Pretenţii. Hotărâre din 07-10-2014, Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 07-10-2014 în dosarul nr. 547/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 16.06.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: E. M. O.
JUDECĂTOR: C. D.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea apelurilor civile, formulate de apelantul reclamant A. C. P. și apelanta pârâtă P. P. D. împotriva sentinței civile nr.1360/11.03.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu și intimații pârâți . și A. (P.) F. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelantul reclamant reprezentat de apărător ales C. T., apelanta pârâtă reprezentată de apărător ales A. I. D. și intimata pârâtă . reprezentată de apărător ales C. T. lipsind intimata A. P. F. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apelantul reclamant prin apărător, depune la dosar un set de înscrisuri comunicând intimatei un exemplar al acestora. Arată că la termenul la care s-a calificat calea de atac s-a unit cu fondul excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei A. P. F. C., soluție în privința cărei apreciază că nu trebuie menținută întrucât a fost discutată la un termen la care era lipsă de procedură și nu s-au putut pune concluzii.
Tribunalul cu privire la susținerile apelantului reclamant reține că la termenul de judecată din data de 15.10.2013, apelanta pârâtă a învederat faptul că excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei A. P. F. C. a fost invocată ca și motiv de apel și nu ca o excepție propriu zisă, urmând ca aceasta să fie avută în vedere ca și motiv de apel.
Apelanta pârâtă prin apărător, cu privire la înscrisurile depuse de apelantul reclamant la acest termen de judecată, arată că acestea reprezintă bonuri de benzină a căror valoarea variază între 200-250 lei, ori apelantul reclamant locuiește în . Tulcea, motiv pentru care solicită să se precizeze dacă acestea au legătură cu cauza.
Apelantul reclamant prin apărător, arată că înscrisurile depuse reprezintă contravaloarea cheltuielilor de judecată, apelantul deplasând-se în București pentru a lua avocatul iar după termen ducea avocatul înapoi în București.
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra motivelor de apel.
Apelantul reclamant prin apărător, solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței civile apelate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, anulare încheierilor pronunțate în data de 20.03.2013 și 12.10.2011 și să se constate că instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut. Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei A. P. F. C. arată că asupra acesteia s-au pus concluzii la termenul anterior. Arată că s-au adus îmbunătățiri întregului imobil deci și pentru jumătatea aparținând acesteia iar atâta timp cât apelantul reclamant nu va deveni proprietarul acestui imobil este evident că patrimoniul pârâtelor s-a mărit. Susține că la momentul pronunțării instanța a acordat doar sumele mai mici din raportul de expertiză deși cererea de chemare în judecată avea un singur capăt de cerere și s-a solicitat acordarea valorii globale. În opinia sa nu era necesar să se precizeze valoarea fiecărui capăt de cerere atâta timp cât s-a precizat că se solicită a fi acordată suma rezultată din raportul de expertiză. Susține că instanța de fond a acordat doar cheltuielile necesare și utile însă trebuiau acordate și cheltuielile voluptuare, întrucât prin raportul de expertiză s-a reținut că acestea măresc valoarea imobilului iar instanța a reținut că a existat un acord tacit la realizarea acestora. Susține în privința sistemului de supraveghere că acesta nu reprezintă o cheltuială voluptuorie, masa de beton la care se face referire este o masă normală iar de grădina de vară pârâtele se folosesc. În ceea ce privește valoarea gazonului arată că s-au depus înscrisuri din care rezultă că aceasta este de 5 ron /m.p. Arată că instanța de fond a dat mai mul decât s-a cerut întrucât prin acțiunea introductivă s-a solicitat contravaloarea construcției și a bucătăriei iar instanța s-a pronunțat și cu privire la cealaltă bucătărie care a fost evaluată la 12.000 de lei. Susține că branșamentul la rețeaua electrică este util și că s-a expertul a arătat că nu s-a evaluat grupul sanitar însă acestea se găsește în teren. Arată de asemenea că s-au evaluat cele patru uși, hidroforul, toaleta de vară, geamurile, magazia și beciul și solicită instanței să aibă în vedere aceste aspecte. Arată că s-a solicita și acordarea contravalorii lemnelor pentru foc și a sumelor achitate pentru energia electrică, sume pe care și la acest moment apelantul reclamant le avansează. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată, inclusiv onorariului expertului parte întrucât legea nu distinge între onorariile achitate pentru expertul desemnat de instanță și expertul parte.
Apelanta pârâtă, prin apărător, solicită admiterea apelului și modificare sentinței civile apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată. Arată că nu a existat niciodată acordul pentru efectuarea lucrărilor iar toate lucrările au fost realizate fără autorizație de construcție. Susține că două dintre lucrări au fost realizate în tipul litigiului respectiv amenajarea terasei de vară și împrejmuirea curții și ulterior s-a solicitat contravaloarea acestor lucrări. Arată că deși s-a solicitat contravaloarea geamurilor termopan montate, s-au depus la dosar planșe foto din care rezultă că nu s-a montat nici un astfel de geam. Arată că toate lucrările au fost efectuate pentru confortul apelantului reclamant și nu s-a realizat nicio lucrare la cele două camere aparținând apelantei pârâte, la aceste încăperi până și clanțele de la uși sunt aceleași din 1960. Arată că în imobil există curent electric de 2,20 iar apelantul reclamant solicită contravaloarea branșamentului pentru 3,80 wați, ori acest branșament s-a realizat pentru magazin și nu pentru imobil. Arată că nicio lucrare nu s-a făcut cu acordul pârâtei și că deși se susține că s-a plantat gazon, în realitate iarba crește în mod sălbatic, iar în privința gardului pe care apelantul reclamant susține că l-a ridicat arată că acestea este fața înspre vecini, iar scheletul este înspre imobil, ori dacă acesta era construit de apelant ar fi trebuit să aibă fața înspre imobil. Solicită admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtei A. P. F. C., arătând că aceasta nu deține nici un drept de proprietate asupra imobilului. În opinia sa instanța de fond a procedat în mod corect atunci când a ales suma cea mai mică. Susține că reclamantul era cel care trebuia să depună o cerere prin care să precizeze cuantumul pretențiilor după depunerea la dosar a raportului de expertiză actualizat. Solicită obligarea apelantului reclamant la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise în temeiul dispozițiilor articolului 260 din codul de procedură civilă raportat la dispozițiile articolului 146 din Codul de procedură civilă va amâna pronunțarea pentru data de 23.09.2014
DISPUNE
Amâna pronunțarea pentru data de 23.09.2014
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.09.2014
Președinte Judecător Grefier
E. M. O. C. D. L. I.
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 23.09.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: E. M. O.
JUDECĂTOR: C. D.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea apelurilor civile, formulate de apelantul reclamant A. C. P. și apelanta pârâtă P. P. D. împotriva sentinței civile nr.1360/11.03.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu și intimații pârâți . și A. (P.) F. C., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 16.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera în temeiul dispozițiilor articolului 260 din Codul de procedură civilă va amâna pronunțarea pentru data de 30.09.2014
DISPUNE
Amâna pronunțarea pentru data de 30.09.2014
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23.09.2014
Președinte Judecător Grefier
E. M. O. C. D. L. I.
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 30.09.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: E. M. O.
JUDECĂTOR: C. D.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea apelurilor civile, formulate de apelantul reclamant A. C. P. și apelanta pârâtă P. P. D. împotriva sentinței civile nr.1360/11.03.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu și intimații pârâți . și A. (P.) F. C., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 16.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru data de 23.09.2014 și apoi pentru data de astăzi, când
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera în temeiul dispozițiilor articolului 260 din Codul de procedură civilă va amâna pronunțarea pentru data de 07.10.2014
DISPUNE
Amâna pronunțarea pentru data de 07.10.2014
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30.09.2014
Președinte Judecător Grefier
E. M. O. C. D. L. I.
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.547A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 07.10.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: E. M. O.
JUDECĂTOR: C. D.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea apelurilor civile, formulate de apelantul reclamant A. C. P. și apelanta pârâtă P. P. D. împotriva sentinței civile nr.1360/11.03.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu și intimații pârâți . și A. (P.) F. C., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 16.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru data de 23.09.2014 și la 30.09.2014 și apoi pentru data de astăzi când
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 04.02.2011 sub numărul_, reclamantul A. C. P. în contradictoriu cu P. D. P. și A. F. – C. a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce va pronunța să se dispună obligarea paratei la plata sumei de 157.680 RON, reprezentând echivalentul imbunatatirilor efectuate pe terenul in suprafața de 1.660,58 mp (din totalul suprafeței de 1.759 mp, din care suprafața construita de 184.08 mp) situat in I., com. Gruiu, ., parcelele 2068 si 2067, identificat cu nr. cadastral provizoriu 2030/1 înscris in Cartea Funciara nr. 1953, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că inca din 2002 a investit in imobilul proprietatea paratei si luând in considerare faptul ca parata a incheiat in data de 14.01.2011 cu A. F. -C. Antecontractul de vanzare -cumparare autentificat de către NP D. D. sub nr. 25/14.01.2011 având ca obiect 1/2 din construcție si terenul in suprafața de 1.758 mp identificat cu nr. cadastral 2030/1 inscris in Cartea funciara nr. 1953, a devenit imposibil sa devină proprietar al imobilului in care a investit, aceasta intrucat, la data perfectării contractului de vanzare-cumparare prefigurat de Antecontractul incheiat de către parata, va opera transferul proprietății de la parata către A. F.-C..
Mai arată că patrimoniul paratei este astfel mărit prin micșorarea patrimoniului său cu echivalentul imbunatatirilor pe care le-a adus in valoare de 157.680 Ron, fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic, nascandu-se astfel obligația de restituire pentru cel care isi vede mărit patrimoniul sau, in limita măririi, către cel care si-a diminuat patrimoniul.
