Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 161/2013. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 161/2013 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 10-07-2013 în dosarul nr. 519/224/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 161/A
Ședința publică din 10 iulie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. W.
Judecător: M. B. P.
Grefier: C. M.
Pe rol este judecarea apelului civil declarat de pârâții D. I., cu domiciliul în . jud. Maramureș, D. M., domiciliat în Șieu, nr. 371 jud. Maramureș, D. A., D. T., ambii cu domiciliul în Șieu, nr. 371 jud. Maramureș, B. G., B. M., ambii cu domiciliul în Șieu nr. 170 jud. Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 627 din 05.06.2013, pronunțată de Judecătoria Dragomirești, în dosarul nr._, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta B. M., lipsă fiind apelanții D. M., D. A., D. T., B. G., intimata B. S..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelanta B. M. depune la dosar chitanța nr. 6951 din 08.07.2013, cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei.
Instanța îi aduce la cunoștință apelantei că nu se impunea să achite taxa judiciară de timbru de 20 lei, iar în privința apelului declarat de Dunka M. se invocă excepția lipsi de interes în promovarea căii de atac.
Apelanta B. M. arată că nu înțelege să solicite restituirea taxei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Apelanta B. M. arată că își menține apelul astfel cum a fost formulat, nu este de acord cu cheltuielile puse în sarcina sa întrucât nu s-a opus cererii de ordonanță președințială formulată de reclamantă. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
Tribunalul,
Deliberând asupra cererii de apel formulate, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 627 pronunțată la data de 5 iunie 2013 de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ a fost admisă cererea formulată de reclamanta B. S. în contradictoriu cu pârâții D. I., D. A., D. T., B. G. și B. M. n. D. și în consecință, pe cale de ordonanță președințială au fost obligați pârâții să-i permită reclamantei trecerea la drumul public peste terenul lor, teren situat în hotarul comunei Șieu la locul numit *Dolina*, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului civil cu nr._, având ca obiect servitute de trecere, în prezent aflat pe rolul Tribunalului Maramureș.
De asemenea, au fost obligați pârâții D. I., D. A., D. T., B. G. și B. M. n. D., să-i plătească, în solidar, reclamantei suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
În privința cererii formulate în contradictoriu cu pârâtul D. M., cererea a fost respinsă.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Dragomirești a reținut că, potrivit celor menționate în considerentele Sentinței civile nr. 196 pronunțată la data de 22.03.2011 în dosarul nr._ al Judecătoriei Dragomirești, reclamanta este proprietară asupra unui teren măsurând 1 ha si 464 m.p. situat in hotarul comunei Șieu, la locul numit *Dolina*, teren moștenit de la tatăl său, defunctul Coconiuț I. căruia i s-a reconstituit proprietatea potrivit T.P._/62 din 18.05.1995.
Pârâta D. I. este, de asemenea, proprietara asupra unui teren ce se mărginește nemijlocit cu al reclamantei, imobil cu privire la care i s-a eliberat T.P. nr._/30 din 21.07. 2003.
În urma unor neînțelegeri, pârâții i-au interzis reclamantei să mai circule peste terenul lor pentru a ajunge la calea publică. D. urmare a formulat în cursul anului 2010 o acțiune care a avut ca obiect servitute de trecere și care în prezent se află pe rolul Tribunalului Maramureș.
Dacă pentru o perioadă de timp pârâții i-au permis trecere, în primăvara acestui an i-au interzis să mai treacă peste terenul lor. De aceea reclamanta a formulat prezenta cerere de ordonanță președințială.
S-a reținut că la momentul formulării cererii se impun a fi realizate o . lucrări agricole cum sunt cositul ierbii, recoltatul fânului si transportul furajelor pe care reclamanta le are depozitate pe terenul proprietatea sa și pe care nu a reușit să le aducă în gospodărie ca urmare a opoziției pârâților.
S-a apreciat că urgența persistă atât în cursul judecării acestei cereri, dar va persista și în continuare până la soluționarea pe fond a cauzei, iar condiția vremelniciei este de asemenea îndeplinită, măsura solicitată urmând a fi dispusă, întrucât ea se va menține doar până la soluționarea irevocabilă a dosarului care a re ca obiect servitute de trecere și care în prezent se află pe rolul Tribunalului Maramureș.
Cea de a treia condiție de admisibilitate a unei astfel de cereri este aceea ca măsura luată să nu prejudece fondul dreptului.
Când rezolvă o cerere de ordonanță președințială, s-a reținut că instanța nu are de cercetat fondul dreptului discutat între părți, dar, pentru ca soluția să nu fie arbitrară, trebuie cercetată aparența acestui drept. Judecătorul trebuie să facă un examen sumar al cauzei, legea dându-i dreptul să *pipăie fondul* pentru a vedea de partea cui este aparența dreptului.
În speță, tatălui reclamantei, în prezent decedat, i s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, terenul i-a revenit în întregime acesteia deoarece sora sa a renunțat la moștenire, iar pârâții îi obstrucționează accesul la calea publică.
