca nu exista autorizatie de construire pentru lucrările care se deruleaza la acest moment la adresa din Iasi, .. 18, Autorizația de nr. 797/04.09.2014 emisa de Primaria Iasi, in favoarea beneficiarului C. lulia pierzandu-si valabilitatea, avand in vedere ca aceasta a fost obtinuta pentru consolidare si compartimentare, iar beneficiarul a demolat toata constructia, asa cum rezulta din planșele foto anexate si construiește un imobil nou.
Titularul autorizației de consolidare nu a respectat nici macar obligațiile prevăzute de punctele 12 si 13 din aceasta in sensul ca nu a obtinut documentația necesara si prealabila inițierii lucrărilor de consolidare si amenajare.
Totodata autorizația se refera in mod expres !a consolidarea podului locuinței existente care a fost demolata integral in consecința autorizația a ramas fara obiect.
Se impune sistarea executării lucrărilor de construire, pentru urmatoarele considerente: raportat la art. 67 din Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, parata realizand lucrări de demolare si construire in afara cadrului legal. Chiar in condițiile in care instanta retine dispozițiile de șantier prin care au fost modificate soluțiile tehnice inițiale si propuse noi masuri, acestea se refera in mod expres la refacerea fundației existente si nu la excavare 3 m si construirea unei noi fundații ca in situatia de fata.
Sunt încălcate și dispozițiile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, față de care este evident faptul ca lucrările de demolare au fost efectuate de parata cu incalcarea dispozițiilor imperative ale legii si cu depasirea cadrului impus de autorizația de construire care impunea consolidarea si recompartimentarea si nicidecum demolarea integrala.
Mai mult, actele care au stat la baza emiterii acestei autorizații de
compartimentare si consolidare prevăd numai soluții tehnice in acest sens si nu corespund cu actele si documentația tehnica care ar trebui sa existe pentru situația demolării si edificării unei construcții noi.
Totodata,in certificatul de urbanism emis pe numele paratei se prevede ca destinatia stabilita este zona centrala situata in interiorul perimetrului de protecție a valorilor istorice si arhitectural urbanistice. Insa, fara a tine cont de absolut nicio prevedere legala, printr-o atitudine ilegala si abuziva, parata a demolat, desfiintat integral imobilul ce exista anterior. Astfel, in realitate acesta s-a folosit de autorizatia pentru amenajare si consolidare in scopul de a induce in eroare autoritatile si vecinii, eludând dispozițiile legale in constructii, scopul acestuia fiind de la inceput demolarea si edificarea unei noi constructii, insa in scopul de a se folosi de limitele casei pe care a demolat-o.
Deoarece parata dorea sa construiască pe exact aceeași suprafața, iar legea nu i-a permis, acesta a solicitat autorizatia de amenajare, consolidare a unui pod inseland autoritatile deoarece in fapt acesta a demolat vechea construcție si isi edifica un nou imobil, fapt ce nu are legătură cu amenajarea, consolidarea sau recompartimentarea imobilului vechi.
Sunt invocate și dispozițiile art. 54 lit. c Normele de aplicare a legii 50 din 1991.
În mod greșit retine instanta ca nota de constatare din 10.10.2014 a
dirigintelui de șantier, precum si Dispoziția de șantier nr. 1/06.12.2014 pot crea o aparenta de drept in favoarea paratei. În condițiile in care, in situatia in care din lucrările efectiv efectuate in teren reiese necesitatea unor noi modificări tehnice, dispozițiile legale prevăd in mod corespunzător necesitata unei noi autorizatii de construire care sa fie adecvata modificărilor aduse.
Așadar, dispozițiile de șantier ale responsabilului tehnic nu pot acoperi neindeplinirea condiției legale de a obține o noua autorizatie de construire, constatarea acestui aspect putând ii facuta si printr-o simpla „pipaire a fondului", asa cum se argumenteaza si in doctrina de specialitate.
Instanta de fond se afla in eroare cu privire la condiția urgentei apreciind desi retine faptul ca "a fost autorizata efectuarea lucrărilor pe fundația existenta nu ia in calcul situatia existenta, conform careia parata a demolat integral construcția si a excavat la peste 3 m, asa cum rezulta din procesul verbal întocmit de Inspectoratul de Stat in Construcții, iar in acest moment a turnat alta fundație pe alt amplasament. Retine instanta in mod greșit, ca din înscrisurile depuse la dosar rezulta ca s-au respectat limitele autorizației in contextul in care nu s-a pastrat niciun fragment din fundația vechii locuințe.