Precizează reclamantul că investițiile si imbunatatirile efectuate in perioada februarie 2007 - ianuarie 2011, ce au dus la mărirea patrimoniului paratei si la micșorarea patrimoniului subsemnatului sunt:
- terasa - formata din placa de beton de 12 m2 latime si 22 m2 lungime (18 mese din lemn, de 4 persoane) cu utilitățile si necesitățile aferente - in valoare de13.000 ron;
- montare sistem de alarma antiefractie cu senzori termici si de mișcare, sistem de supraveghere cu camere video si sistem de inregistare 24/24 h - in valoare de 8.500 ron;
- alee de beton care imprejmuieste terasa, casa paratei si gradina de vara - in valoare de 2.000 ron;
- achiziționare si instalare branșament electric - in valoare de 12.000 ron;
- amenajare gradina de vara - in curs de extindere - cu pomi fructiferi, arbuști, brazi, copaci ornamentali, mese si scaune de stejar masiv - in valoare de 7.100 ron;
- achiziționare pavele, borduri, montare alee cu latime de 1,10 m2 pe o lungime de 45-46 m2 - in valoare totala de 7.000 ron;
- alta alee in suprafața de 193 m2 din borduri, pavele, ciment, nisip - in valoare totala de 8.300 ron (materiale plus manopera);
- modernizarea si imbunatatirea a 4 camere din construcția proprietatea paratei care includ: tencuit, reparație pereți, zugrăvit - var lavabil, reconditionari, montare parchet, schimbare instalații electrice, montare termopan, mobilare si utilare completa, construcție sobe teracota (pentru fiecare camera in parte) - in valoare totala de 31.200 ron;
- masa 12 persoane din beton placată in mozaic si marmura - in valoare de 1.000 ron;
- montare/construire sistem de alimentare cu apa: camera cu cofrag de beton de 2 m latime si 2 m lungime, adâncime de 3 m, izolata, montare hidrofor de ultima generație si instalație cu pompa submersibila cujdoua ieșiri (una pentru iarna si una pentru vara) cu furtunuri ce servesc la irigare - in valoare de 8.400 ron;
- reconditionare si renovare magazie de lemne - in valoare de 600 ron;
anexa gospodăreasca in interiorul căreia s-a turnat placa de beton de 40 m2 si al cărei acoperiș a fost recondiționat cu placi de azbociment, balastru si plase STM - in valoare de 5.200 ron;
- doua anexe gospodărești ingradite cu garduri proprii de fier, betonate si acoperite având sistem de pante, scurgeri controlate - pentru creșterea animalelor - in valoare de 2.800 ron;
toaleta de vara cu construcție de OSB si cu fosa proprie - 1.000 ron;
gard de stejar ce delimitează proprietatea paratei de cea cu care se invecineaza, cu o lungime de 34 m2 având fundație de beton, structura metalica si scândura groasa de stejar - in valoare de 3.000 ron;
- modernizare branșament electric de 220 W, reinstalare - in valoare de 3.000 ron.
Menționează că a achitat facturile la energie electrica aferente intregii proprietăți a paratei in valoare de aproximativ 4.000 ron - pentru perioada februarie 2007 - ianuarie 2011, de asemenea a achiziționat si a asigurat paratei lemnele de foc pentru perioada de iarna februarie 2007-ianuarie 2011 -in valoare de 21.580 ron; a contribuit lunar la îngrijirea si întreținerea paratei, oferindu-i acesteia suma de 500 lei/luna (in total dinfebruarie2007 ianuarie 2011 - 18.000 ron).
În drept au fost invocate disp. art.112 din Codul de procedură civilă și pe îmbogățirea fără justă valoare.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: memoriu tehnic, schițe, plan de amplasament, releveu imobil, plan de încadrare în zonă, Încheierea nr. 5065/18.01.2011, extras de carte funciară nr. 1953, antecontract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 25/14.01.2011, act de dezmembrare și contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1002/14.05.2006, autorizație de construire nr. 43/15.09.2004, contract de închiriere, memorii tehnice, schițe, adrese, alte înscrisuri.
Prin cererea completatoare depusă la data de 11.05.2011, reclamantul a solicitat completarea sumei cu titlu de imbunatatiri solicitate prin cererea de chemare in judecata, respectiv suma de 157.680 RON, cu suma de 34.050 Ron reprezentând echivalentul îmbunătățirilor pentru: recondiționare /capitonare uși stejar (4 uși) inclusiv manopera – în valoare de 2.000 ron; construire beci beton în suprafață de 4x4 m2 și bucătărie de vară din BCA integral mobilată și utilată – în valoare de 12.000 ron; construire gard stejar masiv cu o lungime de 14 m2 amplasat la DJ 101 B – în valoare de 4.000 ron; construire bucătărie complet mobilată și utilată (gresie, faianță, instalație electrivă și de apă inclusiv canalizare, blaturi marmură) – în vederea pregătirii produselor de fast – food – 12.000 ron; plantare și întreținere gazon (februarie 2007 – ianuarie 2011 – 27 luni – exceptând lunile de iarnă) - în valoare de 4.050 ron.
Pârâta P. D. – P. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională.
Prin întâmpinare a invocat excepția netimbrării cererii, excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția lipsei calității procesuale active.
În motivarea excepției prescripției dreptului la acțiune învederează faptul că sumele solicitate și aferente anului 2007 sunt prescrise, fiind împlinit termenul de prescripție de 3 ani.
În motivarea excepției lipsei calității procesuale active arată că o parte importantă a sumelor solicitate de către reclamant în acțiunea sa corespund unor bunuri sau lucrări proprietatea societății sale sau achitate în realitate de către societate.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că niciodată reclamantul nu i-a cerut acordul sau, cel puțin, părerea, cu privire la efectuarea lucrărilor sau achiziționarea bunurilor enumerate în acțiunea sa și pentru care solicită să îi achite sumele de bani indicate. Mai arată că partea de imobil în care locuiește (actualmente împreună cu fiica sa A. F.-C.) nu a suferit nici un fel de îmbunătățire de-a lungul timpului, în prezent fiind într-o stare destul de avansată de degradare datorită uzurii intervenite în decursul timpului.
Prin cererea reconvențională a solicitat obligarea reclamantului la plata contravalorii lipsei de folosință a celor 4 camere și dependințe începând cu data de 12.05.2008 și la plata contravalorii lipsei de folosință a terenului pe care este amplasată terasa respectivă, începând cu aceeași dată (de 12.05.2008).
În motivarea cererii reconvenționale a arătat că reclamantul ocupă împreună cu familia sa 4 camere și dependințe ce fac parte din locuința proprietatea sa exclusivă iar pentru folosința acestor 4 camere și dependințe, reclamantul nu îmi plătește nici o sumă de bani. De asemenea, arată că reclamantul, în mod abuziv, a edificat în curtea imobilului, o terasă închisă și acoperită cu prelată pe care o folosește în scopuri comerciale (având instalate mese și scaune pentru servirea preparate pe grătar și a băuturilor alcoolice), fără a plăti nici o sumă de bani pentru ocuparea terenului în scopul arătat.
Pârâta - reclamantă a depus în cadrul probei cu înscrisuri următoarele înscrisuri: adresa nr. 1479/17.03.2011, adresa nr. 1864/05.01.2011, adresa nr. 1479/11.04.2011, rezoluție din 26.07.2011, referat de propunere de neîncepere a urmăririi penale, adresa nr. 5855/23.10.2012, plângere penală prealabilă
Cererea principală a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4.764,6 lei (f.47)+ 300 lei (f.61) și timbru judiciar și 5 lei timbru judiciar.
Reclamantul – pârât a depus răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate pe cale de excepție si pe fond de către parate prin intampinare, sa admită cererea sa astfel cum a fost formulata si completata si sa respingă cererea reconvenționala a paratelor, ca neîntemeiata.
Pe cale de intampinare a solicitat respingerea cererii reconventionale formulata de către parate ca fiind neîntemeiata in considerarea faptului ca isi are domiciliul la adresa din I., ., .. 151 care conform documentelor este imobilul proprietatea paratei P. D. P., rezultând fara echivoc ca parata si-a dat acordul sa domicilieze la aceeași adresa, fara plata vreunei sume de bani si fara nicio alta condiție prealabila, solicitarea acesteia de obligare la plata contravalorii lipsei de folosința a celor 4 camere si dependințe fiind astfel neintemeiata.
Cu privire la excepția netimbrarii acțiunii, a solicitat sa se constate ca acțiunea a fost timbrata in mod corespunzător si pe cale de consecința sa respingă excepția ca neintemeiata.
Cu privire la excepția prescrierii dreptului material la acțiune, a solicitat unirea acestei excepții cu fondul, probele ce urmează a fi administrate in vederea soluționării fondului cauzei fiind necesare si pentru soluționarea excepției invocate.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, in conformitate cu prevederile art. 132 si urm. din Codul de pr. civ. a înțeles să precizeze cererea de chemare în judecata, in sensul de a se retine ca â a depus acțiunea atat in nume personal cat si ca împuternicit si reprezentant legal al . conform Deciziei asociatului unic nr. 1/24.01.2011 prin care este împuternicit sa recupereze de la parate contravaloarea îmbunătățirilor si investițiilor efectuate de către societate la imobilul proprietatea paratei P. D. P.. In considerarea celor mai sus menționate, a solicitat respingerea excepției invocate ca neîntemeiata.
În susținerea întâmpinării la cererea reconvențională, a depus la dosar, în copie, Decizia asociatului unic al S.C. C. T. S.R.L., certificat de înregistrare, facturi fiscale.
Prin cererea precizatoare depusă la dosar la data de 12.10.2011, reclamantul – pârâtul a învederat faptul că valoarea pretențiilor solicitate de către S.C. C. T. S.R.L. este de 3.370,38 lei.
