Succesiune. Decizia nr. 1246/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1246/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 08-10-2015 în dosarul nr. 1246/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 08 Octombrie 2015
JUDECĂTOR – T. DOINIȚA
JUDECĂTOR – D. C.
GREFIER – I. G.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1246/2015
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind apelul declarat de către R. A. precum și apelul declarat de către R. Ș., împotriva sentinței civile nr._ din 22 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Iași, având ca obiect succesiune .
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 17 septembrie 2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a se depune note de concluzii scrise la solicitarea apărătorilor aleși ai părților, s-a amânat pronunțarea pentru 24 septembrie 2015 când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru 01 octombrie 2015 și apoi pentru azi când,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin sentința civilă_/22.10.2014 pronunțată de Judecătoria Iași a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul R. Ș., domiciliat în Iași, . în contradictoriu cu pârâta R. A., domiciliată în Iași, .. 60, ., apt. 20.
S-a constatat deschisă succesiunea după defuncții R. C., decedat la data de 27.09.1998 și R. L., decedată la data de 13.06.2012.
S-a constatat că de pe urma defuncților R. C. și R. L. a rămas masa succesorală compusă din:
- imobil de locuit, apartament, situat în Iași, .. 60, ., în valoare de 258.422 lei;
- 2 bucăți tablouri semnate G. H. G., în valoare de 450 lei fiecare, în valoare totală de 900 lei;
- 2 bucăți tablouri (autori necunoscut) în valoare de 200 lei fiecare, în valoare totală de 400 lei;
- 200 bucăți cărți în valoare de 1600 lei;
- un loc de veci concesionat în Cimitirul „Eternitate” din Iași;
- un loc de veci concesionat în Cimitirul „P.” din Suceava (contract de concesiune nr. 68/22.11.2010) ., loc nr. 16,
bunuri în valoare totală de_ lei.
S-a constatat că după defuncții R. C. și R. L. au rămas ca succesori au rămas ca succesori reclamantul și pârâta, în calitate de descendenți, fiecare cu o cotă de 1/2 din succesiune, cotă exprimată valoric la suma de_ lei.
S-a dispus ieșirea părților din indiviziune și a efect al partajului:
A fost atribuit, în natură, pârâtei R. A. imobilul de locuit, apartament, situat în Iași, .. 60, ., apt. 20, în valoare de 258.422 lei, 2 bucăți tablouri semnate G. H. G., în valoare de 450 lei fiecare, în valoare totală de 900 lei și locul de veci concesionat în Cimitirul „Eternitate” din Iași, bunuri în valoare totală de_ lei.
A fost atribuit, în natură, reclamantului 2 bucăți tablouri (autori necunoscut) în valoare de 200 lei fiecare, în valoare totală de 400 lei și 200 bucăți cărți în valoare de 1600 lei și locul de veci concesionat în Cimitirul „P.” din Suceava (contract de concesiune nr. 68/22.11.2010) ., loc nr. 16 bunuri în valoare totală de 2000 lei.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de_ lei, cu titlu de sultă pentru echivalarea loturilor.
Au fost compensate cheltuielile de judecată constând în onorariu avocat, onorarii pentru experții tehnici, care au efectuat lucrări în cauză.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 5642,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, aferentă cotei din succesiune de 1/2.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a constatat că prin cererea înregistrată sub nr._ reclamantul R. Ș. a chemat în judecată pârâta R. A. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate deschisă succesiunea după defuncții lor autori, R. C. și R. L., să se stabilească componența masei succesorale și să se dispună partajarea masei, să i se atribuie în natură imobilul apartament pârâtei, cu obligarea acesteia la plata unei sulte corespunzătoare.
În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că autorii lor, R. C. și R. L., au decedat la 26.09.1988 și respectiv la 12.06.2012, el și pârâta fiind descendenții acestora, fiecare cu o cotă de ½ din masa succesorală.
A susținut reclamantul că masa succesorală se compune din imobilul apartament situat în Iași, .. 60, cu o valoarea de_ lei, echivalentul a_ de euro, un număr de 4 tablouri în valoare de_ lei și un număr de aproximativ 200 de cărți în valoare de 2000 lei.
A arătat că a încercat rezolvarea litigiului pe cale amiabilă, însă fără nici un rezultat.
În drept reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 1143 C. civ.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu împărțirea bunurilor rămase după autorii lor, ea a fost cea care a locuit cu părinții, a avut grijă de ei, s-a preocupat de întreținerea imobilului.
După decesul părinților ea a fost și singura care s-a ocupat de datinile creștinești.
A susținut că apartamentul nu poate fi evaluat la_ de euro, întrucât era într-o stare de degradare continuă, deși reclamantul realiza venituri considerabile nu a contribuit la lucrările de reparații și curățenie a imobilului.
