Fond funciar. Decizia nr. 491/2013. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 491/2013 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 23-10-2013 în dosarul nr. 1461/336/2012
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE CIVILĂ Nr. 491 /R
Ședința publică din 23 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. S.-T.
Judecător D. T.
Judecător D. W.
Grefier A. S.
Pe rol este soluționarea recursului formulat de recurentul Ț. G. cu domiciliul în Săliștea de Sus, . nr. 135, jud. Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 2650/21.11.2012, pronunțată de Judecătoria V. de Sus, în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
Se constată că dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data de 09.10.2013, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu prevederile art. 260 și art. 146 Cod procedură civilă, coroborate cu art. 316, 298 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 16.10.2013, apoi 23.10.2013, când a pronunțat prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2650/21.11.2012, pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._ s-a admis plângerea formulată și precizată de petentul Ț. I. împotriva intimatelor C. L. de aplicare a legilor fondului funciar B. și C. Județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureș și în consecință s-a dispus ca la poziția 9 a art.1 din Hotărârea nr.3023/29.03.2012, împreună cu Ț. I. din Săliștea de Sus, nr.1517, județul Maramureș să fie trecuți și frații și surorile acestuia, descendenții defunctei Ț. I., decedată la data de 29.01.2010, după cum urmează: intervenientul Ț. G., Săliștea de Sus, ., nr.135, județul Maramureș, Ț. V., Săliștea de Sus, nr.1517, județul Maramureș, Ț. M., Săliștea de Sus, nr.1517 și Ț. G., Săliștea de Sus, nr.1517, județul Maramureș, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin plângerea înregistrată la instanță, petentul Ț. I. in contradictoriu cu intimatele C. L. B. și C. Județeană Maramureș de aplicare a legilor fondului funciar, a solicitat instanței ca prin sentința ce o va da in urma administrării probelor să dispună modificarea în parte a hotărârii Comisiei Județene nr. 3023/29.03.2012 cu privire la poziția 9 a articolului 1, în sensul că împreună cu Ț. I. să fie trecuți și ceilalți frați și surori ale acestuia descendenții defunctei Ț. I. decedată la data de 09.01.2010 după cum urmează: Ț. V., Ț. M., Ț. G..
În motivarea cererii petentul a arătat că prin hotărârea nr. 3023/2012 i s-a reconstituit lui în calitate de moștenitor a defunctei Ț. I., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 20,94 ha teren cu vegetație forestieră, însă așa cum rezultă din certificatul de deces depus in cauză Ț. I. a decedat in data de 29.01.2010, urmând ca la poziția 9 de la hotărârea de mai sus să fie trecuți moștenitorii acesteia, persoanele nominalizate în plângere. În cauză depune și cerere de intervenție intervenientul Ț. G., care arată că solicită să fie trecut și el în hotărâre împreună cu ceilalți moștenitori ai defunctei Ț. I. la poziția 9 hotărârea nr. 3023/29.03.2012, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate după autorul C. I., excluzând din dreptul de proprietate și de moștenire pe Ț. G. și Ț. I..
Prin întâmpinarea depusă în cauză C. Județeană Maramureș solicită respingerea plângerii formulată de Ț. I. pe motiv că prin HCJ 3023/29.03.2012 la poziția 9 C. Județeană Maramureș a validat amplasamentul pentru suprafața de 20,94 ha, teren cu vegetație forestieră în favoarea lui Ț. I., V. D.,V. M., D. I., C. I., F. V., Ț. I., Ț. V., I. I. și alții, amplasamentul a fost stabilit de C. L. B. în temeiul sentinței civile nr.2879/2008 a Judecătoriei V. de Sus, prin care s-a dispus schimbarea amplasamentului stabilit prin HCJ 1889/C/2007 pentru suprafața de 20,94 ha teren cu vegetație forestieră. Sentința civilă de mai sus, a dispus schimbarea amplasamentului fără a stabili un nou amplasament prin HCJ 3032/2012 C. Județeană Maramureș la propunerea Comisiei Locale B. a stabilit amplasamentul de mai sus.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, C. L. B. solicită respingerea „acțiunii” reclamantului ca netemeinică și nelegală și menținerea hotărârii nr.3023/2012 a Comisiei Județene Maramureș pentru următoarele motive: prin hotărârea nr. 3023/2012 C. Județeană Maramureș a validat noul amplasament propus de C. L. B., conform sentinței civile nr.2879/2008 a Judecătoriei V. de Sus. Prin HCJ 1889/C/2007 a fost admisă contestația depusă de Ț. I. și alții si s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 20,94 ha teren cu vegetație forestieră pe un amplasament liber de sarcini urmând să fie puși în posesie de către C. L.. Față de faptul că prin sentința civilă nr. 2879/2008 petenții au schimbat amplasamentul obținut prin HCJ nr. 1889/C/2007 cu un alt amplasament oferit de Ocolul Silvic liber de sarcini, amplasament ce s-a validat prin HCJ 3023/2012. în probațiune atât petentul cât și intimații depun HCJ 3023/2012, sentințe și decizii civile.