La data de 12.10.2011, reclamantul – pârât a formulat în contradictoriu cu pârâtele - reclamante P. D. – P. și A. F. - C. cerere pentru asigurarea dovezilor prin încuviințarea unei expertize tehnice în specialitatea construcții.
Prin încheierea de ședință de la data de 12.10.2011 instanța a dispus unirea excepției lipsei calității procesuale active și a excepției prescripției dreptului material la acțiune cu fondul cauzei și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F..
Prin încheierea de ședință din data de 26.10.2011, instanța a respins cererea de asigurare dovezi, ca neîntemeiată.
Instanța a încuviințat și administrat pentru reclamantul – pârât proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei – reclamantei și proba testimonială cu martorii Machin I. (f.169) și Corățu M. (f.170); a încuviințat și administrat pentru pârâta – reclamantă proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul reclamantului – pârât. De asemenea, a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu expertiza în specialitatea construcții și evaluare imobiliară, fiind întocmit în cauză raportul de expertiză de către expert S. I. (filele 271-286).
Pentru termenul din data de 12.09.2012, pârâta – reclamantă a depus precizare la cererea reconvențională prin care a solicitat obligarea la ridicarea terasei cu funcțiune de unitate de alimentare publică, compusă, potrivit raportul de expertiză construcții a unor pretinse îmbunătățiri neindicate în acțiunea principală, respectiv terasa – grădină de vară și căminul din beton îngropat și platformă aferentă din beton.
Pârâta – reclamantă a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, răspunsul la obiecțiuni fiind depus la data de 29.10.2012 (f.320-326), la data de 08.01.2013 (f.424-425) și la 07.02.2013 (f.436).
Prin sentința civilă nr. 1360/11.03.2013, Judecătoria B. a respins actiunea formulata in contradictoriu cu parata A. F. C., ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva; a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului parat A. P. C. ca neintemeiata; a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune ca neintemeiata; a adims in parte cererea principala formulată de reclamanții-pârâți A. C. P., și pe pârâta-reclamantă P. D. P., astfel cum a fost completata si precizata; a obigat parata-reclamanta sa plateasca reclamantului-parat A. P. C. suma de_,08 lei si suma de 3.370,38 lei reclamantei – parate . reprezentand contravaloare imbunatatiri; a respins cererea reconventionala, astfel cum a fost completata si precizata, ca neintemeiata; a obligat parata reclamanta sa plateasca reclamantilor-parati suma de 8648,9 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru de 2548,94 lei, timbru judiciar de 5 lei, 900 de lei onorariu expert, 4960 lei onorariu avocat si 234,96 lei cheltuieli de transport.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a reținut urmatoarele:
În fapt reclamantul – parat P. A. C. a locuit de la nasterea sa impreuna cu mama sa parata reclamanta P. D.-P. in imobilul situat in . Snagov nr. 151, judetul I.. Si in prezent locuieste tot in acest imobil. Reclamantul-parat, in calitate de persoana fizica si de asociat al . a adus o . imbunatatiri la acest imobil, astfel cum au fost retinute prin raportul de expertiza efectuat in cauza.
La data de 14.11.2011 parata reclamanta P. D.-P. a incheiat cu fiica sa A. F. C. antecontractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 25 de BNP D. D. prin care parata reclamanta, in calitate de promitent-vanzator, s-a obligat sa vanda fiicei sale, in calitate de promitent cumparator, cota-parte de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in comuna Gruiu, . Snagov nr. 151, judetul I..
De la acest moment, relatiile dintre reclamantul-parat si mama s-a s-au deteriorat, culminand cu plangeri penale si sesizari la diverse autoritati.
In dreptîmbogatirea fara justa cauza este un fapt juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit, pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic. Din acest fapt juridic se naste obligatia pentru cel care isi vede marit patrimoniul sau, de a o restitui, in limita maririi, catre cel care si-a diminuat patrimoniul sau.
Analizand cu prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului A. P. C. si exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, instanta a retinut urmatoarele:
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului A. P. C.:
Prezenta actiune este formulata atat de catre reclamantul A. P. C., in calitate de persoana fizica, cat si de catre ., reprezentata de catre reclamant, in calitate de asociat unic.
Astfel cum rezulta din facturile depuse la dosar, in cuprinsul unora dintre acestea, la cumparator apare reclamantul; in altele, apare ..
Pentru aceste motive, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului persoana fizica ca neintemeiata.
In ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului material la actiune:
Potrivit art. 8 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, pentru actiunile rezultand din imbogatirea fara just temei termenul de prescriptie incepe sa curga din momentul in care cel care si/a miscorat patrimoniul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat faptul maririi acestui patrimoniu cat si pe cel care a beneficiat de marire.
In cazul de fata, cei doi reclamanti au cunoscut de la momentul efectuarii lucrarilor atat patrimoniul care s/a marit cat si titularul acestui patrimoniu. Totusi, faptul ca reclamantul-parat a locuit impreuna cu mama sa si s/a bucurat alaturi de aceasta de imbunatatirile efectuate echivaleaza cu o recunostere de catre parata/reclamanta a dreptului acestuia de a solicita contravaloarea imbunatatirilor, recunoastere care are valoarea unei intreruperi a cursului prescriptiei extinctive. Instanta apreciaza ca prescriptia a inceput sa curga la momentul incheierii antecontractului de vanzare/cumparare dintre parata reclamanta si fiica sa. Pentru aceste motive, instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune ca neintemeiata.
In ceea ce priveste cererea principala, astfel cum a fost completata si precizata, instanta a retinut urmatoarele:
Referitor la imbunatatirile efectuate de reclamantii-parati, instanta apreciaza ca cererea formulata este intemeiata doar in parte, dupa cum urmeaza:
S-au identificat de catre expert (f. 271-285) urmatoarele imbunatatiri: imprejmuire cu gard din lemn, cu fundatia din beton, pe latura de nord, masa din beton, pavaje cu padele din beton, fundatii din beton pentru imprejmuirea padocurilor la adaposturile pentru anumale, parapeti metalici, pardoseala din beton, aplecatoare acoperita cu tabla, platforma din beton cu grosimea de 50 cm, armata cu plasa metalica la sopron si a unei placi de beton in afara acestuia, cabina din beton pentru hidrofor, platforma din beton (terasa-anexa nr. 2) si terasa cu umbrar; constructie cu destinatia de bucatarii; amenajarea unei terase gradina de vara; anexa cu structura din lemn si inchideri din panouri OSB; camin din beton ingropat si platforma aferenta din beton; renovarea celor 4 incaperi detinute in constructia cu destinatia de locuinta; grup sanitar suprateran prevazut cu fosa septica; gard din lemn si fundatie din beton cu lungimea de 5,59 m; lucrari si instalatii: bransament electric 380 KW si extindere, instalatie supraveghere, hidrofor si instalatii aferente.
S-a stabilit ca sporul de valoare adus imobilului este egal cu valoarea lucrarilor de imbunatatiri efectuate, adica 137.866 lei.
Lucrarile tehnice, necesare pentru impiedicarea unui prejudiciu ce s-ar fi putut produce imobilului sunt lucrarile interioare de refacere a finisajelor, pardoselilor, care au rolul de impiedicare a degradarii constructiei; imprejmuirile perimetrale si instalatia de supraveghere care asigura securitatea imobilului.
In cazul de fata, instanta a trebuit sa oblige parata reclamanta la plata catre reclamantii parati a contravalorii imbunatatirilor efectuate, in limita maririi patrimoniului acesteia.
Pentru a stabili in ce masura s-a marit patrimoniul paratei-reclamante instanta a avut in vedere cheltuielile necesare si utile efectuate de catre reclamantii-parati.
Cheltuielile necesare sunt acelea care a trebuit sa fie neaparat facute, pentru conservarea lucrului.
Cheltuielile utile sau ameliorarile sunt acelea care, fara a fi fost totusi necesare, aduc un folos prin faptul ca sporesc valoarea lucrului.
Instanta a apreciat ca sunt cheltuieli necesare lucrarile interioare de refacere a finisajelor, pardoselilor, care au rolul de impiedicare a degradarii constructiei.
Instanta a apreciat ca sunt cheltuieli utile cheltuielile efectuate cu realizarea celorlalte imbunatatiri identificate de expert cu exceptia urmatoarelor, pe care instanta le apreciaza drept cheltuieli voluptuarii: masa din beton cu blat mozaicat cu mozaic din marmura, pavajele cu pavele din beton de culoare normala si rosie constituite in alei si platforme, terasa gradina de vara, plantarea si intretinerea gazonului, instalatia de supraveghere care asigura securitatea imobilului.
Contrar opiniei expertului, acestea reprezinta lucrari voluptuarii, realizate de catre reclamant pentru placerea sa personala, putand fi ridicate de catre acesta.
In ceea ce priveste terasa cu destinatie de alimentatie publica, instanta a constatat ca pe terenul in litigiu s-a identificat de catre expert o platforma din beton, protejata de o constructie usoara, deschisa, cu structura metalica, acoperita cu poliplan; adiacent acestei constructii au fost construite doua incaperi cu destinatia de bucatarii, care dispun de utilitatile necesare; o anexa cu structura din lemn si inchideri din panouri OSB alipita constructiei pentru cele doua bucatarii, un grup sanitar, cu compartimente separate pentru barbati si femei cu cabinele respective, bransament electric de 380 KW.
Instanta a constatat ca toate aceste imbunatatiri nu pot fi apreciate nici ca necesare si nici ca utile, avand in vedere ca imobilul proprietate a paratei-reclamante este un imobil cu destinatia casa de locuit si curtea aferenta.