Nu exista acordul reclamantei, desi se construiește la 65 cm de geamurile celor din asociația reclamantă. Nu exista vreun acord de la ISU, apelanta punându-și întrebarea cum vor intra pompierii . 65 de cm in cazul unui incendiu.
Cunoscând faptul ca autoritatile nu vor elibera autorizatie de construire pentru un imobil la asa o mica distanta, parata s-a folosit de autorizatie de amenajarea unui pod si de dispoziții de șantier pentru demolare, care insa nu tin loc de autorizatie de demolare, potrivit niciunei legi si care oricum nu prevad nicio soluție de excavare. De asemenea, au demolat si au sapat o groapa imensa chiar langa . in cazul unui cutremur atat siguranța lor cat si a zeci de persoane care locuiesc in . exista autorizatie de demolare si autorizatie de construire asa cum prevede legea, simplele dispoziții de șantier ale unor constructori angajați de parata nu echivalează cu actele solicitate de lege. Oricum, aceste dispoziții vorbesc de necesitatea demolării unor ziduri si nu de excavare. Invoca apelanta in sprijinul cererii e jurisprudenta Tribunalului București, Decizia nr. 983/01.04.2011, in care ., instanta a dispus sistarea lucrărilor efectuate in mod nelegal.
Instanta in mod greșit retine ca nu s-a dovedit prin înscrisuri paguba iminenta care s-ar produce prin continuarea lucrărilor reținând exclusiv opinia expertului tehnic Groll L. dintr-un raport de expertiza extrajudiciara solicitat pro causa, omitand celelalte înscrisuri cu valoare probatorie legala care demonstrează contrariul.
Raportul de etapa depus de parata ce conține observații arhelologice cu privire la imobilul din .. 18, este intocmit de o persoana ce face anumite observații care exced in mod evident competentelor sale, respectiv constata ca lucrările se desfasoara conform autorizației de construire detinuta de parata.
Mai mult, aceeași persoana, a cărei specialitate, aria de competenta nu se cunoaște si nici nu poate fi determinata prin raportare la continutul documentului depus, retine ca structura subterana a fost dezafectata, ori in dispoziția de șantier emisa de proiectantul paratei, in procesul verbal de control si actele anexe, se face referire la desființarea pereților, nicidecum la "dezafectarea structurii subterane". Deci in cauza nu exista vreun răspuns oficial al Direcției județene pentru cultura Iasi care sa confirme concluziile raportului de etapa privind situatia imobilului din cauza.
Nu pot fi primite susținerile paratei potrivit carora săpăturile s-au efectuat manual, in condițiile in care pentru aceste săpături la peste 3 m adancime s-au folosite excavatoare, mașini de mare tonaj, asa cum rezulta si din planșele foto anexate, fiind pusa in pericol in mod evident structura de rezistenta a imobilului reclamantei.
Aceste săpături, trepidatii, nu afectează doar imobilul nostru, ci si bucata din peretele pe care parata arata ca nu a fost demolat, existând in orice moment pericolul ca acesta sa se prabuseasca, nefiind sustinut sau intarit in acest moment.
Desi parata incearca sa releve o alta situatie de fapt, invocând faptul ca nu s-au demolat pereții ci s-au decopertat, inclusiv in actele depuse de aceasta se face vorbire de desfiintarea zidurilor, adica de daramarea acestora, activitate pentru care parata nu deține autorizatie valabila.
Interesul reclamantei rezulta chiar din actele depusa de parata la dosarul cauzei, ce atesta faptul ca nu exista niciun act pentru excavații de 3m, in condițiile in parata locuiește la 0,65 m de acestea.
Totodata, reclamanta este indreptatita sa ceara sistarea lucrărilor nelegale, o soluție contrara ar încuraja parata sa construiască in continuare in mod abuziv, iar prin aceasta se accentueaza prejudicierea intereselor legitime ca proprietar al imobilului cu care se invecineaza.
