Fond funciar. Sentința nr. 2139/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2139/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 24-05-2013 în dosarul nr. 1309/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 24 Mai 2013
Președinte - M. M.
Judecător – M. D.
Judecător – M. M.
Grefier – M. Getuța
Decizia civilă Nr. 1309
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de reclamanta C. M. împotriva sentinței civile nr.2139/08.08.2012 a Judecătoriei P., intimate C. L. DE F. F. BRĂEȘTI, C. JUDEȚEANĂ DE F. F. IAȘI, R. A. ,B. V., S. V., având ca obiect fond funciar ANULARE T.P..-
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10.05.2013 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 17.05.2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 24.05.2013, când
TRIBUNALUL
Deliberand asupra recursului de fata retine urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 3195/26.11.2012 pronuntata de Judecatoria P. a fost respinsa excepția autorității de lucru judecat. A fost admisa excepția lipsei calității procesuale active a fost respinsa, ca fiind promovată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, cererea reclamantei C. M., formulată în contradictoriu cu pârâtele R. A., B. V.,, S. V., C. JUDEȚEANĂ IAȘI de fond funciar și C. L. BRĂIEȘTI de fond funciar.
Pentru a hotara astfel prima instanta a retinut urmatoarele:
,,Examinând materialul probator administrat în cauză, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. 1 C.proc.civ. instanța reține următoarele:
1. Asupra excepției autorității de lucru judecat, în temeiul dispozițiilor art. 1201 C.civ. conform cărora este putere de lucru judecat cand a doua cerere de chemare in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele in contra lor si in aceeasi calitate, instanța reține că deși există identitate de obiect și de cauză, nu există identitate de părți între prezenta cauză și cea ce a format obiectul dosarului nr._, în cauza respectivă reclamanta înțelegând să se judece în contradictoriu doar cu numitele R. A. și B. V..
De altfel, în cauza ce a format obiectul dosarului nr._ nu s-a examinat fondul pretenției deduse judecății, prin sentința civilă nr. 2139/08.08.2012 Judecătoria P. respingând cererea reclamantei C. M. privind anularea titlului de proprietate nr._/06.01.1994 pentru lipsa coparticipării procesuale pasive. În considerente, instanța a reținut că nu corespunde cerințelor art. 47 C.proc.civ. cadrul procesual astfel cum a fost stabilit de reclamantă, în condițiile în care C. județeană Iași de fond funciar, în calitatea sa de emitent al titlului de proprietate, nu a fost angrenată în procedura judiciară.
Pe cale de consecință, în condițiile în care nu s-a probat faptul că o instanță judecătorească s-a pronunțat anterior în privința fondului cererii, cu privire la același obiect, aceeași cauză și în privința acelorași părți, în temeiul dispozițiilor art. 166 C.proc.civ. raportat la art. 1201 pct. 1 C.civ. instanța va respinge excepția autorității de lucru judecat.
2. Asupra excepției lipsei calității procesuale active:
În fapt, reclamanta pretinde că ar fi moștenit de la bunicul matern M. G. care a fost împroprietărit în urma primului război mondial, prin retransmitere de la mama sa M. I., dreptul de proprietate asupra terenului înscris în titlul de proprietate nr._/06.01.1994 eliberat pe numele P. I., tatăl pârâtelor R. A., B. V. și S. V..
Deși pretinde că ar fi efectuat nenumărate demersuri pentru a i se reconstitui dreptul de proprietate asupra acestui teren, reclamanta nu a prezentat nicio probă în acest sens. Implicit, reclamanta nu a prezentat un act de reconstituire a dreptului de proprietatea în privința terenului revendicat, act eliberat conform procedurii legilor succesive privind fondul funciar – Legea 18/1991, Legea 169/1997, Legea 1/2000 ori Legea 247/2005.
În drept, potrivit dispozițiilor art. III lit. a pct. i din Legea nr. 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri și constituiri și anume, actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la CAP sau la stat și care nu au moștenit asemenea terenuri.
Calitatea procesuala activa, conditie pentru a fi parte in procesul civil, presupune ca intre persoana reclamantului si titularul dreptului civil invocat in justitie sa existe identitate.
Potrivit dispozițiilor art. III alin. 2 din actul normativ menționat, nulitatea poate fi invocată de orice persoană care justifică un interes legitim. Prin urmare, in aceste cazuri, conditia calitatii procesuale se confunda . cu cea a interesului, inteles din punct de vedere procesual.
În consecință are calitate procesuală activă în cererea privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate al părții adverse persoana care justifică un interes legitim. Este o astfel de persoană aceea ale cărei drepturi sau interese au fost prejudiciate prin actul de reconstituire a dreptului de proprietate și care își justifică dreptul la acțiune printr-un alt titlu de proprietate emis în baza legilor fondului funciar sau prin orice act prin care dovedește că i-a fost recunoscut, în condițiile Legii 18/1991, dreptul ce îi este lezat prin titlul de proprietate a cărui anulare o solicită.
Reclamanta nu a făcut dovada că ar fi beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață totală de 1,77 ha înscris în titlul de proprietate contestat. De altfel, reclamanta a recunoscut în instanță, la termenul de judecată din data de 19.11.2012 că nu a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren.
Pe cale de consecință, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active și va respinge în consecință acțiunea reclamantei”
Impotriva acestei sentinte a declarata recurs in termen reclamanta C. M. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivare s-au aratat urmatoarele:
Titlul emis pe numele lui P. I. este fals deoarece acesta nu este ruda cu ea. Terenul a apartinut mamei ei C. I. si a fost primit de aceasta de la tatal ei M. G.. A facut numeroase demersuri inca din anii 1995-1996 pentru obtinerea terenului. Fostul primar al . M. i-a inscenat ca ar fi falsificat un act si din acest motiv a avut dosar penal. S-a dovedit ca actele false erau semnate de fostul prefect C. R. B., amic al lui Tucan M.. A primit de la Braesti suprafata de 4,24 ha teren arabil dar acest teren a fost zestrea ei si este diferit de terenul din titlul in litigiu. In mod gresit prima instanta a apreciat ca nu are interes. Solicita respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive.