Prin urmare, instanta a constatat ca reclamantii-parati au dreptul la contravaloarea urmatoarelor imbunatatiri: modernizarea si imbunatatirea celor 4 camere, evaluata de catre reclamant la suma de 31.200 lei si de catre expert la suma de 20.168,91 lei, in care au fost incluse si capitonarea a 3 usi si inlocuirea instalatiei electrice; montarea si construirea sistemului de alimentare cu apa, evaluata de reclamant la suma de 8400 lei si de expert la suma de 2031,51 lei, hidroforul si instalatiile aferente la suma de 2600 lei, anexa gospodareasca in interiorul careia s-a turnat placa de beton de 40 mp si al carei acoperis a fost reconditionat, evaluat de catre reclamant la suma de 5200 lei si de catre expert la suma de 5984 lei, doua anexe gospodaresti ingradite cu garduri proprii de fier, betonate si acoperite, evaluate de catre reclamant la suma de 2800 lei si de catre expert la suma de 7133,29 lei, gard de stejar cu fundatia din beton care delimiteaza proprietatea paratei pe o lungime de 34 mp, evaluat de catre reclamant la suma de 3000 de lei si de catre expert la suma de 3036,99 lei, bucatarie de vara din BCA integral mobilata si utilata, evaluata de catre reclamant la suma de 12.000 lei si de catre expert la suma de 35.702,38 lei; gard din stejar masiv, evaluat de reclamant la 4000 de lei si de catre expert la 648,03 lei.
Instanta a constatat ca expertul nu a identificat in teren urmatoarele imbunatatiri mentionate de reclamantul – parat: reconditionare si renovare magazie din lemne, toaleta de vara cu constructie OSB si fosa proprie a fost identificata ca fiind de fapt o anexa alipita constructiei celor doua bucatarii, construirea beciului-beton.
Instanta a constatat ca reclamantii-parati nu si-au precizat actiunea fata de valorile rezultate in urma expertizei, astfel incat, fata de principiul disponibilitatii partilor, instanta va avea in vedere sumele solicitate de acestia, acolo unde sunt mai mici fata de cele evaluate de expert.
In ceea ce priveste marirea patrimoniului paratei-reclamantei cu celelalte cheltuieli suportate de reclamantul-parat, instanta a retinut urmatoarele:
S-a solicitat de catre reclamantul-parat obligarea mamei sale la plata unor sume cu titlu de contravaloare facturi de energie electrica, contravaloare lemne pentru foc si intretinere acordata paratei lunar.
Instanta a retinut ca nu s-a facut dovada acestor cheltuieli.
Astfel, s-a facut dovada faptului ca reclamantul-parat a achitat facturi de energie electrica, dar nu s-a facut si dovada provenientei sumelor de bani cu care au fost achitate aceste facturi.
Din declaratia martorului Machin I. (f. 169), prieten cu reclamantul – parat de circa 20 de ani, rezulta ca acesta nu a vazut ca reclamantul sa ii fi dat vreodata paratei vreo suma de bani si a fost prezent o singura data la momentul in care reclamantul ar fi platit pentru mama sa o caruta de lemne.
Instanta nu a reținut declaratia martorului Coratu M. (f. 170), avand in vedere relatiile dintre aceasta si reclamantul-parat.
Pentru aceste considerente, instanta a admis in parte cererea principala, astfel cum a fost completata si precizata, si a obligat parata-reclamanta sa plateasca, cu titlul de contravaloare imbunatatiri reclamantului-parat A. P. C. suma de_,08 lei si suma de 3.370,38 lei reclamantei – parate . (astfel cum rezulta din facturile depuse la dosar (f. 110-118 coroborate cu raportul de expertiza).
In ceea ce priveste cererea reconventionala, astfel cum a fost completata si precizata, instanta a retinut urmatoarele:
Referitor la capatul de cerere avand ca obiect plata contravalorii lipsei de folosinta pentru cele patru camere folosite de reclamant si pentru terenul ocupat de terasa-unitate de alimentatie publica, instanta l-a respins ca neintemeiat, pentru urmatoarele considerente:
Din sustinerile reclamantului-parat, necontrazise de parata-reclamanta, reclamantul a locuit de cand s-a nascut in imobilul casa parinteasca. Nu rezulta ca partile s-ar fi inteles ca reclamantul-parat sa plateasca mamei sale o suma de bani cu titlu de chirie. Prin urmare, reclamantul a locuit in calitate de tolerat in imobilul proprietate a mamei sale, ca urmare a acordului acesteia de a folosi imobilul. Or, in conditiile in care nu s-a facut dovada faptului ca parata reclamanta si-ar fi retras consimtamantul ca reclamantul-parat sa locuiasca in imobil orice pretentie pecuniara cu titlu de lipsa de folosinta este neintemeiata.
Cu privire la terenul ocupat de teresa unitate de alimentatie publica, instanta a constatat ca, dupa cum rezulta din declaratiile martorului audiat, aceasta constructie a fost facuta cu acordul mamei sale. Nu s-a facut dovada ca partile s-ar fi inteles ca reclamantul-parat sa achite mamei sale o suma de bani cu titu de chirie pentru acest spatiu astfel incat si sumele solicitate cu titlu de contravaloare lipsa de folosinta sunt neintemeiate.
In ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect ridicarea constructiilor reprezentate de terasa – unitate alimentatie publica; terasa – gradina de vara si caminul din beton ingropat si platforma aferenta din beton, instanta retine urmatoarele:
Terasa – unitate de alimentatie publica este formata din terasa, doua bucatarii adiacente terasei, anexa cu structura de lemn alipita celor doua bucatarii si WC public suprateran compartimentat pentru femei si barbati.
In raportul de expertiza efectuat s-a retinut a fi situate pe proprietatea paratei-reclamante doar platforma de beton si terasa cu umbrar.
Instanta a retinut ca toate constructiile efectuate pe teren au fost realizate cu acordul, cel putin tacit al paratei, care nu s-a impotrivit ridicarii acestora. Toate demersurile realizate de catre aceasta dateaza din cursul anului 2011 si sunt ulterioare introducerii cererii de chemare in judecata.
Prin urmare, din moment ce parata-reclamanta si-a dat acordul pentru ridicarea constructiilor, nu mai poate solicita ridicarea acestora.
Pentru aceste motive, instanta a respins cererea reconventionala, astfel cum a fost precizata si completata, ca neintemeiata.
In baza art. 274 Cod procedura civila, a obligat parata-reclamanta sa plateasca reclamantilor-parati suma de 8648,9 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru de 2548,94 lei, proportional cu pretentiile admise, timbru judiciar de 5 lei, 900 de lei onorariu expert, 4960 lei onorariu avocat si 234,96 lei cheltuieli de transport. In ceea ce priveste cheltuielile de transport solicitate, comparand bonurile de benzina cu datele sedintelor de judecata (f. 459-471), instanta a constatat ca un singur bon de benzina coincide cu data sedintei de judecata cu termen 18.04.2012. Instanta nu a obligat parata – reclamanta la plata onorariului de expert parte intrucat, potrivit prevederilor art. 18 alin. 1 si 3 din OG nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, acesta se suporta de partea interesata.
Împotriva sentinței civile nr. 1360/11.03.2013, a formult apel reclamantul A. P. C. solicitând: anularea in parte a Sentintei civile nr. 20.02.2013 pronuntata in data de 20.02.2013 de Judecatoria B. in Dosarul nr._ in sensul respingerii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei A. F. C. si admiterea in tot a cererii principale, si, pecale de consecinta, obligarea intimatelor la plata sumei de 143.281,54 lei reprezentand echivalentul imbunatatirilor efectuate de catre subsemnatul pe terenul proprietatea paratei in suprafata de 1.660,58 mp (din totalul suprafetei de 1.759 mp, din care suprafata construita de 184.08 mp) situat in Dfov, com. Gruiu, ., parcelele 2068 si 2067, identificat cu nr. cadastral provizoriu 2030/1 inscris in Cartea Funciara nr. 1953 si la plata tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate de prezenta cerere in cuantum de 9.757,65 lei in ceea ce priveste dosarul de fond si a cheltuielilor ocazionate de prezenta cale de atac; anularea in parte a încheierii de sedinta pronuntate in cauza la data de 12.10.2011
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei A. F. C., apelantul a arătat că instanta de judecata nu a tinut cont de sustinerile sale retinute prin Incheierea de sedinta din 12.10.2011.
Astfel s-a arătat că intimata P. D. P. a incheiat in data de 14.01.2011 cu A. F.-C. Antecontractul de vanzare-cumparare autentificat de catre B.N.P. D. D. sub nr. 25/14.01.2011 avand ca obiect ½ din constructie si ½ din terenul in suprafata de 1.758 mp identificat cu nr. Cadastral_/l inscris in Cartea funciara nr. 1953, devenind astfel imposibil ca reclamantul sa devina proprietar al imobilului in care a investit, aceasta intrucat, la data perfectarii contractului de vanzare-cumparare prefigurat de Antecontractul incheiat de catre parata, va opera transferul proprietatii de la parata catre A. F.-C.. Prin urmare, in baza Antecontractului de vanzare - cumparare incheiat se poate incheia in orice moment Contractul de vanzare ¬cumparare.
S-a arătat faptul ca reclamantul, in calitate de fiu al paratei, a efectuat cu acordul intimatelor investitii si imbunatatiri pe terenul in suprafata de 1.660,58 mp (din totalul suprafetei de 1.759 mp, in considerarea faptului ca acest imobil este cel in care s-a nascut, in care a copilarit si in care conform discutiilor avute cu intimatele urma sa îmbătrânească impreuna cu familia mea. S-a arătat faptul ca in Antecontract nu s-a individualizat care parte din imobil urmeaza sa se vanda, s-a precizat doar ca are ca obiect 1/2 din constructie si 1/2 din terenul in suprafata de 1.758 mp identificat cu nr. cadastral 2030/1 inscris in Cartea funciara nr. 1953. Instanta de judecata a retinut faptul ca reclamantul a efectuat imbunatatiri la intregul imobil care urmeaza a fi instrainat, inclusiv la constructia CI.