Nu pot fi primite susținerile paratei potrivit carora, in lipsa unei acțiuni de drept comun, masurile dispuse pe aceasta cale au caracter definitiv. Împrejurarea ca masurile dispuse pe calea ordonanței presedintiale "vor produce efecte pana la soluționarea litigiului pe fond" nu inseamna ca trebuie sa existe un proces asupra fondului, in paralel cu ordonanța presedintiala. Aceasta sintagma trebuie inteleasa in sensul ca determina limita maxima a duratei masurilor dispuse in procedura duratei ordonanței presedintiale. Apelanta arată că a solicitat sistarea provizorie a lucrărilor efectuate de parat fara autorizații, respectiv încetarea unor acte abuzive, aceasta sistare fiind una temporara, in condițiile in care efectele nasurilor dispuse pe calea ordonanței presedintiale încetează prin schimbarea împrejurarilor ce au condus la luarea măsurii.
Întreaga literatură de specialitate și jurisprudența sunt unanime în a aprecia ca o cerere de ordonanța presedintiala nu poate fi respinsa pe motiv ca nu exista acțiune privind fondul litigiului, aceasta soluție reiesind si din interpretarea alin. 4 al art. 996 C.pr.civ., textul de lege neinstituind drept condiție pentru admisibilitatea ordonanței existenta litigiului pe fond.
Mai mult, excepțiile ce impun promovarea unei acțiuni de drept comun concomitent cu o acțiune de fond sunt expres si limitativ prevăzute de lege (ex: cereri de suspendare a hotararii A.-art. 133 din Legea nr. 31/1990 sau de suspendare a actelor emise de organele persoanei juridice-art. 217 C.civ.), ori nu este vorba de un astfel de caz de excepție.
Cu toate acestea. apelanta artă că a făcut dovada faptului ca a înregistrat pe rolul Judecătoriei Iasi si o acțiune de drept comun.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 470 alin. 5, art. 997 si urm. din Codul de procedura civila.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.
La 28.05.2015 s-au depus completări la motivele de apel prin care au fost arătate următoarele aspecte:
Instanta nu a explicat motivele pentru care a dispus admiterea cuantumului maxim al cheltuielilor de judecata reprezentând onorariul de avocat. Se solicită diminuarea cheltuielilor de judecata reprezentând onorariu de avocat in cazul respingerii apelului daca cuantumul acestora apare vădit disproporționat in raport de prevederile art. 451 alin. 2 din Codul de procedura civila.
In cuprinsul sentintei atacate, instanta de fond stabileste doar culpa procesuala a reclamantei si faptul ca s-a efectuat dovada cu chitanta depusa la dosar a plații onorariului avocațial
Menționam ca in cadrul soluționării cauzei la fond apelantei nu i s-a comunicat cuantumul onorariului depus, incalcandu-se prin aceasta principiul contradictorialitatii.
Potrivit dispozițiilor art. 451 alin. 2 din Codul de procedura civila, instanta de fond avea posibilitatea chiar si din oficiu sa reducă motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentând onorariul avocaților, atunci cand acesta este vădit disproporționat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, tinand seama si de circumstanțele cauzei.
Prerogativa instantei de a cenzura cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata, cuantumul onorariului avocațial prin prisma proportionalitatii sale cu amplitudinea si complexitatea activitatii depuse este conforma jurisprudentei CEDO. In acest sens, fiind investita cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecata in care sunt cuprinse si onorariile avocațiale, a statuat ca acestea urmeaza a fi respectate numai in masura in care constituie cheltuieli necesare care au fost in mod real făcute in limita unui cuantum rezonabil (cauzele C. împotriva României, S. impotriva României, S. si altii împotriva României, R. impotriva împotriva României.
Prin reducerea cuantumului onorariului avocațial pus in sarcina pârtii care a pierdut procesul, instanta nu intervine in contractul de asistenta judiciara si nu-1 modifica, in sensul diminuarii sumei convenite cu titlu de onorariu, ci doar apreciaza in ce masura onorariul partii care a castigat procesul trebuie suportat de partea care se afla in culpa procesuala.
Dreptul de a pretinde despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o fapta ilicita, ca orice drept civil, este insa susceptibil de a fi exercitat abuziv
Dispozițiile art. 451 alin. 2 din Codul de procedura civila au menirea de a sancționa exercitarea abuziva a dreptului de a obține despăgubiri, prin convenirea intre avocat si client a unor onorarii in mod vădit disproporționate cu valoarea, dificultatea litigiului sau volumul de munca pe care il presupune pregatirea apararii, tocmai in virtutea acestor considerente, nu i se poate imputa subscrisei plata cuantumului maxim de 3800 lei.
Apelul a fost legal timbrat, motivat, semnat.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului pentru următoarele motive:
Motivele de apel reiau în cea mai mare parte motivele cererii de ordonanță președințială .
