Obligaţie de a face. Decizia nr. 329/2015. Tribunalul IAŞI

Decizia nr. 329/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 329/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 11 Martie 2015

Președinte - A. M. C.

Judecător - E.-C. P.

Grefier - F. L. I.

DECIZIA CIVILĂ Nr. 329/2015

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelant C. DE A. DE S. IAȘI și pe intimat C.M.I. DR. C. C., având ca obiect obligație de a face anularea măsurilor de reziliere contract.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 24.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 03.03.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 11.03.2015, când:

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr. 6705/25.04.2013, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul C. Dr. C. Crenguța în contradictoriu cu pârâta C. de A. de S. Iași; s-a dispus anularea raportului de control nr._ din 15.12.2010 în ceea ce privește rezilierea contractului nr. 367/2010 și nedecontarea sumei aferente lunii noiembrie 2010; a fost obligată pârâta să-i achite reclamantei suma de 1042 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că prin cererea înregistrată sub nr._/99/2011 la Tribunalul Iași, reclamantul C.M.I. DR. C. C. a solicitat in contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. IAȘI, anularea măsurilor de reziliere a contractului nr. 367/2010 și de nedecontare a sumei aferente lunii noiembrie 2010 din raportul de control_/15.12.2010 și a notificării nr._/25.12.2010

S-a depus timbru judiciar de 0,3 lei și taxă de timbru de 39 lei

In motivare reclamanta a precizat că la datele de 15.12.2010 și 25.10.2010 au fost încheiate de C. de A. de S. Iași Raportul de control nr._ și notificarea nr._, acte contestate la pârâta din cauză care nu a formulat nici un răspuns ; între părți s-a derulat în timpul anului 2010 contractul de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară nr. 367/2010, C. Crenguța având calitatea de medic de familie; în executarea prevederilor contractuale, in perioada 07-13.12.2010 pârâta a desfășurat un control la sediul cabinetului medical al reclamantei având ca tematică: verificarea modului de respectare de către furnizor a clauzelor contractuale și a condițiilor existente la momentul evaluării, concordanța dintre serviciile medicale contractate raportate de furnizor și decontate de CAS și servicii consemnate în evidențele specifice existente la nivelul cabinetului, verificarea depunerii la CAS a unor declarări de constituire și plata la FNUASS. Raportul a statuat că la data de 07.12.2010 nu se afla la lucru conform programului declarat, că verificându-se s-a constatat existența la CAS a unei convenții de reciprocitate ce nu fusese acceptată de CAS, că a fost solicitată prin adresa_/09.12.2010 prezentarea până la data de 13.12.2010 a actelor de evidență financiar-contabilă pentru serviciile furnizate în lunile septembrie, octombrie și noiembrie 2010, măsurile stabilite fiind rezilierea contractului, sancționarea contravențională și nedecontarea sumei aferente raportării lunii noiembrie 2010. Subliniază reclamanta că lipsa de la programul de lucru nu poate fi reținută atât timp cât pentru perioada de absență mai mică de 30 de zile avea încheiată convenția de reciprocitate depusă la CAS, neluarea ei in considerare neputând fi făcută de CAS ce are doar competența de a lua la cunoștință de existența ei și nu de a o aproba sau nu ; că neprezentarea actelor de evidență financiar contabilă s-a solicitat prin adresa nr._/09.12.2010 pentru data din 13.12.2010 în condițiile in care conform datei poștale plicul a fost predat de către CAS serviciilor poștale chiar la data de 13.12.2010. Rezilierea contractului este nelegală, subliniază reclamanta nefiind îndeplinite condițiile stipulate in art. 13 lit. k și g, iar măsura contravențională luată împotriva sa a fost anulată de Judecătoria Iași. In ceea ce privește nedecontarea sumei aferente lunii noiembrie 2010 se arată că măsura nu este motivată în fapt și in drept, că printre sancțiunile ce pot fi aplicate medicilor nu se înscrie și aceasta, că măsura este total lipsită de temei legal

In dovedirea acțiunii au fost depuse înscrisuri și s-a solicitat și administrarea probei cu interogatoriu .

Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași in ceea ce privește fondul a solicitat respingerea acțiunii, menționând că acea convenție de reciprocitate invocată de reclamantă nu a fost aprobată de CAS Iași.