Cu privire la tablouri, doar două dintre acestea poartă semnătura G. H. G., iar valoarea acestora nu este atât de mare cum pretinde reclamantul, aceste tablouri au fost primite cadou de autorul lor, pictorița fiind asistentă medicală la spitalul unde autorul lor a fost medic neurochirurg, cu ocazia aniversării zilei onomastice, nici cărțile nu au acea valoare dată de reclamant, sunt uzate, iar numărul lor este mai mic decât cel indicat de către reclamant.
A solicitat pârâta ca imobilul să-i fie ei atribuit, iar din valoarea acestuia să fie scăzute c/v îmbunătățirilor pe care le-a făcut, precum și completarea masei succesorale cu dreptul de concesiune asupra celor 2 cavouri din Iași și respectiv Suceava.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de judecată a reținut următoarele:
Conform certificatelor de deces depuse la dosarul cauzei, numitul R. C. a decedat la data de 27.09.1988 și numita R. L. a decedată la data de 13.06.2012.
Cu privire la succesiunea de pe urma defunctului R. C. a decedat la data de 27.09.1988, constată că aceasta este deschisă și ca succesori au rămas părțile, fiecare având o cotă de câte ½ din masa succesorală în conformitate cu prevederile art. 669 C. civ. (aplicabil având în vedere data deschiderii succesiunii) potrivit cărora copiii sau descendenții succed părinților „în părți egale când se găsesc toți în gradul întâi și sunt chemați după propriul lor drept”.
Potrivit art. 728 C. civ. (de asemenea, aplicabil având în vedere data deschiderii succesiunii), nimeni nu poate rămâne în indiviziune, astfel încât oricare dintre coproprietari poate cere sistarea stării de indiviziune și să solicite partajul oricând, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv.
Prin partaj, ca operațiune juridică, se urmărește a se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunurile stăpânite în comun, pe cote-părți, sunt împărțite materialmente între copărtași, fiecare devenind astfel proprietar exclusiv asupra unui anumit bun sau asupra unei părți materiale dintr-un bun din cele ce formau obiectul coproprietății.
Potrivit dispozițiilor art. 736 C. civ. fiecare dintre coerezi poate cere partea sa în natură din imobilul succesoral. Prin urmare, în principiu, partajul judiciar urmează a se face în natură, fiind inadmisibil ca, fără consimțământul coindivizarilor, să se atribuie unora dintre ei toate bunurile în natură, iar altora numai contravaloarea părții ce li se cuvine, când este posibil să se dea fiecăruia bunuri în natură. Inegalitatea loturilor se compensează prin plata unor sume de bani, potrivit dispozițiilor art. 742 C. civ.
Cu privire la succesiunea rămasă de pa urma numitei R. L. a decedată la data de 13.06.2012 - față de disp. art. 954 C. civ. care prevede că moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia, instanța de judecată a constatat că în cauză sunt aplicabile prevederile Noului Cod civil.
De pe urma defunctei au rămas ca succesori cele două părți litigante, care în conformitate cu art. 963 coroborate cu cele ale art. 975 alin. 1 și 4 C. civ. au vocație la succesiune, cota lor din masa succesorală fiind de ½ pentru fiecare în parte.
Din coroborarea susținerilor părților, cu înscrisurile din dosar, cu depozițiile martorilor audiați în cauză și cu rapoartele de expertiză efectuate în cauză, instanța de judecată a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma celor 2 defuncți se compune din: imobil de locuit, apartament, situat în Iași, .. 60, ., apt. 20, în valoare de 258.422 lei; 2 bucăți tablouri semnate G. H. G., în valoare de 450 lei fiecare, în valoare totală de 900 lei; 2 bucăți tablouri (autori necunoscut) în valoare de 200 lei fiecare, în valoare totală de 400 lei; 200 bucăți cărți în valoare de 1600 lei; un loc de veci concesionat în Cimitirul „Eternitate” din Iași; un loc de veci concesionat în Cimitirul „P.” din Suceava (contract de concesiune nr. 68/22.11.2010) ., loc nr. 16,bunuri în valoare totală de_ lei, c/v acestora fiind stabilită prin expertizele efectuate în cauză.
Potrivit art. 1143 din Codul civil nimeni nu poate rămâne în indiviziune, oricare dintre coproprietari putând cere sistarea stării de indiviziune, solicitând partajul oricând, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv.
Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul aflat în proprietate comună pe cote părți este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietari exclusivi asupra unei părți determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietății.
