Succesiune. Decizia nr. 318/2013. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 318/2013 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 12-06-2013 în dosarul nr. 158/336/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 318/R
Ședința publică din data de 12 iunie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: C. V. – Președinte Secția I civilă
Judecător: P. G.
Judecător: P. M. B.
Grefier: B. M.
Pe rol este pronunțarea asupra recursului civil declarat de pârâtul Ș. V., domiciliat în B., ., județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 2452 din 07.11.2012, pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
Dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data din data de 05.06.2013, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu prevederile art. 260 și art. 146 Cod procedură civilă, coroborate cu art. 316, 298 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 12.06.2012.
Instanța, în urma deliberărilor a pronunțat decizia civilă de față.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 2452 pronunțată la data de 7 noiembrie 2012 de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._ s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta T. M. împotriva pârâților Ș. V., M. Nița D. N. T. I., M. I., M. A., D. V., Orașul B. prin Primar și pârâtul cu domiciliu necunoscut S. G. l. I. și în consecință s-a constatat că reclamanta, în urma unui partaj voluntar cu pârâții, asupra masei succesorale rămase după defuncții T. N. – decedat la data de 05.11.1986 și T. A. – decedată la data de 11.08.2008, a dobândit dreptul de proprietate prin moștenire – partaj voluntar asupra terenului situat în B. în locul denumit „Salahur”, identificat în c.f._, nr. top 3216/1, în suprafață de 5629 m.p.
S-a dispus înscrierea în C.F. pe numele reclamantei a dreptului de proprietate asupra terenului moștenit și identificat mai sus, conform schiței de dezmembrare întocmite de expertul topograf.
Cheltuieli de judecată nu au fost acordate.
În considerentele sentinței s-a reținut că, după defuncții T. N. și T. A. au rămas bunurile menționate în dispozitivul sentințe, respectiv terenul denumit „De la Deal de Salahur”. S-a mai reținut că acesta este rezultatul tranzacției încheiate între părți la data de 22 martie 2012, terenul din locul denumit Livada, părțile înțelegând să-l folosească în continuare așa cum și l-au partajat inițial. Asupra acestui teren în cauză, a emis pretenții și noul chemat in judecată Ș. V., însă între acesta și M. Nița și M. L., cu privire la terenul care face obiectul prezentei acțiuni a avut loc un alt proces, iar prin sentința civilă nr. 337/2012, reclamantului Ș. V. i-a fost respinsă acțiunea de a se constata că a dobândit dreptul de proprietate prin vânzare cumpărare asupra terenului denumit De la Deal de Salahur, sentința rămânând irevocabilă prin respingerea recursului, prin decizia civilă nr. 481/R/2012 a Tribunalului Maramureș.
Față de starea de fapt menționată mai sus si văzând prevederile art. 650 și următoarele Cod civil, respectiv art. 673 indice 1 și următoarele C.proc.civ., instanța a admis acțiunea așa cum a fost precizată de reclamanta T. M. și a constatat că aceasta a dobândit dreptul de proprietatea prin partaj voluntar asupra locului denumit De la deal de Salahur, teren rămas după cei doi defuncți, teren identificat sub nr. top și C.F. de către expertul topograf.
În baza prevederilor Legii nr. 7/1996, instanța a dispus înscrierea în C.F. pe numele reclamantei a dreptului de proprietate asupra terenului moștenit conform schiței de dezmembrare întocmite in cauză de expertul topograf, schiță ce face parte integrantă din dispozitivul sentinței.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ș. V. solicitând admiterea lui, urmând a modifica sentința în sensul respingerii cererii formulate de către reclamantă ca nefondată cu obligarea acesteia la suportarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, s-a arătat că, în fapt, prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus, numita T. M. a formulat acțiunea, alături de alți pârâți, solicitând a se constata că a dobândit, cu titlul de drept moștenire și partaj voluntar, dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF_, top.3216/1 în suprafață de 5629 m.p. a orașului B. județul Maramureș, urmând a se dispune și înscrierea în cartea funciară a dreptului ei de proprietate.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că ea, alături de ceilalți chemați în judecată, mai puțin proprietarul de carte funciară și recurentul, sunt moștenitorii defuncților T. A. și T. N., iar în urma unui partaj voluntar a devenit proprietară a terenului descris mai sus.
În cauză nu au fost administrate probe din care să rezulte care este raportul dintre comoștenitori, defuncți și proprietarul de carte funciară sau că ar fi succesorii celui din urmă. Ultimul aspect arătat nici nu a fost susținut de reclamantă. Cu toate acestea instanța a admis cererea reclamantei și a dispus înscrierea în carte funciară cu această calitate de moștenitoare și participantă la partajul voluntar.
Recurentul a fost acționat în judecată după ce expertul a arătat instanței că posedă terenul în litigiu, despre care susține că l-a cumpărat de la pârâta M. Nița și soțul acesteia numitul M. L..
În drept, a invocat dispozițiile art. 304 indice 1 Cod procedură civilă.