In drept au fost invocate prevederile legii 95/2006, HG 262/2010, ordonanța_ .

S-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a oricăror probe ce se vor dovedi utile.

Prin sentința civilă nr. 260 din 7.02.2012, instanța a respins excepția necompetenței materiale generale a Tribunalului Iași, precum și excepția necompetenței materiale a instanței de C. Administrativ.

Din oficiu, a fost invocată excepția necompetenței materiale a capătului de cerere vizând contestația împotriva notificării nr._/2010 încheiate de CAS Iași, care a fost admisă și a disjuns capătul de cerere cu acest obiect, fiind declinată competența de soluționare a acestuia in favoarea Judecătoriei Iași.

Prin sentința nr. 2329 din 30.10.2012 instanța a admis acțiunea și a dispus anularea Raportului de control nr._/15.12.2010, în ceea ce privește rezilierea contractului nr. 367/2010 și nedecontarea sumei aferente lunii noiembrie 2010.

Prin decizia nr. 169 din 14.01.2013 Curtea de Apel Iași a admis recursul pârâtei și a casat in tot sentința nr. 2329 /2010 a Tribunalului Iași, trimițând cauza spre soluționare Judecătoriei Iași.

La Judecătoria Iași dosarul a fost înregistrat sub nr._ .

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Intre părți s-a încheiat la data de 1.05.2010, contractul de furnizare de servicii medicale in asistență medicală primară nr. 367 ( copie filele 25-32 dosar Tribunal Iași). In perioada 07-13.12.2010, pârâta a efectuat un control la C. Dr. C. Crenguța constatându-se că în data de 7.12.2010 medicul nu se afla in sediul cabinetului din . la sediul secundar din . declarat la CAS Iași. De asemenea, s-a verificat la sediul CAS Iași existența unei convenții de reciprocitate încheiată cu un alt medic de familie și s-a constatat că aceasta există, dar nu a fost aprobată de conducerea CAS Iași. S-a solicitat, prin adresa nr._/09.12.2010, prezentarea actelor de evidență financiar contabilă a serviciilor furnizate conform contractului și documentele justificative privind activitatea din lunile septembrie, octombrie, noiembrie 2010 până în data de 13.12.2010. Din cauza neprezentării în persoană a reprezentantului legal al C., cu documentele solicitate, prin raportul de control nr._/15.12.2010, s-au propus următoarele măsuri:

- rezilierea contractului nr. 367/2010 încheiat între C. dr. C. Crenguța și CAS Iași conform art. 13 lit. k „ refuzul furnizorului de servicii medicale de a pune la dispoziția organelor de control CAS Iași actele de evidență financiar –contabilă a serviciilor furnizate conform contractului încheiat și documentele justificative privind sumele decontate din FNUASS „ și conform art. 13 lit. g „ nerespectarea programului de lucru prevăzut in contract prin lipsa nejustificată a medicului timp de 3 zile consecutive” ;

- sancționarea contravențională cu amendă pentru încălcarea art. 305 lit. d „refuzul de a pune la dispoziția organelor de control ale caselor de asigurări documentele justificative și actele de evidență financiar-contabilă privind sumele decontate din fond „ din Legea 95/2006 actualizată, conform art. 306 lit. b cu amendă de 30.000 lei ;

- nedecontarea sumei aferente raportării lunii noiembrie 2010.

Referitor la sancționarea contravențională a medicului C. Crenguța, se constată că, prin sentința civilă nr._/06.06.2011 Judecătoria Iași a anulat procesul verbal . nr._ /15.12.2010 ( copie filele 22-24 dosar Tribunal Iași ) astfel încât instanța nu a mai analizat această măsură.