Totodata, s-a solicitat instantei de judecata sa ia act de faptul ca, singurul motiv pentru care nu s-a incheiat Contractul de vanzare-cumparare a fost faptul ca intimatele figurau cu datorii catre bugetul local "prezenta promisiune se va finaliza in termen de 3(trei) zile de la data eliberarii certificatului de atestare fiscala”
S-a arătat faptul ca intimata A. F. C. se foloseste si se va folosi de imbunatatirile aduse imobilului, in conditiile in care aceasta locuieste in prezent in imobil si, in baza Antecontractului de vanzare-cumparare, va dobandi dreptul de proprietate asupra unei cote-parti de Y2 din acesta.
In ceea ce priveste cheltuielile efectuate de reclamant cu privire la plata facturilor de energie electrica, s-a arătat faptul ca intimata A. F. C. a beneficiat de plata acestor sume intrucat si aceasta impreuna cu fiul ei locuiesc in imobil.
S-a menționat ca instanta de judecata s-a pronuntat prin Incheierea din 12.10.2011 in sensul admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei A. F. C.. Cu toate acestea, s-a mai pronuntat odata asupra acestei exceptii prin Sentinta civila nr. 20.02.2013 pronuntata in data de 20.02.2013 de Judecatoria B. in Dosarul nr._ .
Pe fondul cauzei apelantul reclamant a arătat că inca din 2002, cu buna credinta a efectuat o . imbunatatiri imobilului, inclusiv a depus toate diligentele in vederea efectuarii documentatiilor cadastrale si intabularii imobilului in Cartea Funciara.
A vand in vedere incheierea antecontractului de vanzare-cumparare încheiat între pârâte, apelantul a considerat ca se impune obligatia de restituire intrucat s-a marit patrimoniul intimatelor pe seama sa. Patrimoniul intimatelor este astfel marit prin micsorarea patrimoniului sau cu echivalentul imbunatatirilor aduse de catre subsemnatul fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic, nascandu-se astfel obligatia de restituire pentru cel care isi vede marit patrimoniul sau, in limita maririi, catre cel care si-a diminuat patrimoniul.
Cu privire la imbunatatirile efectuate, apelnatul reclamanta a considerat ca hotararea este, in parte, nelegala si netemeinica. A apreciat ca instanta de judecata trebuia sa oblige intimatii la plata intregii valori care rezulta din ansamblul materialuluiprobator admjnistrat in cauza. Imbunatatirile si investitiile efectuate au fost necesare pentru conservarea si imbunatatirea conditiilor de trai ale tuturor celor care locuiau la adresa din llfov, corn. Gruiu, .-au bucurat de imbunatatirile si lucrarile efectuate de catre reclamnat fara a contribui la efectuarea acestora, reclamantul a avut acordul acestora, acord care rezulta si din faptul ca s-au folosit de toate imbunatatirile efectuate astfel cum retine instanta.
Prin Incheierea de sedinta din 12.10.2011 s-a constatat faptul ca "aparatorul reclamantilor considera ca lucrarile se vor stabili prin efectuarea unei expertize. " Prin urmare, s-au pus concluzii orale in instanta in sensul de a se lua in considerare valoarea imbunatatirilor astfel cum aceasta va rezulta din raportul de expertiza. Din cuprinsul Raportului de Expertiza Tehnica Imobiliara aflat la nlele 271 - 281 rezulta toate imbunatatirile efectuate de catre reclamant si faptul ca "sporul de valoare adus imobilului este egal cu valoarea lucrarilor de imbunatatiri efectuate, adica 137.866 lei."
Apelantul reclamant a mai arătat că este eronată interpretarea instanței de fond cu privire la faptul ca nu s-ar precizat actiunea fata de valorile rezultate din expertiza, astfel incat, instanta de judecata a avut in vedere sumele solicitate de reclamant acolo unde acestea au fost mai mici fata de cele rezultate din Raportul de expertiza, prin urmare, le-a acordat pe acestea.
Daca instanta de judecata ar fi citit cererea de chemare in judecata ar fi observat faptul ca aceasta are un singur capat de cerere cu privire la imbunatatiri, respectiv pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna obligarea intimatelor la plata sumei de 157.680 ron reprezentând echivalentul îmbunătățirilor efectuare. Prin urmare acest îmbunătățiri au fost precizat în mod general, neexistând obligația de a preciza valoarea fiecărie îmbunătățiri în parte, întrucât în acest caz ar fi trebuit formulat câte un capăt de cerere petnru fiecare îmbunătățire în parte.
Atata timp cat s-a precizat o valoare globala, instanta de judecata trebuia sa se raporteze la acea valoare globala si sa verifice daca din ansamblul materialului robatoriu administrat in cauza aceasta valoare este dovedita sau nu. Prin Raportul de expertiza, fila 278, expertul a precizat faptul ca "sporul de valoare adus imobilului este egal cu valoarea lucrarilor de imbunatatiri efectuate, adica 137.866 lei." Prin urmate, atata timp cat din ansamblul materialului probator rezulta faptul ca reclamantu a efectuat imbunatatiri cu valoarea de 137.866 lei, instanta de judecata trebuia sa le acorde in integralitate.
Apelantul reclamant a mai arătat că desi instanta de judecata retine faptul ca reclamantul a avut acordul intimatelor pentru efectuarea imbunatatirilor, aceasta apreciaza ca intimatele nu pot fi obligate decat la plata cheltuielilor necesare si utile. În opinia sa instanta de judecata trebuia sa acorde toate cheltuielile care au adus un spor de valoarea. Din cuprinsul Raportului de expertiza rezulta faptul ca toate imbunatatirile au adus in spor de valoare. Prin urmare, toate trebuiau acordare de instanta. Este imorală neacordarea tuturor cheltuielilor, inclusive a celor voluptorii fiind, întrucât acestea nu pot fi încadrate în categoria cheltuielilor voluptorii pentru simplul considerent că nu au transformat imobilul într-unul cu dotări de lux.
În opinia apelantului reclamant toate imbunatatirile efectuate sunt imbunatatiri utile si necesare. In acest sens, ar fi trebuit luat in considerare opinia expertului care a apreciat ca toate imbunatatirile reprezinta imbunatatiri utile si necesare si aduc un spor de valoare imobilului.
Cu privire la instalatia de supraveghere si la imprejmuirile perimetrale si platforme, expertul a apreciat ca lucrarile necesare sunt lucrarile interioare de refacere a finisajelor si pardoselilor, imprejmuirile perimetrale si instalatia de supraveghere care asigura securitatea imobilului. Instanta de judecata nu numai ca nu a apreciat aceste cheltuieli ca si necesare, dar le-a apreciat voluptorii. Din punctul apelantului de vedere aceste cheltuieli nu sunt voluptorii intrucat instalatia de supraveghere are rolul de a asigura securitatea imobilului. Astfel, intimatele au in patrimoniu mai multe bunuri mobile care se afla in curtea imobilului și acest sistem asigura securitatea imobilului. Cu atat mai mult cu cat, in ultima perioada, s-au inregistrat mal multe plageri penale ca urmare a sustragerilor de bunuri in zona unde este amplasat imobilul. Prin urmare, acest sistem asigura securitatea imobilului, iar integritatea fizica a intimatelor, cat si bunurile din patrimoniul lor sunt in suguranta. Aceste imbunatatiri nu sunt voluptarii si intrucat au adus un spor de valoare imobilului. In concluzie, aceste cheltuieli sunt cheltuieli cel putin utile daca nu necesare intrucat, conform definitiei date de insasi instanta de judecata, acestea aduc un folos prin faptul ca sporesc valoarea imobilului. Pavelele construite nu sunt cheltuieli voluptorii intrucat acestea au fost construite cu acordul lor si cu scopul de a se deplasa pe intreaga proprietate a imobilului. Dupa cum se stie, intimatele locuiesc . tara, iar daca aceste pavele nu ar fi existat, gradul de confort al intimatelor ar fi scazut considerabil.
Totodata, in ceea ce priveste valoarea instalatiei de supraveghere, desi expertul apreciaza la fila 273 ca valoarea este cea indicata de reclamant(8.500 lei conform cererii de chemare in judecata), la sfarsitul raportului precizeaza, dintr-o eroare materiala, o valoare mai mica, respectiv valoarea de 5.000 lei. In acest sens, s-a solicitat instantei de judecata ca in cazul in care va admite apelul, sa ia in considerare suma de 8.500 lei.
Cu privire la cheltuielile reprezentand masa de beton cu blat mozaicat cu mozaic de marmura, apelantul reclamant a apreciat ca aceasta cheltuiala este una utila intrucat sporeste valoarea imobilului si intrucat a existat acordul intimatelor in efectuarea ei. Cu atat mai mult cu cat, in imobil nu exista o astfel de masa. Aceasta a fost construita pentru a fi stabila. Aceasta urma sa fie inglobata . urma sa fie construit daca raporturile dintre parti nu s-ar fi deteriorat.
Cu privire la cheltuielile reprezentand terasa gradina de vara, s-a solicitat să se retina faptul ca aceasta este o cheltuiala utila. Aceasta s-a efectuat la solicitarea expresa a intimatelor, prin urmare, ar fi imoral ca si aceste cheltuieli sa fie suportate din patrimoniul reclamantului desi aceastea au adus un spor de valoare imobilului intimatelor si astfel s-a diminuat patrimoniul subsemnatului. Acolo intimatele isi petrec foarte mult timp in perioada verii.