Intimata C. Judeteana pentru stabilirea dreptului de Proprietate Privata asupra terenurilor Iasi a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului. In motivare s-au aratat urmatoarele:
Recurenta nu a facut dovada formularii unei cerere de reconstituire pentru suprafata de teren mentionata in titlul contestat si nici existenta unei hotarari de validare pentru reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea sa . Investind instanta de judecata cu o actiune avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate emis pe numele lui P. I. recurenta solicita in fapt constatarea calitatii sale de persoana indreptatita la atribuirea terenului in litigiu, fara a fi parcurs procedura prevazuta de legile fondului funciar. Recurenta nu a justificat un folos practic direct prin anularea titlului de proprietate in patrimoniul sau nenascandu-se drepturi care sa fi fost nesocotite prin emiterea titlului respectiv.
Cu ocazia judecarii recursului a fost administrata proba cu inscrisuri care au fost depuse la dosarul cauzei .
Analizand cererea de recurs prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor legale incidente in cauza tribunalul retine urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei P. astfel cum a fost ulterior completată, reclamanta C. M. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâții R. A., B. V., S. V., C. locală de fond funciar BRĂEȘTI și C. județeană de fond funciar IAȘI, să constatate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/06.01.1994 emis pe numele P. I. pentru suprafața de teren de 1,77 ha, teren arabil amplasat în tarlaua Badasca, satul Albești, ..
In mod corect prima instanta a retinut ca reclamanta nu a facut dovada unui interes legitim care sa justifice cererea de constatare a nulitatii titlului de proprietate si in consecinta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active.
Potrivit art.III alin.2 din Legea 169/1997 cu toate modificările ulterioare nulitatea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate si implicit si a titlului de proprietate poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru reconstituirea proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor de drept comun.
Din textul legal, reiese că în afara subiectelor legal determinate - primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru reconstituirea proprietăților – în materia cererilor privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate beneficiază de calitate procesuala activa orice persoana care justifică un interes juridicește ocrotit.
Pentru a avea deci calitate in prezenta cauza reclamanta trebuia sa faca dovada ca a formulat cerere de reconstituire pentru suprafata de teren mentionata in titlul de proprietate contestat si ca cererea de reconstituire a fost validata printr-o hotarare a Comisiei Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Iasi, recunoscându-i-se astfel indreptatirea la reconstituirea dreptului de proprietate in privinta acestei suprafete de teren.
In cauza reclamanta nu a facut dovada formularii cererii de reconstituire pentru suprafata de teren mentionata in titlul de proprietate a carui nulitate s-a solicitat a fi constatata dar a depus in copie Hotararea nr. 483/02.07.2003( fila 46 dosar recurs) din care rezulta ca a fost admisa contestatie impotriva propunerii de invalidare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 5 ha teren situat in .-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceasta suprafata de teren .
Din ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ data la data de 21.05.2007 in dosarul nr. 1372/P/2005 rezulta faptul ca hotararea nr. 483/02.07.2003 prin care a fost admisa contestatia si s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 5 ha teren nu este valabila deoarece continutul ei este in contradictie cu situatia de fapt analizata in sedinta comisiei din datat de 02.07.2003 si ca de fapt producatoare de efecte juridice a fost doar Hotararea nr. 483/02.07.2003( fila 71 dosar recurs) prin care a fost respinsa contestatia reclamantei.
In conditiile in care reclamanta in cursul desfasurarii cercetarilor penale finalizate cu emiterea ordonantei mentionate anterior a luat cunostinta de Hotararea nr. 483/02.07.2003 prin care i-a fost respinsa contestatia ea avea posibilitatea de a contesta aceasta hotarare. Deoarece nu a uzitat de aceasta posibilitate Hotararea nr. 483/02.07.2003 de respingere a contestatiei a ramas definitiva astfel incat reclamanta nu a obtinut recunoasterea indreptatirii sale la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 5 ha teren care potrivit sustinerilor acesteia ar fi incorporat si suprafata mentionata in titlul de proprietate contestat.
In justificarea calității procesuale active, reclamanta era obligata s-a probeze că prin constatarea nulității titlului de proprietate în patrimoniul ei s-ar naște un folos practic, actual, legal ocrotit. Or, în conditiile in care prin Hotararea nr. 483/02.07.2003 a Comisiei Judetene Iasi de aplicare a Legii 18/1991 s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de reclamanta si in lipsa vreunui act juridic eliberat în condițiile Legii 18/1991, cu modificările ulterioare prin care sa se recunoasca îndreptățirea reclamantei la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren la care se refera titlul de proprietate contestat, aceasta nu a facut dovada folosului practic direct pe care l-ar obtine prin anularea titlului de proprietate.
In aceste conditii in mod corect prima instanta a retinut ca reclamanta nu a dovedit interesul legitim în promovarea acțiunii si a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active.
Pentru aceste motive tribunalul in baza art. 312 c. pr. civ. va respinge recursul si va mentine sentinta atacata ca legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanta C. M. împotriva sentinței civile nr.2139/08.08.2012 a Judecătoriei P., sentință pe care o menține.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică azi,24.05.2013
Președinte, Judecator, Judecator, Grefier,
MM MD MM MG
RED. MM/06.09.2013/2EX.
Jud. fond Bradateanu I.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1162/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