Instanța apreciază că, respectând domeniile de aplicabilitate ale cererii și soluționând-o pozitiv nu se pronunță pe fond pentru că măsura va fi luată doar până se va soluționa dosarul de fond menționat de mai sus.
Potrivit art. 996 din NCPC., instanța stabilind că în favoarea reclamantului există aparența dreptului, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru repararea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Ordonanța președințială este provizorie si executorie, masurile dispuse de către instanță urmând a produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului, în speță până la soluționarea definitivă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr._ .
Textul stabilește două din condițiile de admisibilitate ale cererii de ordonanță președințială, respectiv urgența și caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale. Tot de aici rezultă și cea de a treia condiție și anume ca măsura luată să nu prejudece fondul.
În practica judiciară s-a considerat admisibilă calea ordonanței președințiale care, deși nu conduce la luarea unei măsuri definitive urmărește înlăturarea unui abuz.
S-a mai reținut că la termenul de judecată stabilit, pârâtul D. M., prezent fiind, a declarat că este de acord să-i permită reclamantei trecerea peste terenul lui, inclusiv în această vară pentru a-și cosi iarba și a face fânul.
Acțiunea a fost respinsă față de pârâtul D. M. având în vedere poziția sa procesuală.
Pârâții D. I., D. A., D. T., B. G. și B. M. n. D. au fost obligați, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei soluții, în termen legal au declarat apel D. I., Dunka M., Dunka Anastazia, Dunka T., B. M. și B. G., aceștia criticând soluția dată deprima instanță sub aspectul cheltuielilor de judecată, arătând că nu s-au opus cererii de ordonanță președințială, astfel că, nu pot fi obligați la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma apărărilor formulate și a excepției invocate, instanța reține următoarele:
Critica adusă soluției pronunțate de Judecătoria Dragomirești vizează doar cheltuielile de judecată. Astfel, dintre pârâții chemați în judecată, D. I., Dunka Anastazia, Dunka T., B. M. și B. G. au fost obligați în solidar la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Dunka M. s-a prezentat în fața instanței a recunoscut pretențiile reclamantei a arătat că este de acord ca aceasta să treacă pe terenul respectiv, astfel că, față de acesta s-a respins cererea de ordonanță președințială și a fost exonerat de la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce-l privește pe apelantul Dunka M., se reține așadar că față de acesta a fost respinsă cererea având ca și obiect cheltuielile de judecată. Din acest punct de vedere apelantul nu are nici un interes în formularea cererii de apel, pentru că în sarcina sa nu au fost stabilite cheltuieli de judecată, astfel că excepția lipsei de interes în declararea apelului va fi admisă, iar apelul declarat de acesta respins ca lipsit de interes.
În ceea ce privește apelul declarat de ceilalți apelanți, instanța constată că potrivit art.454 C.proc.civ., pârâtul care a recunoscut la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Nici unul dintre pârâții obligați la plata cheltuielilor de judecată nu au recunoscut pretenții reclamantei B. S., la termenul la care a fost dezbătută cauza, acesta fiind și primul termen la care părțile au fost legal citate. Dimpotrivă apelanta B. M. a arătat nu este de acord ca reclamanta să folosească calea de acces în varianta solicitată ci doar în varianta II, reclamanta urmând să treacă și peste proprietatea lui P. I..
Din acest punct de vedere nu se poate constata că apelanții, cu excepția lui Dunka M., au recunoscut pretențiile reclamantei-intimate. Astfel se consideră că în mod corect instanța de fond a obligat, în temeiul art. 453 C.proc.civ. pe apelanții D. I., Dunka Anastazia, Dunka T., B. M. și B. G. la plata cheltuielilor de judecată, aceștia fiind cei care au pierdut procesul.
În procedura apelului părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată, astfel că instanța va lua act de acest fapt.
Reținând cele de mai sus, instanța, în temeiul art. 480 C.proc.civ., instanța va respinge ca lipsit de interes apelul declarat de Dunka M., iar apelurile declarate de D. I., Dunka Anastazia, Dunka T., B. M. și B. G. vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei de interes în promovarea apelului de către Dunka M..
Respinge ca lipsit de interes apelul declarat de D. M. domiciliat în Șieu nr. 371 jud. Maramureș împotriva Sentinței civile nr. 627 pronunțate la data de 5 iunie 2013 de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ .
Respinge ca nefondat apelul declarat de D. I. domiciliată în Șieu nr. 90 jud. Maramureș, Dunka A. și D. T. domiciliați în Șieu nr. 371 jud. Maramureș și B. G. și B. M. domiciliați în Șieu nr. 170, jud. Maramureș împotriva Sentinței civile nr. 627 pronunțate la data de 5 iunie 2013 de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, pe care o menține.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 iulie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
W. D. P. M. B. M. C.
Red./dact./M.B.P./11.07.2013
9ex
.>
Jud. la fon B. L.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 282/2013. Tribunalul MARAMUREŞ | Obligaţie de a face. Decizia nr. 288/2013. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