In ceea ce privește neprezentarea de către reprezentantul legal al C. a documentelor solicitate, până la data de 13.12.2010, instanța a constatat că înștiințarea trimisă reclamantei, a ajuns la destinație după data la care aceasta ar fi trebuit să se prezinte la sediul CAS Iași ( copii filele 18-19 dosar), comunicarea nefiind legal îndeplinită. S-a reținut de asemenea, conform minutelor încheiate la data de 06.12.2010 (copii filele 39 – 40 dosar Tribunal Iași ) de către echipa de control a CAS Iași, că medicul nu se afla la sediile cabinetelor in data de 06.12.2010, nedovedindu-se că acesta ar fi lipsit nejustificat trei zile consecutiv, conform Art. 13 lit. g din contract. Conform art. 3 din anexa 2 a Ordinului nr. 265/01.04.2010 pentru perioade de absență mai mici de 30 de zile lucrătoare, înlocuirea medicului absent se poate face și pe bază de reciprocitate între medici, medicul înlocuit depunând anterior perioadei de absență, la casa de asigurări de sănătate, un exemplar al convenției de reciprocitate. CAS Iași avea cunoștință de existența acestei convenții care fusese depusă la sediul său, după cum arată și in raport, fiind înregistrată sub nr._/2010 (copii filele 10,20 dosar Tribunal Iași), iar actul normativ menționat nu impune obligativitatea aprobării acestei convenții de reciprocitate de către CAS.

In ceea ce privește măsura de nedecontare a sumei aferente raportării lunii noiembrie 2010, instanța a reținut că luarea acesteia nu a fost motivată de către organul de control. Așadar, instanța de fond a constatat că, față de motivele anterior prezentate, în speță nu subzistă niciuna dintre măsurile luate prin raportul de control nr._/2010 admițând acțiunea și dispunând anularea acestuia, în ceea ce privește rezilierea contractului nr. 367/2010 și nedecontarea sumei aferentă lunii noiembrie 2010.

In temeiul disp. art. 274 c.pr.civ., a obligat pârâta să-i achite reclamantei cheltuieli de judecată ( taxă de timbru și onorariu avocat).

Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen legal, recurs, recalificat apel în raport de obiectul litigios dedus judecății și de dispozițiile art. 282 – 2821 Cod procedură civilă, pârâta C. de A. de S. Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În acest sens, apelanta a susținut că prin cererea introductivă de instanță împotriva Raportului de control nr._/25.12.2010 și a Notificării nr._/25.12.2010 reclamanta a solicitat anularea înscrisurilor atacate, anularea măsurilor de reziliere a contractului nr. 367/2010 și de nedecontare a sumei aferente raportării lunii noiembrie 2010. precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată. S-a motivat că, potrivit prevederilor din contractul încheiat între reclamantă și CAS Iași, la capitolul soluționarea litigiilor, se prevede în mod expres faptul că litigiile vor fi supuse unei proceduri prealabile de soluționare pe care amiabilă si abia apoi se pot adresa instanței de judecată. Reclamanta nu a făcut nici o dovadă de soluționare pe cale amiabilă a litigiului (proces verbal încheiat între părți), etapă premergătoare obligatorie formulării unei acțiuni în instanță, iar Judecătoria Iași nici nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei procedurii prealabile având în vedere pesemne contestația formulată de reclamantă la CAS Iași față de Raportul de control, contestație care nu poate fi considerată nici într-un caz o dovadă de soluționare pe cale amiabilă a litigiului, întrucât relațiile dintre furnizorii de servicii medicale și CAS Iași au reglementări speciale instituite prin Legea nr.95/2006, precum si prin contractul-cadru și normele de aplicare a acestuia. Judecătoria Iași, în sentința atacată, reține faptul că rezilierea contractului a fost dispusă de către CAS Iași potrivit art.13 lit. g și k din contractul de furnizare servicii medicale nr.367/2010 încheiat între CAS Iași și C. C. Crenguța.