Prin urmare, pe calea acestui partaj judiciar, instanța este ținută de a hotărî modalitățile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari, fie de a forma loturi și de a le atribui în natură fiecărui coproprietar, fie, în ultimă instanță, de a dispune vânzarea bunului și de a împărți echivalentul bănesc între copărtași.
Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor. Această modalitate este impusă pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului, conform art. 676 alin 1 C. civ..
Având în vedere că s-a stabilit componența masei succesorale, iar din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că imobilul apartament nu poate fi împărțit în natură (art. 984 alin. 3 C. proc. civ.), nu se pot forma două unități locative distincte, și în considerarea opțiunii exprimate de către reclamantă, de a-i fi atribuit acesta în natură, poziția reclamantului exprimată în același sens, precum și faptul că din depozițiile martorilor audiați, coroborate cu răspunsul pârâtei la interogatoriu și cu înscrisurile depuse, rezultă că pârâta este cea care a plătit c/v unor cheltuieli de întreținere restante aferente apartamentului precum și a celor de îmbunătățire (efectuarea termoizolației), are posibilitățile de a întreține acest imobil și faptul că părțile au cote din succesiune egale, raportat la art. 987 C. proc. civ. a dispus ieșirea din indiviziune asupra acestui bun și ca urmare a partajului i-a atribuit în natură pârâtei.
În lumina acelorași considerente avute în vedere a atribuit în natură pârâtei și cele 2 tablouri semnate de G. H. și folosința locului de veci din Cimitirul Eternitate Iași, bunuri în valoarea totală de_ lei.
A atribuit în natură reclamantului celelalte 2 tablouri și 200 bucăți cărți, și folosința locului de veci din Cimitirul „P.” din Suceava (contract de concesiune nr. 68/22.11.2010) ., loc nr. 16, bunuri în valoare totală de 2000 lei.
Inegalitatea loturilor se compensează prin plata unor sume de bani, astfel având în vedere cuantumul bunurilor din masă atribuite în natură pârâtei, a obligat pârâta la plata sumei de_ lei, pentru echivalarea loturilor.
Față de dips. art. 276 C. proc. civ. având în vedere soluția pronunțată a compensat c/v onorariilor de avocat și cele pentru expert suportate de părți.
Având în vedere că reclamantul este cel care a promovat acțiunea și care a achitat c/v taxei judiciare de timbru, față de cota din masa succesorală de ½ stabilită pentru fiecare dintre părți, în baza art. 274 C. proc. civ. a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 5642,5 lei, aferentă cotei sale din succesiune.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, recalificat apel, reclamantul R. Ș. și pârâta R. A..
Apelanta R. A. a arătat că a fost de acord cu atribuirea apartamentului și plata sultei dar a solicitat a fi scăzută contravaloarea îmbunătățirilor pe care le-a efectuat în decursul timpului. Apelanta susține că din expertiza efectuată rezultă că îmbunătățirile au o valoare de 2871lei, valoare ce nu a fost scăzută din cea stabilită pentru apartament. Astfel, apelanta susține că datorează o sultă în valoare de 125790lei. Se mai arată că la evaluarea apartamentului a fost luat în calcul de două ori un coeficient de majorare a valorii, respectiv cel privitor la amplasarea în zona I de locuințe a orașului și cel referitor la amplasarea în zona centrală, rezultând un coeficient total de 30%.
A solicitat admiterea apelului.
Apelantul R. Ș. a susținut că prima instanță nu a motivat atribuirea locurilor de veci către părți. Apelantul consideră că trebuia să i se atribuie lui locul de veci situat în cimitirul Eternitatea din Iași deoarece a avut o relație foarte apropriată cu părinții săi în timpul vieții acestora, s-a ocupat de îngrijirea lor și a contribuit cu bani la înmormântarea mamei. Apelantul mai arată că s-a ocupat de întreținerea acestui loc. Se susține că prima instanță a încălcat principiul egalității copartajanților atribuindu-i doar câteva cărți, tablouri și un loc de veci situat la 180 km de Iași.
Apelantul mai arată că au fost încălcate și disp. art. 261 pct. 5,6 c.proc.civilă în sensul că acțiunea a fost admisă în tot dar s-a atribuit pârâtei ceea ce el a solicitat și s-a dispus obligarea pârâtei la plata a jumătate din taxa de timbru față de obligarea la plata integrală a cheltuielilor de judecată.
A solicitat admiterea apelului.
Legal citat intimatul R. Ș. a depus întâmpinare.
Intimatul a invocat excepția inadmisibilității recursului raportat la susținerile apelantei referitoare la aplicarea coeficienților de creștere a valorii apartamentului, motivat de faptul că aceste susțineri nu pot face obiectul căii de atac. S-a arătat că recursul este o cale de atac nedevolutivă iar instanța nu poate calcula prin mijloace proprii valoarea apartamentului, ținând cont și de faptul că singurele mijloace de probă admise sunt înscrisurile.