Interesul Asociației de proprietari și pretinsa urgență a măsurii solicitate este argumentat în apel prin simple afirmații nedovedite: că s-ar fi procedat la demolarea integrală a imobilului pârâtei intimate; că nu există acordul asociației învecinate pentru construire, deși se construiește la o distanță pretinsă de 0, 65 m de imobilul apelantei; că s-ar fi săpat o groapă foarte adâncă chiar lângă blocul apelantei - ceea ce produce pericol pentru rezistența acestuia și pentru siguranța proprietarilor.
Toate aceste afirmații nu pot fi primite, fiind cu totul nedovedite si, mai mult, fiind contrazise de toate probele dosarului.
Susținerile privind afectarea structurii de rezistentă a blocului și pericolul iminent sunt contrazise de piesele tehnice care au stat la baza emiterii autorizației de construire nr. 797/4.09.2014 - în baza căreia se efectuează lucrările la imobilul în discuție. Astfel, în expertiza tehnică depusă la dosarul cauzei se menționează expres faptul că lucrările propuse a se executa nu afectează construcțiile din vecinătate.
Conform aceluiași raport de expertiză, distanța de la cladirea care este obiect al consolidării si până la limita proprietății pârâtei este de 0. 65 m, iar distanța de la clădirea pârâtei până la blocul reclamantei este de 1,80 m. astfel că lucrările nu pot afecta sau influența negativ construcția de pe terenul învecinat.
Lucrările de consolidare la imobilul pârâtei nu afectează în nici un fel blocul de locuințe alăturat (cu regim de înălțime P plus 6 - față de imobilul pârâtei care este o casă pe un singur nivel, construită la mijlocul secolului al XIX lea, conform actelor de dobândire); nu există nici un interes al Asociației de a interveni în derularea lucrărilor - care se desfășoară conform legii și sub supravegherea organelor îndreptățite să verifice asemenea lucrări (Primăria Iași, Poliția Locală Iași și Inspectoratul de Stat în construcții).
In motivele de apel se susține că nu doar desfacerea zidurilor vechii
construcții ar reprezenta un pericol, ci și săpăturile efectuate la fundația imobilului, aspect contrazis de actele dosarului.
Intimata arată că lucrările au început în baza autorizației de
construire nr. 497/ 4.09.2014 la data de 15.09.2014. Conform soluției de consolidare prevăzută în proiect, s-a procedat la desfacerea acoperișului și a pereților exteriori până la cota de 2,5 m. Încă de atunci reprezentanții reclamantei și ai proprietarilor din imobilul învecinat au protestat față de lucrările efectuate - iar în acest context pârâta le-a prezentat toate autorizațiile și avizele necesare, toate verificările tehnice și propunerile experților pentru a lămuri proprietarii învecinați că nu există nici un pericol pentru clădirea lor și că este imposibil ca lucrările efectuate la casa pârâtei să afecteze în vreun fel imobilul învecinat. Mai mult, s-a solicitat opinia în acest sens a unui nou expert, cel care proiectase blocul reclamantei, dl V. M., care a confirmat concluziile expertului Groll . Acest expert a confirmat prin semnătură și parafă concluziile expertizei Groll.
La data de 10.10.2014 s-a întocmit de către executantul lucrării si de către dirigintele de șantier o notă de constatare prin care s-a notat că, urmare a desfacerii învelitorii și șarpantei, a pereților interiori și a pereților exteriori până la cota de 2,5 m - s-a constatat că zidăria portantă la trei din cei patru pereți exteriori este neomogenă și cu liant de argilă; că există modificări structurale ale construcției în sensul închiderii/modificării unor goluri ale construcției, fară buiandrugi și fară legături cu restul construcției; că fisurile au evoluat semnificativ în pereți după îndepărtarea planșeului.
Urmare a acestei note, proiectantul general și expertul tehnic au întocmit
Dispoziția de șantier nr.1 din 6.12.2014 care a constatat starea clădirii (precolaps), că există pericol pentru viața muncitorilor ce lucrează la imobil și că se impune de urgență desfacerea zidăriei degradate. S-au dispus ca măsuri desfacerea zidăriei existente pe trei laturi ale clădirii vechi și refacerea acesteia pe fundațiile inițiale, cu respectarea în totalitate a proiectului autorizat. In acest fel s-a procedat la modificarea soluției tehnice din documentația autorizată, conform art. 67 alin. 2 și 3 din Anexa la Ordinul 839/2009 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 50/1991 privind autorizarea executam lucrărilor de construcții. Acest text permite modificarea soluțiilor tehnice făra emiterea unei noi autorizații, în anumite condiții, expres prevăzute de lege condiții care au fost îndeplinite întocmai. Nu este real că desfacerea acestor ziduri a avut loc în septembrie- octombrie 2014, așa cum greșit și nedovedit susține apelanta.