Cu privire la cheltuielile reprezentand plantarea si intretinerea gazonului, s-a arătat faptul ca situatia acestora este aceeasi ca si in cazul terasei gradina de vara. Intimatele si-au dorit acel gazon si si-au exprimat acordul in acest sens. Prin urmare, este imoral ca reclamantul sa isi vada diminuat patrimoniul cu acea valoare iar patrimoniul intimatelor sa creasca. Cu atat mai mult cu cat, in mod evident, aceasta imbunatatire nu poate fi ridicata. Prin urmare, daca instanta de judecata apreciaza ca aceasta imbunatatire poate fi ridicata, de ca nu a precizat si mijloacele tehnice prin care acest lucru este posibil?
Cu privire la cheltuielile reprezentand terasa cu destinatie de alimentatie pulica apelantul a arătat că este o platforma din beton cu umbrar care a fost efectuata pentru a asigura . imobil. Anterior, in cazul in care se achizitiona, cu titlu exemplificativ, lemne, tirurile si celelalte utilaje nu puteau patrunde in interiorul proprietatii intimatelor intrucat acel loc era denivelat, cu gropi, si se afundau in pamant. Prin urmare, lemnele erau lasate la poarta. In cazul in care se cumpara o cantitate mare, dura foarte mult depozitarea lor. Acesta este si motivul pentru care s-a construit acea platforma de beton atat de inalta, respectiv pentru a putea permite accesul in imobil a tuturor utilajelor etc. Mai mult decat atat, este fireasca aceasta imbunatatire. Aceasta sporeste gradul de conform. Acolo poate fi parcat un autoturism etc. Cu atat mai mult cu cat la pagina 9 din Sentinta se retine faptul ca aceasta terasa a fost realizata cu acordul intimatei conform depozitiilor martorilor.
Instanta a retinut faptul ca adiacent acelei terase s-au construit doua incaperi cu destinatia de bucatarii care dispun de utilitatile necesare, o anexa cu structura de lemn si inchideri din panouri OSB alipita constructiei celor doua bunatarii, un grup sanitar cu compartiment pentru barbati si femei. Astfel, s-a solicitat să se aiba in vedere acest aspect si sa constate faptul ca apelantul reclamant nu a solicitat contravaloarea acelor imbunatatiri ci s-a solicitat contravaloarea terasei si a unei bucararii, bucatarie pe care a evaluat-o la 12.000 lei.
Cu privire la cheltuielile reprezentand bransamentul electric de 380 KW, s-a arătat faptul ca aceste cheltuieli sunt cheltuieli utile intrucat au fost realizate in beneficiul intimatelor pentru ca acestea sa poata beneficia de conditii de trai mai bun intrucat vechea instalatie era deteriorata. Totodata, acest bransament s-a realizat cu acordul acestora.
Cu privire la sumele pentru care instanta de judecata a acordat contravaloarea
imbunatatirilor insa, dintr-o eroare, nu le-a acordat in mod corect apelantul a arătat că:
Imbunatatirile reprezentand capitonare 4 usi pentru care instanta a constatat ca trebuie acordate s-a arătt faptul ca din eroare aceasta a considerat ca au fost incluse in raportul de expertiza in suma stabilitita ca si modernizarea si imbunatatirea celor patru camere, insa in realitate expertul nu le-a evaluat. Prin urmare, suma de 2.000 lei reprezentand contravaloarea acestor imbunatatiri nu a fost luata in calcul.
Pentru imbunatatirile reprezentand hidrofor si instalatiile aferente instanta de judecata
acordat doar suma de 2600 lei si a omis sa acorde suma de 4.291,57 lei reprezentand executarea unei cabine de beton pentru hidrofor.
Imbunatatirea reprezentand toaleta de vara a fost identificata de expert la fIla 325, prin urmare, apelantul reclamant a solicita obligarea intimatelor la plata sumei de 905,91 lei. Retinerea instantei de judecata in sensul ca aceasta imbunatatire a fost identificata in teren ca o anexa alipita celor doua bucatarii este eronata, intrucat vorbim de doua imbunatatiri diferite evaluate diferit;
Cu privire la marirea patrimoniului intimatelor cu cheltuielile suportate de apelantul reclamant reprezentand contravaloarea lemnelor de foc pentru perioada de iarna februarie 2007 -ianuarie 2011" respectiv 21.580 lei, a sumelor cu care subsemnatul a contribuit lunar la ingrijirea si intretinerea intimatei cu suma de 500 lei/luna in total din februarie 2007 - ianuarie 2011 - 18.000 lei si a sumelor aferente facturilor de energie electrica pentru intreaga proprietate a intimatei in valoare de 4.000 lei pentru perioada februarie 2007 - ianuarie 2011, s-a arătat faptul ca horararea instantei de judecata este netemeinica si nelegala.
Astfel s-a susținut că instanta de judecata avea obligatia de a lua in considerare depoziția martorului Coratu M., iar in cazul in care ar fi constatat ca exista impedimente legale din care sa rezulte faptul ca depozitia ei nu va fi luata in considerare, avea obligatia de a supune discutiei partilor acest aspect astfel incat reclamantul sa aiba in vedere toate circumstantele in care se audiaza martorul. Insa, instanta, desi avea obligatia, inainte de a audia martorul, de a intreba in ce relatii se afla cu partile, desi nu s-a constatat niciun aspect de natura celor retinute in sentinta, a procedat la audierea martorului.
Cu privire la susținerile instanței de fond în sensul că nu s-a facut dovada provenieintei sumelor de bani cu care au fost echitate facturile de energie electrică apelantul reclamant a arătat că instanța de judecată a depășit obiecul cererii de chemare în judecată întrucât nu a fost investită să constate proveniența sumelor. S-a mai arătat că s-a contractat un imprumut in iunie 2010 de la Banca Comerciala R. S.A. conform inscrisului aflat la filele 207 - 211 pentru a efectua imbunatatirile necesare si pentru a achita o parte din facturi. Prin urmare, in cazul in care instanta de judecata ar fi observat acest inscris depus la dosarul cauzei nu s-ar mai fi intrebat despre provenienta sumelor.
Cu privire la achizitionarea lemnelor de foc, apelantul a solicitat instantei de judecata sa aiba in vedere inscrisurile de la filele 102 - 106, 122 - 127,201 - 206 si depozitia martorului Machin I. aflata la fila 169 care arata ca “în toamna anului 2010 ma aflam la terasa si am vazut o caruta cu lemne care au fost lasa te in curte, reclamantul spunand ca sunt pentru mama sa si platind o suma de bani(300 - 400 lei). " Instanta de judecata a retinut faptul ca martorul a vazut o singura data ca s-a descarcat acea caruta cu lemne și cu toate acestea nu a admis nici în parte acest capăt de cerere.
Cu privire la sumele cu care s.a contribuit lunar la ingrijirea si intretinere intimatei s-a arătat faptul ca instanta de judecata nu a luat in calcul depozitia martorului Coruta Maiana aflata la fila 170 care arată că “mentioneaza ca mă aflam de fata la magazinul aflat in imobil, faceam cumparaturi, cand reclamantul i-a dat paratei 500 Ron. Prezicez ca era anul trecut sau acum doi ani. Parata a placat iar eu l-am intrebat pe reclamant ce reprezinta acesti bani. Reclamantul mi-a spus ca ii plateste lunar paratei aceasta suma pentru intretinere. "
Apelantul mai arătat că s-a aflat în imposibilitate morală de preconstituire a unui înscris având în vedere relațiile de rudenie existente între părți.
Cu privire la cheltuielile de judecată constand în onorariul expertului parte s-a arătat că instanța poate oblige partea care a căzut în pretenții la achitrea lor întrucât legea nu distinge între onorariu pentru expertul desemnat de instanță sau numit de parte.
Cu privire la plata contravalorii bonurilor de benzina in cuantum de 2.966.25 lei reprezentand cheltuieli de transport efectuate in vederea solutionarii prezentului dosar(filele 459 - 471), s-a arătat ca aceste cheltuieli au fost efectuate in vederea achizitionarii combustibilului pentru deplasarea cu masina personala catre sediul Cabinetului de Avocat, ulterior catre instanta de judecata, iar ulterior din nou catre sediul Cabinetului de Avocat, la fiecare termen de judecata stabilit de catre instanta. Conform intelegerii cu clientul, acesta avea obligatia de a asigura transportul unui avocat din cadrul Cabinetului nostru la fiecare termen de judecata cu masina personala. S- a arătat că reclamantul a fost prezent personal la fiecare termen de judecata fixat in dosar.
Împotriva sentinței civile nr. 1360/11.03.2013 a formulat apel și pârâta P. P. D. solicitând admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței civile în sensul respingerii acțiunii principale și admiterii cererii reconvenționale.
În motivarea apelului s-a arătat că în mod eronat instanța de fond a reținut acordul pârâtei la efectuarea pretinselor îmbunătățiri întrucât așa cum rezultă din adresa Primăriei Gruiu nr. 5855/01.11.2012 nu s-a emis nicio autorizație de contruire iar majoritatea lucărilor edificate au fost realizate fără autorizație de construire ceea ce denotă faptul că nu a exista un acord la executarea acestora.
În ceea ce privește autorizația depusă de reclamant la dosarul cauzei s-a arătat că aceasta a fost eliberată în anul 2004 cu o valabilitate de 12 luni care nu a fost prelungită iar toate lucările au fost realizate de reclamant începând cu anul 2008.
În susținerea faptului că nu a exista un acord la realizarea construcțiilor s-a învederat faptul că reclamantul a continuat realizarea lucrărilor și în anul 2011 după introducerea cererii de chemare în judecată, turnând beton în zona terasei acoperite și edificând un gard prin care a luat în stăpânire o suprafață de teren din proprietatea pârâtei, suprafață pe care a transformat-o în terasă de vară solicitând și acordarea contravalorii acestor lucrări.
Apleanta pârât a mai arătat că nicio lucrare nu a fost realizată în parte de imobil pe care o ocupă împrejurare ce rezultă și din cuprinsul raportului de expertiză precum și din planșele foto depuse la dosar.