Instanța de fond reține faptul că art.13 lit. g din contract se referă la lipsa nejustificată de la programul de lucru declarat la CAS Iași a medicului timp de 3 zile consecutiv și apreciază că în cauza de față nu se poate vorbi despre lipsă nejustificată întrucât a existat o convenție de înlocuire, convenție asupra căreia CAS Iași nu are la îndemână posibilitatea de a accepta sau nu convenția de reciprocitate, instituția urmând a lua act doar de încheierea ei în condițiile în care îndeplinește cerințele legale și anume este depusă anterior, este afișată la cabinet și nu depășește perioada cumulată de maxim 60 de zile calendaristice pe an. Consideră că în mod greșit a reținut Judecătoria Iași aceste aspecte fără a avea în vedere faptul că a fost depusă spre aprobare la CAS Iași o Convenție de reciprocitate înregistrată sub nr._/29.11.2010, perioada de înlocuire fiind 29.11._10. Această convenție nu a fost aprobată si nu se găsea afișată la sediu. Dacă ar fi fost validată si afișată la cabinet convenția de înlocuire, ar fi fost sancționat pentru lipsa de la program medicul înlocuitor, deoarece în desfășurarea activității, medicul înlocuitor utilizează parafa proprie, semnătura electronică proprie pentru prescrierea electronică de medicamente, registrul de consultații al cabinetului în care medicul înlocuitor își desfășoară activitatea, formularele cu regim special ale medicului înlocuit, inclusiv prescripțiile medicale electronice ale medicului înlocuit, numărul de contract si stampila cabinetului medical al medicului înlocuit. Obligativitatea existenței unei vize din partea Casei de A. de S. Iași rezultă din inserarea tipizată pe toate convențiile de reciprocitate a formulării „VIZAT, C. DE A. DE S. IAȘI". Reiese astfel, că în lipsa unei aprobări sau vize din partea instituției nici o convenție de reciprocitate încheiată între doi medici nu își poate produce efectele, neputând fi opozabilă fată de terți. Mai mult, anterior, intimatul-reclamant avusese depuse la CAS Iași convenții de reciprocitate care au fost avizate si aprobate conform legii. astfel că nu se poate pune problema necunoașterii necesității acestui aviz al CAS Iași.S-a motivat că medicul C. Crenguța a lipsit de la programul de lucru deși cerința legală de depunere anterior a convenției de reciprocitate nu a fost îndeplinită, iar organele de control care s-au deplasat la C. C. Crenguța nu au găsit afișat la sediul acesteia convenția de reciprocitate si nici programul de lucru al medicului înlocuitor. Față de cele arătate, solicită să se constate faptul că în mod greșit Judecătoria Iași a considerat lipsa de la program a intimatei ca fiind justificată de existența unei convenții de reciprocitate. Judecătoria Iași mai reține și faptul că adresa prin care intimata era invitată să se prezinte la sediul CAS Iași cu o . documente, a fost predată către oficiul poștal la data de 13.12.2010, adică chiar Ia data la care trebuia să se prezinte la sediul instituției, primirea adresei la data de 14.12.2010 făcându-se la 1 zi după data la care intimata ar fi trebuit să se prezinte cu actele. Chiar și în situația în care acesta adresă i-ar fi parvenit la o dată ulterioară celei pentru care a fost înștiințat, totuși la nici un moment ulterior acestei date dr. C. Crenguța nu a luat legătura cu C. de A. de S. nici măcar telefonic, pentru a solicita reprogramarea controlului la o altă dată arătând imposibilitatea obiectivă de a se prezenta la acel moment la sediul instituției noastre. Subliniază faptul că extrem de rar medicii de medicină de familie manifestă o stare de pasivitate față de solicitările de documente de către instituție, deoarece este universal cunoscut și inserat în toate contractele de furnizare de servicii medicale în medicina primară faptul că refuzul de a pune la dispoziția organelor de