Instanța de fond, văzând susținerile părților, respectiv a petentului, hotărârea nr. 3023/2012, actele și lucrările ce au stat la baza emiterii acestei hotărâri, urmează ca in baza art.53 și următ. din Legea nr.18/1991, respectiv art.9 alin 4 pct. b și art. 13 din Legea nr.18/1991, art.11 și art.13 din HG 890/2005, a admis plângerea așa cum a fost formulată pentru următoarele motive: la poziția 9 a articolului 1 din hot 3023/2012 a Comisiei Județene Maramureș, figurează coproprietari și Ț. I. petentul din cauza de față, acesta arătând in instanță că în cauză a făcut cerere împreună cu mama sa Țicala I., decedată în anul 2010, in hotărârea nr.3023/2012, aceasta nu este menționată, fiind menționat doar Ț. I., în numele defunctei așa cum rezultă din prevederile legale menționate mai sus, au fost trecuți moștenitorii legali ai acesteia, fii respectiv fiicele: Ț. V., Ț. G., Ț. M. și intervenientul Ț. G.. În cauză, petentul Ț. I. a făcut dovada faptului că introducerea moștenitorului Ț. I. printre persoanele de la poziția 9 a articolului 1 a hotărârii nr.3023/2012, sunt făcute în condițiile legilor fondului funciar, prevederi menționate mai sus.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs (contestație) intervenientul Ț. G. domiciliat în Săliștea de Sus, . nr. 135, jud. Maramureș.
Recurentul a arătat că i s-a admis contestația, dar starea de fapt a problemelor cu care se confruntă nu s-a rezolvat în întregime prin această sentință. Hotărârea nr. 3023 din 29.03.2012 emisă de C. Județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la poziția nr. 9, s-a emis în baza sentinței civile nr. 2879 din 5.11.2008 care este definitivă dar această sentință s-a emis de către Judecătoria V. de Sus tot în baza unei alte hotărâri cu nr.1889/C din 5.11.2007 emisă de C. Județeană Maramureș validându-se suprafața de 20.34 ha conform unui amplasament identificat în raza OS B. UP VIII ua 105A, 105B, 105V, la un grup de rudenii de 16 persoane care se află în hotărârea după același autor C. I..
Recurentul a susținut că Hotărârea nr.1889/C din 5.11.2007 nu a fost comunicată de către Primăria B. niciunuia dintre cei 16 care se regăseau în hotărâre. Se întreabă cine putea contesta hotărârea din moment ce nu a fost comunicată și din ce motiv să fi solicitat schimbarea amplasamentului, cui nu i-a convenit amplasamentul stabilit dacă persoanele în drept nu aveau știre de existența hotărârii.
Recurentul a susținut că numitul R. I. din B. ., fără nici un drept sau vreo împuternicire a obținut hotărârea de la un angajat al Primăriei B. și fără a avea vreo calitate de mandatar a format o acțiune în instanță la Judecătoria V. de Sus pe care a indus în eroare și a obținut o sentință cu nr.2879 din 5.11.2008 pe care C. locală B. o cunoștea dar nu a intervenit deoarece erau la mica înțelegere. Cu toate că sentința este conform Hotărârii, persoanele din sentință nu sunt aceleași cu cele din hotărâre, unii fiind înlocuiți, iar alții fiind eliminați ca de exemplu Ț. G. și Ț. I. decedată fiind și mama a nouă copii.
Această sentințădefinitivă nu a fost pusă în aplicare, deoarece a intervenit numitul Ț. G. la Primăria B. unde a aflat de existența hotărârii nr. 1889/C din 5.11.2007 emisă de C. Județeană Maramureș, care le-a fost comunicată pentru prima data în 8.04.2009 și conform art. 2, hotărârea fost contestată la Judecătoria V. de Sus și se afla pe rol în dosarul nr._ care avea termen de judecată la 24.01.2013.