În ceea ce priveșe obligarea sa la plata sumelor de 45.078,08 lei și 3.370,38 lei cu titlu de pretinse îmbunătățiri apelanta pârâtă a arătat că acestea nu pot fi reținute întrucât reclamantul în calitate de locatal al spațiului, în care locuiește de peste 20 de ani, avea obligația de a-l întreține și de a realiza toate reparațiile curente, generate de folosința pe care o exercită asupra respectivului spațiu și de uzura provocată de această folosință.
În ceea ce privește pertinsa modernizare a circuitului electric s-a arătat că acesta deservește exclusiv cele patru camere și dependințele aflate în folosința exclusivă a reclamantului și că s-a realizat fără autorizație ceea ce denotă faptul că nu reprezintă o îmbunătățire ci un factor major de reisc ce necesită cheltuirea unor sume de bani pentru înlăturarea sa.
Cu privire la montarea și construirea sistemului de apă, înclusiv hidroforul și instalațiile anexate, apelanta pârâtă a arătat că această pretinsă îmbogățire a fost impusă de desfășurarea activităților economice de către reclamant și nu reprezintă o îmbunătățire a imobilului cu atât mai mult cu cât partea din casă pe care pârâta o ocupă nu beneficiază de nici o gură de alimentare cu apă.
Cu privire la anexa gospodărească în interiorul căreia s-a turnat placă de beton de 40 mp și al cărei acoperiș a fost recondiționat și la cele 2 anexe gospodărești îngrădite cu garduri de propril de fie betonate și acoperite, apelanta pârâtă a arătat că era necesară identificarea acestora pe un plan întrucât pe teren există doar două asemenea contrucții și nu trei cum rezultă din raportul de expertiză, iar aceste sunt edificate de mai mulți ani și se află în stăpânirea exclusivă a reclamantului care depozitează în interiorul acesteia tot felul de bunuri și obiecte ce îi aparțin lui ori firmei sale.
Cu privire la gardul de stejar cu fundația de beton care delimietază proprietatea pârtei pe o lungime de 34 m apelanta pârâtă a arătat că acesta nu există.
Însă reținerea acesteia s-a datorat neîntocmirii și neprezentării unei schițe anexe la raportul de expertiză, pe care să fie identificate cu cote și dimensiuni toate aceste pretinse lucrări de construcții invocate de către reclamant.
Cu privire la bucătăria de vară din BCA integral mobilată apelanta pârâtă a arătat că aceasta face parte din integrantă din terasa cu funcțiune de unitate de alimentație publică și trebuie să urmeze soarta acesteia în sensul respingerii pretențiilor reclamantului.
Cu privire la gardul de stejar masiv cu lungime de 14 m, apelanta pârâtă a arătat că acesta a existat dintotdeauna și că singurele modificări aduse au fost revopsirea acestuia și realizarea deschiderilor către WC-ul suprateran, modificări care au fost realizate în folosul exclusiv al reclamantului.
Cu privire al cererea reconvențională apelanta pârâtă a arătat că în mod nelegal instanța de fond a respins capătul de cerere prin care se solicita plata contravalorii de folosință pentru cele patru camere și dependinței arătând că acest capăt de cerere trebuia admis cel puțin în parte, respectiv începând cu data de 11.05.2011, data formulării cererii reconvenționale.
Cu privire la capătul de cerere prin care se solicita obligarea reclamantului la plata contravalorii lipsei de folosință pentru terenul ocupat de terasa cu funcțiune de unitate de alimentație publică și ridicarea acestei construcții apelanta pârâtă a arătat că în mod nelegal instanța de fond a respins această cerere și a reținut că doar o parte din această construcție este edificată pe terenul apelantei pârâte deși în realitate toată se află pe acest teren și că a exista un acord pentru edificarea construcției. Astfel apelanta pârâtă a arătat că nu și-a exprimat acordul la edificarea construcției iar lipsa oricăror demersuri în sensul obligării reclamantului la ridicarea acesteia, până în anul 2011 s-a datorat atitudinii agresive a acestuia.
Cu privire la cuantumul lipsei de folosință apelanta pârâtă a apreciat că pentru stabilirea acesteia se impune efectuarea unui nou raport de expertiză care să calculeze suma datorată de reclamant pe baze reale și în conformitate cu criteriile generale acceptate în materie întrucât expertiza de fond a stabilit o valoare infimă motivând inexistența unor comparabile în zonă deși la dosarul cauzei a fost depus contractul de închiriere încheiat de reclamant cu Primăria Gruiu care stipulează o chirie de un 1euro/mp.
Apelanta pârâtă a criticat și concluziile raportului de expertiză arătând că în lipsa unei schițe anexe la raport care să cuprindă dimensiunile fiecărei construcții, lucrări sau îmbunătățiri s-au formulat un număr mare de obiecțiuni la raportul de expertiză cărora expertul nu le-a putut răspunde.
Apelanta pârâtă a arăta că în mod nelegal și netemeinic instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru sumele solicitate de reclamant aferente anului 2007 și că în mod eronat s-a reținut că apelanta pârâtă s-ar fi bucurat de îmbunătățirile aduse imobilului de reclamantul pârât întrucât nicio îmbunătățire nu a fost efectuată în partea de imobil pe care o ocupă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar apelanta pârâtă a solicitat respingerea apelului formulat de apelantul reclamant.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei P. F. C. apelanta pârâtă a arătat că acesta nu deține nici un drept de proprietate asupra imobilului teren+construcție, astfel încât acțiunea nu poate fi introdusă împotriva acesteia, neexistând nici un motiv pentru care aceasta să suport contravaloarea pretinselor îmbunătățiri invocate de reclamant.
Apelanta pârâtă a mai arătat că nici ea și nici fiica sa nu s-au bucurat de pretinsele îmbunătățiri a căror contravaloare o solicită reclamantul pârât întrucât acestea nu au fost executate în parte de imobil ocupată de ea și fiica sa și că nu și-a dat niciodată acordul pentru efectuarea acestor lucrări.
Cu privire la instanțalația de supraveghere și la împrejmuirile perimetrale și platforme apelanta pârâtă a arătat că sistemul de alarmă antiefracție cu senzori termici și de mișcare, sistemul de înregistrare 24/24 h deservesc exclusiv spațiul comercial al reclamantului și că parte de locuință pe care o folosește nu beneficiază de supraveghere.
Cu privire la cheltuielile reprezentând masa de beton cu blat mozaicat de marmură, apelanta pârâtă a arătat că acesta este folosită exclusiv de reclamant și de familia sa, fiindu-i interzis să se folosească de aceasta, chiar dacă este amplasată în spatele casei pe terenul proprietatea sa exclusivă.
Cu privire la cheltuielile pentru grădina de vară apelanta pârtâă a arătat că acesta este parte a terasei cu funcțiune de unitate de alimentație publică și a fost creată de către reclamantul pârât în anul 2011, după introducerea acțiunii principale și că la acel moment s-a sesizat Primăria Gruiu și Postuld e Poliție Gruiu, din cuprinsul sesizărilor rezultând dezacordul la efectuarea lucărilor.
În ceea ce privește cheltuielile reprezentând plantarea și întreținerea gazonului, apelanta pârâtă a arătat că în realitate este vorba de iarba care crește în mod natural și care este tunsa la anumite intervale de timp.
Cu privire la cheltuielile reprezentând terasa cu funcțiune de unitate de alimentație publică, apelanta pârâtă a arătat că această terasă este folosită exclusiv în scopuri comerciale și nu poate constitui, în nici un mod și nici o măsură o îmbunătățire adusă imobilului ci, dimpotrivă diminuează în mod evident valoarea imobilului atât prin zgomotul produs cât și prin diminuarea suprafeței de teren aferentă curții locuinței. Bucătăriile utilate complet pentru pregătire alimente în regim fast-food fac parte intergrantă din această unitate de alimentație publică și nu constituie, din aceleași motive, o îmbunătărțire adusă imobilului. În aceeași situație este și WC-ul public suprateran.
Cu privire la cheltuielile reprezentând branșamentul electric de 380 kv, apelanta pârâtă a arătat că nu are cunoștință de existența acestui baranșament, despre efectuarea lui sau despre modul în care a fost realizat, întrucât partea de imobil în care locuiește beneficiază de același branșament de curent de 220V de care a beneficiat dintotdeauna.
Cu privire la îmbunătățirile reprezentând capitonarea a patru uși și îmbunătățirile privind hidorforul și instalațiile aferente apelanta pârâtă a arătat că în mod corect instanța de fond a reținut contravaloarea acestora.
Cu privire la îmbunătățirile reprezentând toaleta de vară, apelanta pârâtă a arătat că acesată pretinsă îmbunătățire reprezintă în realitate vechiul WC din curte existent de mai bine de 40 de ani, care nu are fosă proprie ci doar o groapă și că acestea este WC –ul pe care îl folosește în fiecare zi, fiindu-i interzis de către reclamant să folosească WC - ul public suprateran aferent trasei cu funcțiune de alimentație publică.
Cu privire la contravaloarea lemenelor de foc, a sumelro de 500 lei/lună și a sumelor aferente facturilor de energie electrică pentru perioada 2007-2011, apelanta pârâtă a arătat că în fiecare lună îi dădea apelantului reclmant suma de 50 lei pe care acesta o aprecia ca fiind valoarea energiei consumate, sumă care era integral suportată de fiica sa P. F. – C., care suporta și contravaloarea lemenelor de foc începând cu anbul 2008.
S-a mai arătat de către apelanta pârâtă că nu a primit nicidată de la apelant sume de bani excepție perioada 2005-2006 când acesta îi dădea lunar o sumă cuprinsă între 350-500 lei lunar.