In procesul verbal de control din 4.02.2015 se menționează expres că în cadrul lucrărilor de construcție, se procedase la desfacerea pereților exteriori, cu excepția peretelui din ax 1 (adică chiar peretele dinspre blocul reclamantei) - conform capitolului Stadiul fizic al lucrărilor la data inspecției - și, de asemenea, că "Modificarea soluției tehnice este în conformitate cu art. 67 alin. 2 și 3 din Ordinul MDRL 839/2009." - conform capitolului Constatări/Neconformități.
După primirea de la Primărie a adresei menționate mai sus - prin care pârâta a luat cunoștință de faptul că documentația aferentă modificării soluției tehnice din proiect pe parcursul execuției a fost anexată la documentația care a stat la baza autorizației de construire 797/2014 - aceasta a anunțat Primăria cu privire la reluarea lucrărilor de construcție, astfel aprobate, pentru data de 1.04.2015.
Prin modificarea de soluție tehnica aprobata nu s-a procedat decât la desfacerea a trei ziduri exterioare, care erau degradate în proporție de 80 % si respectiv 60 % (conform dispoziției de șantier certificată de expertul tehnic) și s-a păstrat intact zidul dinspre partea de nord chiar dinspre proprietatea reclamantei - axul 1). care se va consolida conform soluției tehnice inițiale menționate în raportul de expertiză .
În prezent și de la data introducerii cererii de ordonanță președințială până la zi nu se mai desfășoară la imobil lucrări de desfacere a pereților, ci se execută
lucrări de consolidare a fundațiilor existente, urmând să fie executate lucrările de ridicare a noilor ziduri și de consolidare a zidului rămas în picioare dinspre reclamanta . Prin urmare nu există nici o urgentă în a se dispune sistarea unor lucrări de construcții care . de construire, cu modificările tehnice dispuse în mod legal.
Referitor la faptul că săpăturile la imobil nu au afectat și nu afectează blocul alăturat, prin actele depuse la fond s-a dovedit că săpătura s-a executat manual sub supraveghere arheologica contrar celor susținute nereal de apelantă cu privire la excavații cu utilaje grele în acest sens am depus la dosar raportul de etapă întocmit de angajații Direcției Județene pentru Cultură Iași. Intre timp, săpăturile fiind terminate, s-a întocmit și raportul final privind supravegherea arheologică - raport înregistrat la Direcția Județeană pentru Cultură Iași sub nr. 1237/3.06.2015.
In procesul verbal de control al Inspectoratului de Stat Județean îi construcții din data de 12.05.2015 se consemnează la capitolul "Stadiul fizic al lucrărilor" faptul că "sunt in curs de execuție lucrări aferente subsolului prevăzut în documentația care a stat la baza eliberării autorizației de construire precizată mai sus ". Astfel, lucrările de săpătură realizate sunt în strictă conformitate cu autorizația de construire.
Cu privire la constatarea Inspectoratului de la pct, 4 pag. 3 a procesului verbal de control, proprietarul și respectiv dirigintele de șantier au luat măsurile prevăzute de organul de verificare, care a dispus ca până la data de 15.05.2015 să se prezinte soluțiile de executare a excavațiilor adânci conform NP 120-06. Urmare a acestei dispoziții a Inspectoratului, prin dispoziția de șantier nr. 2 din 13.05.2015 se certifică modul de executare a săpăturilor, faptul că acestea au loc manual, că afectează doar 35 % din suprafața construită a imobilului pârâtei intimate, în zona în care există beciul vechi al construcției. Mai mult, se consemnează că "săpătura este executată la distanță față de clădirile învecinate fără a exista riscuri asupra acestora ".
Situația actuală a lucrărilor a evoluat până în prezent, moment la care nu mai există săpătura, ci s-a procedat la umplerea cu pământ, trecându-se deja de etapa consolidării fundațiilor existente ale imobilului.