control a documentelor solicitate se sancționează cu rezilierea. În aceste condiții, nici un medic de medicină primară nu dorește pierderea relațiilor contractuale. Astfel că, Dr. C. Crenguța avea posibilitatea de a obține pe cale amiabilă înlăturarea sancțiunii prin prezentarea documentelor solicitate, la orice moment ulterior, întrucât CAS Iași, prin acțiunile de control efectuate, urmărește corectitudinea modului în care furnizorii de servicii medicale își îndeplinesc activitatea și nu sancționarea obligatorie și nejustificată a acestora. Acesta este de fapt rolul primordial al procedurii prealabile de încercare de soluționare a diferendului pe cale amiabilă. Solicită apelanta să se aibă în vedere faptul că instituția i-ar fi dat posibilitatea intimatului de a depune înscrisurile solicitate la orice moment ulterior datei de 13.12.2010 și chiar și ulterior întocmirii raportului de control, însă dna C. Crenguța nu a luat legătura cu CAS Iași pentru simplul motiv că nu se afla în tară în acea perioadă, fapt de notorietate publică în localitate și sesizat instituției de către însăși Primar. Așa cum a arătat pârâta-apelanta pe parcursul judecării acestei cauze, în luna noiembrie reclamanta-intimată nu a raportat nici un serviciu medical. Intimata nu a desfășurat nici o activitate la cabinetul medical fiind deja plecată din țară, altfel nu se explică cum de pe parcursul unei luni întregi nu a acordat nici măcar o consultație unui asigurat, nefiind raportat nici un serviciu medical. De altfel, așa cum a arătat pârâta instanței de judecată, C.M.I. dr. C. Crenguța și C.M.I. dr. D. V.-T. sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art.215 alin. l, 2, 3 și art.290 C. pen. cu privire la sumele de bani încasate de la C. de A. de S. Iași în perioada august-octombrie 2010.Ca urmare, există suspiciuni că aceștia au încasat necuvenit sume de bani de la CAS Iași și în perioada anterioară lunii noiembrie 2010, într-o perioadă când nu se aflau în țară, bănuieli care au determinat serviciul de investigare a fraudelor să cerceteze aceste aspecte. Având în vedere cele arătate, solicită să se constate că sancțiunea aplicată de C. de A. de S. Iași a fost legală și temeinică, admiterea cererii de recurs și menținerea actelor de control întocmite în mod legal de instituția apelantă.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul C. Dr. C. Crenguța a solicitat respingerea apelului și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea acestei poziții procesuale, intimatul a arătat relativ la critica vizând procedura prealabila de soluționare pe cale amiabila că, potrivit art.22(l) din contractul de furnizare servicii medicale menționează posibilitatea ca un eventual litigiu sa fie supus procedurii "prealabile de soluționare pe cale amiabila", fara insa a fi stabilit in ce consta o astfel de procedura. Alineatul următor stabilește competenta Comisiei de arbitraj sau a instanțelor de judecata pentru litigiile care nu au fost soluționate amiabil. Nu poate fi însă primită ca excepție lipsa procedurii prealabile invocate. Pe de o parte nu este menționata o procedură expresă de urmat de către părți, pentru soluționarea amiabila. Pe de alta parte nu este stabilit de către părți vreun regim sancționator aplicabil in cazul in care nu se solicita amiabila soluționare. Insă nu trebuie omis faptul că prin intermediul serviciilor poștale, la data de 31.01.2011, a fost înaintată apelantei contestația inițială împotriva raportului de control ce face obiectul cauzei. Niciodată insa nu a fost emis de către apelantă vreun act privind reacția sa la acea contestație ceea ce demonstrează imposibilitatea soluționării litigiului pe cale amiabilă. Față de aceste aspecte apreciază că excepția de prematuritate invocată ca motiv de recurs este neîntemeiată și se impune a fi respinsă.