În opinia apelantei pârâte în mod corect instanța de fond a respins depoziția martorei Coratu M. în condițiile în care era evidentă încercarea acesteia de a denatura faptele despre care era întrebată, fiind atenționată de instanță în două rânduri că se află sub jurământ și că mărturia mincinoasă se pedepsește.
S-a mai arătat că în mod corect instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada provenienței sumelor de bani pe care le-a folosit reclamantul pârât la achitarea facturilor de energie electrică și lemene de foc.
Cu privire la cheltuielile de judecată s-a arătat că în mod corect instanța de fond a cenzurat cuantumul acestora înlăturând cheltuielile care s-au dovedit a fi nejustificate.
În cauză Tribunalul a încuviințat și administrat proba cu înscrisrui și s-a dispus întocmirea unui supliment la raportul de expertiză evaluatorie de către dl expert S. I..
Analizând apelurile civile de față, Tribunalul constata următoarele:
1. În ceea ce privește apelul declarat de apelanta P. P. D. Tribunalul constată că acesta este nefondat urmând a fi respins.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune Tribunalul reține că aprecierile primei instanțe sunt judicioase urmând a fi însușite de instanța de control. Din probele administrare la dosar și din poziția procesuală a părților rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că apelantul reclamant a locuit împreună cu apelanta pârâtă, efectuând lucrările de îmbunătățire cu acordul acesteia. Or atâta vreme cât apelanta pârâta nu s-a opus efectuării lucrărilor și nu a dovedit împrejurarea că ar fi întreprins vreun demers pentru a-l împiedica pe apelantul reclamant să beneficieze de aceste îmbunătățiri, acesta din urmă nu ar fi justificat nici un interes în promovarea unei acțiuni în temeiul îmbogățirii fără justă cauză.
Totodată constată că în mod corect prima instanța a reținut că apelanta pârâtă a fost de acord cu efectuarea lucrărilor, tolerându-l pe reclamant întrucât până în anul 2011 aceasta nu i-a cerut fiului său nici să părăsească imobilul nici să ridice construcțiile edificate pe acesta. În plus și în prezent apelanta pârâtă îi permite acestuia să locuiască în imobil. Așadar sunt neîntemeiate solicitările de obligare a reclamantului la plata unei contravalori a lipsei de folosință - câtă vreme acesta este în continuare tolerat în imobilul proprietatea mamei sale și de ridicare a construcțiilor efectuate – câtă vreme acestea au fost edicate în baza acordului tacit al titularului dreptului de proprietate. Acordul pârâtei rezultă atât din atitudinea pasivă a acesteia cât și din declarațiile martorilor audiați în fața primei instanțe.
Nu pot fi primite nici apărările vizând împrejurarea că apelanta nu a beneficiat și nu beneficiază de îmbunătățirile efectuate atâta timp cât aceasta deține dreptul de proprietate asupra bunului și orice spor de valoare adus imobilului îi profită.
Criticile vizând aprecierile primei instanța cu privire la îmbunătățiri vor fi analizate în final împreună cu aspectele invocate de apelantul reclamant.
2. Cu privire la apelul declarat de apelantul reclamant Tribunalul reține că sunt nefondate criticile cu privire la încheirea de ședință din data de 12.10.2011 și la soluția pronunțată asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. C.. Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că pârâta A. F. C. este doar beneficiara unei promisiuni de vânzare a unei cote de ½ din dreptul de proprietate asupra bunului, iar până în prezent nu s-a făcut dovada că ar deține vreun drept real asupra imobilului și nici că ar fi beneficiat de întreținere din partea reclamantului. Așadar atâta timp cât aceasta nu are un drept real iar îmbunătățirile aduse imobilului nu îi profită nu este justificată calitatea procesuală a numitei A. F. C.. Singura persoană căreia îi profită sporulde valoarea adus imobilului prin efectuarea îmbunătăților este titularul dreptului de propreiatate – apelanta pârâta aceasta având și posibilitaea de a permite oricui să locuiască în imobil.
Cu privire la îmbunățirile aduse imobilului Tribunalul apreciază că acestea trebuie analizate ținând cont de caracterul acestora. Cheltuielile necesare sunt acelea care a trebuit sa fie neaparat facute, pentru conservarea lucrului. Cheltuielile utile sunt acelea care, fara a fi fost totusi necesare, aduc un folos prin faptul ca sporesc valoarea lucrului. Cheltuielile voluptorii sunt acelea care au fost efectuaqte pentru simpla plăcere a a constructorului.
Analizând concluziile raportului de expertiză astfel cum au fost completate în apel în raport de regulile enunțate anterior reține că reprezintă cheltuieli necesare și utile următoarele îmbunătățiri: imprejmuire cu gard din lemn, cu fundatia din beton, fundatii din beton pentru imprejmuirea padocurilor la adaposturile pentru anumale, parapeti metalici, pardoseala din beton, aplecatoare acoperita cu tabla, platforma din beton cu grosimea de 50 cm, armata cu plasa metalica la sopron si a unei placi de beton in afara acestuia, cabina din beton pentru hidrofor, hidrofor și toate instalațiile aferente; anexa cu structura din lemn si inchideri din panouri OSB; camin din beton ingropat si platforma aferenta din beton; renovarea celor 4 incaperi detinute in constructia cu destinatia de locuinta; grup sanitar suprateran prevazut cu fosa septica; gard din lemn si fundatie din beton cu lungimea de 5,59 m, montarea tâmplăriei din pvc cu geam termopan, renovarea și recondiționarea magaziei de lemne – în sumă de 56.131,72 lei.
De asemenea constată că sunt cheltuieli voluptuorii îmbunătățirile privind bucătăria aferentă activității comerciale desfășurate de ., branșamentul la 380W efectuat exclusiv pentru această activitate ( din facturile de la filele 110-118 dos fond rezultă că aceste lucrări au fost efectuate în scopul defășurării activității de alimentație publică ), amenajarea terasei – grădină de vară, instalarea sistemului de supraveghere video și capitonarea ușilor.
Referitor la facturile de energie electrică, la achiziționarea lemnelor și asigurarea înrețienrii pâretei Tribunalul constată că din declarațiile martorilor a rezultat doar că reclamantul s-a ocupat de efectuarea plăților facturilor fără a fi dovedită proveniența sumelor de bani cu care s-a realizat plata. De asemenea împrejurarea relatată de martorul Corățu M. vizând remiterea de către reclamant către pârâtă a sumei de 500 lei este una singulară iar scopul în care au fost dați banii a fost aflat de martor de la reclamant. Așadar aspectul relevat de martor nu este de natură a dovedi prestarea unei întrețineri în favoarea pârâtei.
Pe cale de consecință reține că cererea de chemare în judecată formulată de apelantul reclamant A. C. P. este întemeiată în parte pentru suma de 56.131,72 lei reprezentând contravaloare imbunatatiri, iar cererea formulata de S.C. C. T. SRL este neintemeiata.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată Tribunalul constată că soluția primei instanțe este una legală și temeinică, însușindu-și considerentele avute în vedere de judecătorie. Totodată apreciază că este excesivă obligarea părții care a căzut în pretenții la plata onorariului expertului parte câtă vreme în cauză este efctut și un raport de expertiză judiciară de un expert desemnat de instanță – aspect ce rezultă și din cuprinsul disp. art. 18 din OG nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara. De asemnea în mod judicios prima instanța a apreciat că suma totală a cheltuielilor de transport ce rezultă din documentele depuse la dosar este de 234,96 lei, pentru restul sumelor neexistând certitudinea că au fost plătite exclusiv pentru a asigura transportul în vederea realizării apărării.
Pentru considerentele expuse va respinge apelul formulat de apelanta P. P. D. ca nefundat, va admite apelul formulat de apelantul A. C. P., va schimba în parte civila apelata in sensul ca va obliga parata-reclamanta la plata catre reclamantul-parat a sumei de 56.131,72 lei, cu titlu de contravaloare imbunatatiri, va respinge cererea formulata de S.C. C. T. SRL ca neintemeiata, menținând in rest dispozitiile sentintei civile apelate,
Văzând dispozițiile art. 274 cod proc civ. Va obliga apelanta P. P. D. la plata catre apelantul A. C. P. a sumei de 2922,13, cu titlu de cheltuieli de judecata in apel reprezentând ononrariu expert, taxă de timbru și timbru judiciar și contravaloare transport. Cu privirela cheltuielile de transport reține că acestea sunt justificate doar pentru suma de 178,83 lei, în rest fiind depuse bonuri care fie nu au legătură cu data termenlor de judecată ( spre exemplu – 16.08.2013, 20.03.2013 etc. ) fie au fost emise pentru sume excesiv de mari raportat la distanța parcursă ( spre exemplu 269,65 lei, 249,87 lei etc. )
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta P. P. D. cu domiciliul laes la C.. Av. A. I. D., în București, ., ., ., împotriva sentinței civile nr.1360/11.03.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ ,ca nefondat.
Admite apelul formulat de apelantul A. C. P. cu domiciliul ales la C.. Av. T. C., în București, sector 5, .. 8, ., ., împotriva sentinței civile nr.1360/11.03.2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ ,.
Schimba in parte sentinta civila apelata in sensul ca:
Obliga parata-reclamanta la plata catre reclamantul-parat a sumei de 56.131,72 lei, cu titlu de contravaloare imbunatatiri.
Respinge cererea formulata de S.C. C. T. SRL ca neintemeiata.
Mentine in rest dispozitiile sentintei civile apelate.
Obliga apelanta P. P. D. la plata catre apelantul A. C. P. a sumei de 2922,13, cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.10.2014.
Președinte Judecător Grefier
E. M. O. C. D. L. I.
Concept red. gref. L.I
Red. Jud: CD./5 ex/ 19.12.2014
Jud.fond :–G. N. - Jud.B.
Comunicat 3 exmpl
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Acţiune în constatare. Hotărâre din 07-10-2014, Tribunalul ILFOV → |
|---|