Se consemnează expres în document faptul că "prin atingerea acestui stadiu fizic de execuția pe amplasament nu există săpături deschise care să provoace surpări de maluri și să necesite sprijiniri." - astfel că nu există nici un fel de pericol de surpare sau de afectare a rezistenței imobilului pârâtei sau a imobilelor învecinate.
Se solicită a se înlătura și motivul de apel privind lipsa acordului Asociației sau a proprietarilor învecinați la emiterea autorizației de construire, constatând că acest acord nu era necesar, contrar celor susținute de apelantă în motivele de apel . Acest acord este necesar - conform art. 2.5.6 din Secțiunea I, Piese scrise, din capitolul A al anexei 1 la Legea 50/1991 - doar pentru construcțiile noi amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate și doar pentru situația în care sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora; pentru lucrările necesare schimbării destinației unor clădiri existente și pentru edificarea construcțiilor cu altă destinație decât construcțiile învecinate.
În cazul de față, nu suntem în prezența nici unei dintre aceste situații limitativ prevăzute de lege, autorizația s-a emis valabil în lipsa acordului vecinilor și nici nu a fost contestată — astfel că acest argument adus de apelantă nu susține în nici un fel nici interesul legitim și actual de a formula prezenta cerere, nici pretinsa pagubă iminentă care s-ar produce prin continuarea lucrărilor.
Susținem că nu există nici un fel de drept care s-ar pierde și nici un fel de pagubă care s-ar produce în dauna reclamantei dacă se continuă lucrările perfect legale derulate la imobilul proprietatea pârâtei.
Se mai solicită respingerea motivelor de apel din "completarea" depusă la data de 28.05.2015, referitoare la cheltuielile de judecată. După cum se poate observa cu ușurință, instanța de fond nu a dispus prin dispozitivului sentinței obligarea reclamantei la cheltuieli, deși a menționat în considerente că va dispune în acest sens. Este vorba de o omisiune a instanței de fond.
Pe cale de consecință, se solicită respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței Judecătoriei Iași.
În dovedire s-a solicitat proba cu acte.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 471 alin. 5 c.pr.civ.
La dosar s-a administrat proba cu acte, ce au fost depuse în copie.
Intimata a invocat excepția tardivității depunerii motivelor de apel.
Cu privire la această excepție instanța de apel reține că este întemeiată raportat la completările depuse la motivele de apel.
Astfel, conform art. 468 C.pr.civ. termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Conform art. 999 C.pr.civ. ordonanța este supusă apelului în 5 zile de la pronunțare dacă au fost citate părțile – cum este cazul în speța de față. Comunicarea hotărârii apelate către reclamantă a avut loc la data de 21.05.2015, astfel încât dacă în ceea ce privește motivele de apel depuse la 26.05.2015 se poate aprecia că a fost respectat termenul de 5 zile, în privința completărilor depuse la motivele de apel, tribunalul reține faptul că s-a depășit termenul prevăzut de legiuitor. Acestea au fost depuse la 28.05.2015, deci peste termenul de 5 zile calculat conform art. 181 C.pr.civ. Pentru aceste motive se va admite excepția tardivității completărilor depuse la motivele apel, urmând a fi analizate doar motivele de apel depuse la 26.05.2015.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința primei instanțe prin prisma motivelor de apel, dar și sub toate aspectele, tribunalul va reține că apelul declarat de către reclamanta Asociația de Proprietari A. este neîntemeiat, față de următoarele considerente:
Reține instanța de apel faptul că, în motivarea apelului declarat, reclamanta apelantă a reluat, în ceea mai mare parte motivele invocate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, fără a indica explicit care sunt motivele de nemulțumire privitoare la hotărârea apelată. Apelul este o cale de atac prin care se critică o hotărâre de primă instanță, fiind astfel necesar ca apelantul să își arate nemulțumirile față de modul în care s-a desfășurat judecata la fond și față de hotărârea atacată, în fapt și în drept.
Din cuprinsul motivelor de apel tribunalul reține următoarele:
Se critică nerespectarea autorizației nr. 797/2014, faptul că aceasta și-a pierdut valabilitatea raportat la obiectul său și lucrările efective, inexistența unei autorizații de construire pentru lucrările ce se realizează efectiv la imobilul supus atenției, respectiv inexistența unei autorizații de demolare, nerespectarea art. 67 din Norma metodologică la Lg. 50 din 1991 și art. 8 al.1 Lg. 50 din 1991, inexistența unei aparențe de drept, lipsa acordului reclamantei, îndeplinirea condiției urgenței precum și a existenței unei pagube iminente prin raportare la întreg probatoriul administrat și numai a expertizei Groll (expertiză extrajudiciară). Se subliniază punerea în pericol a structurii de rezistență a imobilului reclamantei precum și a peretelui rămas din imobilul pârâtei.