Recurentul a învederat că Ț. G. și Ț. I. nu au împuternicit pe nimeni de a le reprezenta interesele cu toate că s-a pronunțat o sentință printr-un mandatar care a formulat o acțiune în instanță ilegal încălcând procedurile legale. Nici hotărârea nr. 3024/29.03.2012 nu este legală la poziția nr. 9, motiv pentru care s-a contestat deoarece s-a solicitat după autoarea C. I. conform adeverinței emise de Primăria B. nr._/2005 care arăta că figura cu o suprafață de teren de 44,92 ha din care 13 ha pășuni și islazuri, 30,34 ha păduri și 1,58 ha neproductiv, teren după care numita C. I. a plătit taxe și impozite, motiv pentru care nu reușesc să-și revendice dreptul de proprietate în întregime.
Recurentul a mai precizat că în sentința civilă nr. 2650 din 21.11.2012 nu s-a clarificat diferența dreptului de proprietate conform adeverinței în baza căreia s-a revendicat, numita Ț. I. decedată a avut 9 copii care au calitate de moștenitori iar în sentință sunt trecuți doar cinci.
Intimații nu au depus întâmpinare.
Recurentul a depus la dosar concluzii scrise.
Analizând sentința recurată, prin prisma criticilor invocate, Tribunalul apreciază că recursul este nefondat.
La termenul de judecată din data de 21.11.2012 petentul Ț. I. a depus la dosar o cerere de intervenție în interes propriu formulată de Ț. Găvrilă domiciliat în Săliștea de Sus . nr. 135, județul Maramureș.
Pretenția formulată în cuprinsul acesteia a avut următorul conținut: „Mă regăseam în Hotărârea nr. 1889/C din 5.11.2007 împreună cu Ț. I., Ț. G., Ț. I., și alții hotărâre care în prezent se află contestată tot la Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._ termen 22.11.2012, cu o suprafață de 20,34 ha teren cu vegetație forestieră revendicată după autorul C. I.. Ca urmare a mai apărut o Hotărâre cu nr. 3023 din 29.03.2012 la poziția nr. 9 unde se validează aceiași suprafață după același autor C. I. excluzând din dreptul de proprietate și de moștenitor pe numitul Ț. G. și Ț. I. care este decedată având urmași. Solicit admiterea intervenției pentru clarificarea acestor erori care s-au comis.”
Prin sentința recurată prima instanță a admis plângerea formulată și precizată de petentul Ț. I. împotrivaintimatelor C. L. de aplicare a legilor fondului funciar B. și C. Județeana pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureș și în consecință s-a dispus ca la poziția 9 a art.1 din Hotărârea nr.3023/29.03.2012, împreună cu Ț. I. din Săliștea de Sus, nr.1517, județul Maramureș să fie trecuți și frații și surorile acestuia, descendenții defunctei Ț. I., decedată la data de 29.01.2010, după cum urmează: intervenientul Ț. G., Săliștea de Sus, ., nr.135, județul Maramureș, Ț. V., Ț. M. și Ț. G.. Așadar, prima instanță a făcut referire la calitatea de intervenient a lui Ț. G., acesta fiind pe cale de consecință legitimat ca parte să declare recurs.
Aspectele invocate în recurs exced cu totul obiectului cererii de intervenție voluntară principală și implicit interesul intervenientului de a ataca hotărârea primei instanțe, sentință care nu a fost recurată de petentul Ț. I.. Instanța de fond a admis acțiunea petentului, a dispus completarea hotărârii astfel cum a solicitat acesta, cererea de intervenție nevizând vreo diferență de suprafață de teren, aspecte relative la amplasament sau la contestarea calității de mandatar a lui R. I. în dosarul finalizat cu pronunțarea sentinței civile nr. 2879 din 5.11.2008.
Critica formulată de recurent, în sensul că deși prin sentința recurată i s-a admis intervenția, dar nu s-au rezolvat în întregime problemele, vizează aspecte cu a căror cercetare prima instanță nu a fost investită de acesta, ceea ce contravine prevederilor art. 316 raportat la art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă, iar recurentul nu a criticat modalitatea de soluționare a cererii sale. Nici faptul că numita Ț. I. ar fi avut nouă copii, iar în sentință sunt menționați numai cinci nu subzistă, prin cererea de intervenție făcându-se referire doar la excluderea lui Ț. G. și Ț. I., “decedată având urmași”. Instanța de fond a menționat acele persoane care au fost indicate de petentul Ț. I., de asemenea menționându-l pe intervenient.
Raportat la aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 teza a 2-a Cod procedură civilă, recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul Ț. G., domiciliat în Săliștea de Sus, . nr. 135, județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 2650 din 21.11.2012, pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 Octombrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
S.-T. A. Ț. D. W. D. S. A.
Red.STA/13.11.2013
Tred. A.S. / 14.11.2013 - 2 ex
Judecător la fond: G. M.
| ← Servitute. Decizia nr. 4/2013. Tribunalul MARAMUREŞ | Fond funciar. Decizia nr. 567/2013. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