Pe fond intimatul a arătat că sulta a fost calculată corect, îmbunătățirile au fost efectuate fără acordul său și nici nu au fost probate. În privința coeficienților de creștere a valorii apartamentului, intimatul susține că aprecierea apelantei este pur subiectivă. Consideră intimatul că cei doi coeficienți sunt diferiți în sensul că noțiunea de „zona I” are un înțeles mai larg decât noțiunea de „zona centrală”. A solicitat respingerea apelului.
În apel a fost administrată proba cu acte.
Analizând sentința atacată în raport de motivele invocate și potrivit disp. art. 294 și urm. c.proc.civilă, Tribunalul constată situația de fapt și de drept ce va fi în continuare expusă.
În privința excepției inadmisibilității recursului, Tribunalul reține că motivele invocate vizează calea de atac a recursului. Ținând cont de faptul că a fost recalificată calea de atac drept apel, aspectele susținute în motivarea excepției nu pot fi reținute ca incidente iar excepția se apreciază neîntemeiată.
În privința apelului declarat de reclamantul R. Ș., se constată că la termenul din 25.06.2015 instanța a pus în vedere apelantului obligația de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 3919,3lei, aspect consemnat în încheierea de ședință. La termenul din 17.09.2015 apelantul a declarat că nu înțelege să achite taxe de timbru stabilită în sarcina sa.
Potrivit art. 32 și 33 al.1 din O.U.G. 80/2013, taxele de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță cât și pentru căile de atac și se plătesc anticipat. Ținând cont de poziția procesuală a apelantului și potrivit art. 36 al. 2 din O.U.G. 80/2013, urmează a fi anulat apelul declarat de reclamantul R. Ș. ca netimbrat.
Cu privire la apelul declarat de pârâta R. A., Tribunalul constată că este neîntemeiat pentru considerentele ce vor fi în continuare expuse.
Criticile apelantei vizează în principal două aspecte: includerea, în mod greșit, a îmbunătățirilor aduse apartamentului în valoarea acestuia și reținerea a doi coeficienți de majorare a valorii în mod nejustificat.
În privința primului motiv, instanța are în vedere răspunsul expertului la obiecțiunile formulate de părți la raportul de expertiză ( fila 149 dosar fond) din care rezultă ca valoarea tehnică a apartamentului este de 190408lei iar valoarea îmbunătățirilor este de 2871lei. Prețul final al imobilului a fost stabilit prin aplicarea coeficienților la valoarea tehnică stabilită fără includerea valorii îmbunătățirilor. Din hotărârea apelată rezultă că prima instanță a avut în vedere valoarea imobilului de 258422lei ceea ce înseamnă că nu au fost incluse îmbunătățirile în sumă 2871lei. Sulta a fost calculată raportat la această valoare în mod corect.
Prin urmare, acest motiv de apel este neîntemeiat și nu va fi reținut.
În ceea ce privește cei doi coeficienți, respectiv de 10% pentru amplasare în zona I și cel de 30% pentru amplasare în zona centrală, instanța constată că au o natură diferită. Coeficientul de 10% a fost aplicat la valoarea tehnică a imobilului iar coeficientul de 30% constituie un criteriu de individualizare a imobilului. Stabilirea valorii imobilului s-a realizat în două etape. A fost stabilită întâi valoarea tehnică raportat la legislația incidentă, valabilă pentru toate imobilele din aceeași categorie. Ulterior s-au aplicat criteriile de individualizare specifice imobilului în litigiu. Nu se poate reține, astfel, susținerea apelantei în sensul în care a fost aplicat de două ori un coeficient care are aceeași semnificație, respectiv amplasarea imobilului. Astfel, nu este vorba despre o augmentare artificială a valorii imobilului, respectiv prin aplicarea aceluiași coeficient de creștere după cum susține apelanta. De reținut faptul că expertiza s-a desfășurat în prezența experților consultanți ai părților care au semnat raportul alături de expertul desemnat de instanță.
În raport de aceste considerente, se constată nefondat apelul care va fi respins cu păstrarea sentinței de fond ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de către pârâta R. A. împotriva sentinței civile nr._ din 22.10.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o păstrează.
Anulează ca netimbrat apelul declarat de către reclamantul R. Ș. împotriva aceleiași sentințe.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, 8.10.2015.
Președinte, Doinița T. | Judecător, C. D. | |
Grefier, G. I. |
Red./tehnored. D.C.
4 ex. – 19.01.2016
Judecător fond: B. M.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1259/2015. Tribunalul IAŞI | Uzucapiune. Decizia nr. 1049/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