De asemenea, cu privire la vremelnicie se invocă întrunirea acestei condiții.
Cu privire la acest ultim aspect, tribunalul reține faptul că DEȘI NU A FOST INDICAT, din consultarea sistemului Ecris reiese existența dosarului de fond înregistrat sub nr._/245/2015, motiv pentru care acest motiv de apel apare drept fondat (fiind invocată existența unui dosar de fond).
Procedura ordonanței președințiale este o procedură specială prin care se pot lua măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, ultima teză nefiind aplicabilă în cauză.
Astfel, tribunalul reține că este necesară verificarea întrunirii cumulative a celor trei condiții: urgența, caracterul provizoriu (vremelnic) al măsurii luate pe această cale și neprejudecarea fondului prin măsura luată.
Apreciază tribunalul faptul că în speța de față nu este îndeplinită condiția urgenței raportat la următoarele aspecte:
Cu prioritate tribunalul reține faptul că motivele legate de nerespectarea autorizației de construire 797 din 2014, lipsa unei autorizații de construire, respectiv de demolare nu pot fi analizate într-o procedură specială, ci pe calea dreptului comun.
Practic, în speța de față urgența este dată de existența unui pericol iminent, or în cauza de față nu este dovedit acest pericol iminent. Astfel, așa cum a arătat și reclamanta apelantă în fața instanței și în cuprinsul cererii de apel din imobilul vechi deținut de pârâtă a rămas zidul dinspre blocul reclamantei, . cum s-a arătat de unul din apărătorii reclamantei (și cum reiese și din acte, imobilul pârâtei având o vechime de aproximativ 100 de ani; atâta timp cât blocul construit ulterior nu a pus în pericol imobilul pârâtei, cât timp acesta a fost construit la o anumită distanță de imobilul pârâtei, este greu de reținut existența unei situații ce ar putea pune într-un pericol iminent proprietarii blocului de 6 etaje, în condițiile unor lucrări efectuate în baza unor acte depuse și necontestate din punct de vedere juridic). Este subînțeles faptul că atâta timp cât blocul a fost construit ulterior imobilului pârâtei, cât timp distanța dintre imobile a rămas aceeași (raportat la zidul menționat anterior) nu a intervenit niciun element nou pentru a contura ideea unui pericol iminent.
Relevant, în acest sens, este și Raportul final vizat de Direcția județeană pentru Cultură Iași cu nr. 1237/3.06.2015 (față de care și motivul întemeiat pe lipsa unui răspuns oficial al acestei instituții urmează a fi înlăturat), raport ce privește supravegherea arheologică la excavarea fundațiilor imobilului din municipiul Iași, .. 18 „S-a constatat că lucrările de construcție se desfășoară în conformitate cu Autorizația de construire nr. 797/4.09.2014 și a Avizului favorabil 151/2014/Z (nr. 757/17.07.2014), ambele eliberate pe numele proprietarei de drept, C. I., în vederea „consolidării, recompartimentării și amenajării podului locuinței existente”.
În ceea ce privește săpătura invocată de apelantă instanța de apel reține faptul că, astfel cum reiese din Dispoziția de Șantier nr. 2 din 13.05.2015, însușită de proiectantul general, proiectantul structurii de rezistență, executant și de dirigintele de șantier „Condiționat de situația în teren s-a executat săpătura manuală de ….Săpătura este executată la distanță față de clădirile învecinate fără a exista riscuri asupra acestora”. Mai mult decât atât, la momentul pronunțării din cele menționate de părți nu se mai poate vorbi de existența acesteia, fiind turnată fundația.