Cu privire la critica vizând aplicarea art.13 lit. g din contract susține intimata că

art.29 din Contractul-cadru privind condițiile acordării asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010 (aprobat prin HG nr.262/2010) prevede ca „pentru perioadele de absenta a medicilor de familie se organizează preluarea activității medicale de către un alt medic de familie", condițiile de înlocuire fiind stabilite prin norma metodologică. Art.3 din anexa 2 din Norma metodologica din 01.04.2010, de aplicare a Contractului-cadru, (publicata in M.Of.207bis din 01.04.2010) stabilește condițiile si formalitățile de efectuat pentru situații de absenta ale medicului. Pentru perioade de absenta mai mari de 30 de zile lucrătoare se organizează preluarea activității de către un alt medic (care trebuie sa întrunească anumite condiții) iar in cazul in care aceasta nu se poate casele de sănătate au competenta de a numi un înlocuitor. In conformitate cu art.3(3), pentru perioadele de absenta ale medicului mai mici de 30 de zile lucrătoare, înlocuirea se poate face pe baza de reciprocitate intre medici. Pentru aceasta, obligația intimatului era doar de depunere la casa de sănătate a unui exemplar al convenției de reciprocitate încheiata cu un alt medic, pentru perioada de absenta. Precizează ca modelul convenției de înlocuire este stabilit in anexa nr.4 la Normele metodologice menționate mai sus invocate, iar modelul, ca de altfel si formularul utilizat de intimat, are menționat in partea stingă sus formula "vizat casa de asigurări de sănătate" si nu "avizat". Or, dicționarul explicativ al limbii romane definește verbul "a viza" ca reprezentând a aplica o viza pe un act pentru a-i confirma primirea, ca a fost văzut, verificat, rezolvat. In schimb verbul "a aviza" este definit ca a aproba, a decide. Nu întâmplător insa modelul de convenție poarta doar mențiunea de vizat si nu de avizat. Si aceasta deoarece normele legale aplicabile, invocate deja, stabilesc competenta caselor de sănătate diferit, in funcție de perioada de absenta (mai mica sau mai mare de 30 sau 60 de zile). Conform art.6 lit. n) din contractul de furnizare încheiat intre părți obligația Casei de S. este doar de a monitoriza perioadele de absenta ale medicului pentru care înlocuirea se asigură pe baza de reciprocitate. Aceeași obligație, doar de monitorizare, îi revine și în baza art.33 lit.g) din Contractul cadru. Or, monitorizarea nu înseamnă aprobarea sau nu a convenției. Conform art.3(3) - anexa 2 - din norma metodologică, înlocuirea pe baza de reciprocitate intre medici se poate realiza doar pentru un număr cumulat de 60 de zile calendaristice pe an. Or, monitorizarea presupune urmărirea respectării acestui interval de timp si nu aprobarea sau nu a convențiilor de reciprocitate. Conform art.4 din aceeași norma, pentru perioade de absenta mai mici de doua luni /an medicul încheie o convenție de înlocuire care se avizează de către casa de sănătate. Deci, reglementarea invocata stabilește cadrul pentru asigurarea desfășurării activității medicale, formalitățile care trebuie realizate, in caz de absenta mai mica de 30 de zile fiind convenția de reciprocitate iar in caz de absenta mai mica de 60 de zile fiind convenția de înlocuire. Nici unul dintre aceste acte nu este supus aprobării casei de sănătate. Prin arogarea competentelor de aprobare a convențiilor de reciprocitate (in condițiile in care aceasta trebuia doar depusa la ea) recurenta si-a depășit cadrul legal strict creat pentru acest segment. Rezulta deci ca intimata nu avea obligația legală de a obține acordul recurentei pentru validitatea convenției încheiate cu colegul sau medic ci si-a îndeplinit obligația de a-i aduce la cunoștință asigurarea condiției de înlocuire în perioada de absență. In aceste condiții, prin raportarea situației de fapt la normele legale aplicabile, consideră că în mod greșit este susținută în continuare de către apelată „lipsa de la programul de lucru" a furnizorului de servicii medicale fiind invocata nelegalitatea convenției de reciprocitate. Instanța de fond a reținut in mod corect faptul ca nu s-a făcut dovada lipsei nejustificate timp de trei zile consecutive de la programul de lucru si a reținut validitatea convenției de reciprocitate existenta in cauza.

Cu privire la critica vizând aplicarea art.13 lit. k din contract, refuzul furnizorului de servicii medicale de a pune la dispoziția organelor de control CAS Iași actele de evidență financiar-contabilă a serviciilor furnizate conform contractului încheiat si documentele justificative privind sumele decontate din FNUASS este prevăzută la art. 13 lit.k din contract ca posibilitate de reziliere a contractului. Se menționează ca motiv de apel doar faptul ca prezentarea intimatei, chiar ulterior datei la care a fost invitată, ar fi putut conduce la verificarea documentației solicitate. Nu trebuie însă omis că aplicarea sancțiunii contravenționale cu amendarea cu suma de 25.000 lei s-a realizat la fel de rapid ca si rezilierea contractului. Adresa nr._/2010 i-a fost predată in data de 17.12.2010 (conform mențiunilor de pe plic) în condițiile în care ar fi trebuit sa se prezinte la apelantă până în data de 13.12.2010. Insă abia in data de 13.12.2010 a plecat către destinație de la C. de S. Iași, convocarea în cauză fapt ce demonstrează imposibilitatea prezentării reclamantei la data solicitată iar la 15 decembrie era deja întocmit si înregistrat raportul de control contestat. Or,față de imposibilitatea de prezentare a documentațiilor solicitate din vina exclusiva însă a apelantei, apreciază intimatul că și reținerea ca săvârșită a abaterii de neprezentare a actelor este fără temei legal și reținută în mod intenționat pentru a justifica masurile administrate. Instanța de fond a reținut in mod corect faptul ca nu a fost legal îndeplinită în raport cu intimatul, comunicarea convocării pentru controlul actelor financiar contabile ce vizau FNUASS.