În ceea ce privește distanța dintre imobilele părților, distanță invocată în mod repetat de apelantă în susținerea unui eventual pericol iminent, tribunalul reține faptul că astfel cum reiese chiar din actul depus la fila 62 apel „Stadiul fizic de executare al lucrărilor” însușit de executant și de dirigintele de șantier distanța dintre blocul de locuințe în care locuiesc reclamanții și imobilul pârâtei intimate este între 5 și 7 m; din acest act și din pozele anexate reiese și turnarea fundației, de altfel. Este adevărat că și din lucrarea efectuată de expert Groll reiese faptul că distanța invocată de apelantă este între construcție și limita proprietății, nu între cele două imobile. Expertiza este vizată și de expertul proiectant al blocului reclamantei (aspect invocat de intimată și necontestat de apelantă), fiind coroborată cu restul probatoriului administrat. În această lucrare se concluzionează faptul că distanța dintre construcții este de minim 1.80 m, subzidirile propuse în imediata vecinătate nu influențează negativ construcția de pe terenul învecinat, intervențiile propuse având scopul de a spori gradul de asigurare pentru construcția expertizată.
Tot prin raportare la condiția urgenței este relevant Procesul verbal de control în etapa de execuție încheiat la 4.02.2015, cu nr. de înregistrare la Inspectoratul de Stat în Construcții 2647/2015 precum și Procesul verbal de control în etapa de execuție a lucrărilor de construcții din 12.05.2015 cu nr. de înregistrare la Inspectoratul de Stat în Construcții_/2015, încheiat ca urmare a petiției depuse de apelanta reclamantă.
De asemenea, în mod corect a reținut instanța de fond existența unei aparențe de drept în favoarea intimatei pârâte atâta timp cât lucrările sunt efectuate în baza unor acte legale eliberate de instituțiile abilitate (nefiind prevăzut în cuprinsul acestora necesitatea obținerii acordului reclamantei), ulterior fiind efectuate verificări de către aceste instituții atât din oficiu cât și la solicitarea reclamantei apelante.
Analizarea legalității modificărilor tehnice raportat la dispozițiile legale invocate de apelantă nu realizează în cadrul unui astfel de proces atâta timp cât nu s-a făcut dovada unei pagube iminente. Subliniază tribunalul faptul că în nici un moment apelanta reclamantă nu a probat punerea în pericol a structurii de rezistență a imobilului – .>
Pentru considerentele expuse, raportat la dispozițiile art. 480 C.pr.civ., tribunalul va respinge apelul declarat de reclamanta Asociația de Proprietari A. împotriva sentinței civile nr. 6660/15.05.2015, pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o va păstra.
Raportat la art. 451-453 C.pr.civ., la soluția dată în prezentul apel, solicitarea intimatei și dovedirea cheltuielilor de judecată solicite va fi obligată apelanta Asociația de Proprietari A. la plata către intimata C. I. a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Tribunalul notează reducerea aplicată onorariului de avocat motivat de următoarele aspecte: onorariul de avocat solicitat a fost redus de către instanța de control judiciar conform art. 451 al.2 C.pr.civ., potrivit căruia instanța poate micșora onorariile avocaților ori de câte ori va constata că sunt nepotrivit de mari față de complexitatea cauzei, volumul de muncă presupus de pregătirea apărării (cauza s-a judecat în două termene – din care primul acordat pentru lipsă de apărare, în cauză nefiind administrată decât proba cu acte). Tribunalul reține faptul că onorariul de avocat solicitat (î’n cuantum de 1860 lei) este exagerat de mare și în raport cu cheltuielile necesare susținerii apărărilor făcute în cadrul dosarului. În consecință, având în vedere că suma solicitată cu titlu de onorariu de avocat este vădit disproporționată atât în raport cu obiectul cauzei, tribunalul a avut în vedere un cuantum de 1.000 lei, obligație care corespunde cheltuielilor efective necesare cauzei - ICCJ, secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia 9375/2006. Sunt avute în vedere și deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală nr._/2009, nr. 2420/2008, Decizia nr. 8638/27.10.2006 în dosarul nr._ . Procedând la aplicarea dispozițiilor menționate instanța nu a cenzurat contractul de asistență juridică, ci doar a stabilit în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată raportat la complexitatea cauzei și la celelalte criterii indicate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității completărilor formulate la motivele de apel de către reclamanta Asociația de Proprietari A..
Respinge apelul declarat de reclamanta Asociația de Proprietari A. împotriva sentinței civile nr. 6660/15.05.2015 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.
Obligă apelanta Asociația de Proprietari A. la plata către intimata C. I. a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat astfel cum a fost redus.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.06.2015.
Președinte, C. D. | Judecător, I. D. | |
Grefier, D. C. |
RED-TEHNORED – D.I./D.I.
4 EX – 30.06.2015
JUD. FOND – M. G. T.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 856/2015. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 712/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