Cu privire la critica vizând lipsa raportării serviciilor medicale, se invocă de către apelantă faptul că pentru luna noiembrie 2010 medicul nu ar fi raportat niciun serviciu medical. Insă, cap.VI din contractul de furnizare servicii medicale (întocmit conform modelului de contract cadru aprobat prin HG 262/2010) prevede că plata medicului furnizor de servicii este compusă din doua elemente: - tarif pe persoană asigurată-per capita - tarif pe serviciu medical-consultație. Rezultă deci că indiferent de existența sau nu a părții variabile din tarif (reprezentând numărul de consultații realizate) exista obligația de plata a părții fixe reprezentate de tariful per capita generat de numărul de persoane asigurate aflate in evidenta cabinetului medical in cauză. Oricum, existența sau nu a obligației de plată a apelantei face obiectul unei alte cauze aflate în curs de soluționare în recurs (dosar nr._ -obligatie admisa la fond) iar măsura de nedecontare a prestațiilor aferente lunii noiembrie 2010 este lipsită de orice temei legal. Art.9 din contract reglementează obligația de decontare a serviciilor medicale furnizate, fără a fi prevăzută și posibilitatea de nedecontare, așa cum a fost aplicată ca măsură. Conform alin. 3 al articolului 9 ar fi existat posibilitatea de diminuare a valorii minime garantate a punctului „per capita" dacă se constata nerespectarea programului la punctul de lucru (asta dacă se presupune că aceasta este „abaterea" avută în vedere). Iar diminuarea este procentuală în funcție de câte constatări pe aceasta tema au existat. De asemenea, alin. 4 al aceluiași articol enumera situațiile in care se poate diminua valoarea punctului. Din lecturarea acestora însă nu rezultă neîndeplinirea de către furnizorul de servicii a vreuneia dintre obligațiile asumate. Se face referire de către apelantă la cercetarea intimatei cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune si fals la plângerea penala pe care aceasta a înregistrat-o la organele competente in același timp cu masurile administrative dispuse. Insă, prin Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din data de 30.05.2013 s-a constatat ca faptele imputate nu exista. Este ciudat cum, deși apelanta avea cunoștința despre aceasta soluție, în prezenta cale de atac se insistă pe eventuala răspundere penală care ar putea fi atrasă in sarcina intimatei.

La întâmpinare a fost atașată rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 30.05.2013 dată de P. de pe lângă Tribunalul Iași în dosarul nr. 4218/P/2010.

Ulterior depunerii întâmpinării, intimatul a depus la dosar sentința civilă nr. 7292/09.05.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ și decizia civilă nr. 999/19.06.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în același dosar.

Apelanta nu a administrat probe în prezenta cale de atac.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată neîntemeiat apelul formulat.

Potrivit art. 22 din contractul încheiat între părți, „litigiile născute în legătură cu încheierea, executarea, modificarea și încetarea ori alte pretenții decurgând din prezentul contract vor fi supuse unei proceduri prealabile de soluționare pe cale amiabilă (alin. 1); litigiile nesoluționate conform alin. 1 sunt de competența comisiei de arbitraj sau, după caz, a instanțelor de judecată”.

Contrar celor susținute de apelantă, această prevedere contractuală nu stabilește obligativitatea parcurgerii unei proceduri prealabile, nefiind prevăzută nicio sancțiune în situația în care partea s-ar adresa direct instanței. Mai mult, tribunalul notează că demersul juridic inițiat de reclamantă are ca finalitate desființarea raportului de control nr._/15.12.2010, încheiat de apelantă, prin care s-a dispus rezilierea contractului nr. 367/2010 și nedecontarea sumei aferentă lunii noiembrie 2010. Evident, situația litigioasă ce se impunea a fi soluționată amiabil viza constatarea echipei de control din data de 07.12.2010 (faptul că medicul nu se afla la programul de lucru declarat la CAS Iași și existența unei convenții de reciprocitate încheiată cu alt medic de familie, neaprobată însă de conducerea CAS Iași); încheierea raportului de control înregistrat la data de 15.12.2010 sub nr. 17/485 prin care s-a propus rezilierea contractului nr. 367/2010 încheiat între părți, sancționarea contravențională a reclamantei și nedecontarea sumei aferente lunii noiembrie 2010, măsuri aprobate de conducerea CAS astfel cum rezultă din notificarea înregistrată la CAS Iași sub nr._/23.12.2010 demonstrează că însăși apelanta nu a încercat soluționarea pe cale amiabilă a situației litigioase, procedând direct la luarea sus-menționatelor măsuri concretizate în actele contestate de reclamantă în considerarea liberului acces la justiție, drept garantat constituțional (art. 21).

Prin urmare, nu poate fi primită susținerea apelantei în sensul obligativității parcurgerii unei proceduri prealabile declanșării prezentului litigiu, motivul de nelegalitate a sentinței primei instanțe grefat pe acest aspect vădindu-se neîntemeiat.

În ce privește fondul litigios, acesta a fost corect dezlegat de prima instanță. Apelanta justifică măsurile stabilite prin actele contestate prin faptul că medicul de familie a lipsit de la cabinet în timpul programului în mod nejustificat, situație ce nu poate fi reținută. În acord cu dispozițiile art. 3 din anexa 2 a Ordinului nr. 265/01.04.2010, medicul C. Crenguța a asigurat continuitatea serviciilor medicale prin înlocuirea sa cu un alt medic, în baza convenției de reciprocitate înregistrată la CAS Iași sub nr._/2010. Contrar celor susținute de apelantă, această convenție își produce efectele fără a fi necesară avizarea, aprobarea ei de către conducerea casei de asigurări de sănătate, nicio dispoziție legală neimpunând condiția pretinsă de apelantă. Chiar aceasta din urmă recunoaște existența convenției de reciprocitate, astfel că faptul înregistrării ei la CAS Iași reprezintă singura condiție pentru a-și produce efectele, astfel cum în mod corect a reținut și judecătorul fondului. Prin urmare, critica formulată de apelantă relativă la greșita interpretare de către instanța de fond a efectelor convenției de reciprocitate, nu poate fi primită.

Nici criticile apelantei relative la o pretinsă pasivitate a medicului de familie pentru clarificarea aspectelor stabilite prin actul de control nu pot fi primite. În mod cert, încunoștințarea intimatei despre obligativitatea prezentării documentelor ce interesau controlul desfășurat de reprezentanții casei de asigurări s-a efectuat complet ineficient, invitația medicului de familie de a se prezenta cu documente la sediul CAS Iași pentru data de 13.12.2010 fiind trimisă prin poștă la aceeași dată – 13.12.2010 și primită de destinatar la data de 14.12.2010, împrejurare ce nu-i poate fi imputată decât apelantei. De altfel, în același sens au statuat instanțele învestite cu soluționarea cererii având ca obiect constatarea neintervenirii rezilierii contractului nr. 367/2010 în litigiul ce a format obiectul dosarului nr._ finalizat prin decizia civilă nr. 999 din 19.06.2014, concluziile acestor instanțe impunându-se cu putere de lucru judecat și în prezentul litigiu.

În considerarea celor expuse, tribunalul constată neîntemeiat apelul formulat, astfel că în baza art. 295, 296 Cod procedură civilă va respinge ca neîntemeiat apelul și va păstra sentința atacată.

În baza art. 274 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga apelanta să plătească intimatului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat conform chitanței depusă la dosar).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de pârâta C. DE A. DE S. împotriva sentinței civile nr. 6705/25.04.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o păstrează.

Obligă apelanta să plătească intimatului C.M.I. DR. C. Crenguța suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.03.2015.

Președinte, Judecător,

A. M. C. E.-C. P.

Grefier,

F. L. I.

Red. A.M.C.

Tehn. M.M.D.

4 ex./10.09.2015

Judecător fond A. D. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 329/2015. Tribunalul IAŞI