S-a mai susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică. După cum s-a mai arătat cererea reclamantei a fost admisă în condițiile în care reclamanta, sau autorii ei, nu au fost și nu sunt succesorii proprietarului de carte funciară și nu au prezentat un act din care să rezulte modul în care terenul a intrat în posesia lor. Când se vorbește de un act acesta trebuie să fie opozabil proprietarului de carte funciară, deoarece nici o înscriere în cartea funciară nu poate fi făcută dacă nu există un acord între cel care este înscris și cel care dobândește dreptul. Faptul că, uneori, instanța de judecată poate să intervină în reglementarea raporturilor dintre cei doi nu înseamnă că ea nu are obligația de a solicita să-i fie prezentate actele în temeiul cărora un bun ajunge în patrimoniul unei persoane. Neexistând astfel de acte acțiunea nu putea fi admisă.
Faptul că acest teren nu face parte din patrimoniul celor doi defuncți, care mai apoi să-l poată transmite succesorilor, rezultă din cuprinsul motivărilor aflate în sentința civilă nr. 337/08.02.2012, dată în dosarul nr._, a Judecătoriei V. de Sus, rămasă irevocabilă urmare a respingerii apelului conform deciziei civile nr. 48l/R/2012 a Tribunalului Maramureș, motivări bazate pe susținerile pârâtei M. Nița, unde s-a reținut că aceasta, împreună cu soțul ei,nu putea să-i vândă terenul deoarece nu forma obiectul dreptului lor de proprietate astfel că, acțiunea recurentului nu putea fi admisă.
În dosarul mai sus menționat, recurentul, alături de soția sa, au acționat-o în judecată pe M. Nița, și soțul ei M. L., cerând instanței să dea o sentință care să țină loc de contract de vânzare și cumpărare a terenului de mai sus teren care le-a fost vândut prin actul sub semnătură privată datat 01.07.1999. Pe parcursul judecății cei doi pârâți au negat faptul că au vândut terenul, deși se află în posesia lui de peste 12 ani susținând că ei nici nu puteau vinde deoarece terenul nu le aparține ei neavând cunoștință cine sunt proprietarii acestuia la acea data recurentul le-a achitat suma de 29.000.000 lei ROL.
Deși instanța de judecată face referire la această hotărâre nu a observat această susținere a pârâtei M. Nița, susținere care era de natură a duce la respingerea acțiunii care formează obiectul dosarului nr._, dacă mai avea nevoie de un motiv în afară de faptul că reclamanta și pârâții nu sunt succesorii proprietarului de carte funciară.
Intimații T. M., M. Nița, D. N. și D. V. prin întâmpinarea depusă au solicitat respingerea recursului, va nefondat.
Analizândactele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și în considerarea dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Obiectul acțiunii deduse judecății îl constituie solicitarea reclamantei T. M., ca în contradictoriu cu pârâții M. Nița, D. V., D. N., T. I., M. I. și M. A. să se constate masa succesorală rămasă după defuncții T. N., decedat la 5.11.1986 și T. A. decedată la 11 august 2008, să se constate calitatea de moștenitori a părților și să se dispună ieșirea din indiviziune. În cerere au fost indicate ca făcând parte din masa succesorală, terenul în suprafață de 2 hectare în locul numit „L.” din orașul B., respectiv terenul din locul numit „De la deal de Salahur”, acesta având o suprafață de 6500 m.p.
În dosarul cauzei a fost efectuată expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie. Din cuprinsul acestei probe, raportul de expertiză fiind depus la filele 131-135 din dosarul de fond, instanța constată că terenul situat în locul „De la deal de Salahur” are o suprafață de 5629 m.p. fiind parte din .. 3216 din CF_, parcelă a cărui proprietar tabular este S. G. l. I.. În privința terenului în suprafață de 2 hectare teren la locul numit „L.” acesta nu a mai fost identificat de expert deoarece părțile au arătat în privința acestuia că și-au reglementat diferendul.
În cuprinsul expertizei se mai menționează că .. topografic 3216 nu are înscrisă suprafața, iar măsurătoarea s-a făcut prin indicarea limitelor terenului folosit de părți.
Prin încheierea din data de 3 septembrie 2012, cauza a fost repusă pe rol pentru lămuriri, dispunându-se și citarea pârâtului Ș. V., persoană care susținerea că are un drept asupra terenului respectiv.
Obiectul recursului declarat de Ș. V. îl constituie modul în care a fost admisă acțiunea formulată, respectiv faptul că s-a reținut că bunul face parte din masa succesorală și s-a realizat partajarea unui bun care nu a făcut niciodată parte din patrimoniul părților sau a antecesorilor acestora.
Analizând actele prin prisma acestui motiv de recurs, instanța constată că susținerile recurentului sunt fondate. Astfel, se constată că în extrasul de carte funciară depus în copie la f.160 este menționat ca și proprietar tabular un anume S. G. l. I..
În precizarea depusă la fila 158, reclamanta T. Marea a solicitat soluționarea cererii sale având ca și obiect stabilirea masei succesorale și partajarea bunurilor rămase după defuncții T. N. și A., părinții săi, în contradictoriu cu S. G. l. I. și cu Orașul B. prin Primar.
Nici reclamanta și nici pârâții nu au arătat și nici nu au invocat faptul că terenul a trecut din patrimoniul persoanei înscrise în CF- S. G. l. I. în patrimoniul antecesorilor săi T. N. și T. A..
Din actele depuse la dosar nu rezultă că T. N. și T. A. au avut în proprietate terenul în privința căruia s-a susținut că face parte din masa succesorală și s-a realizat tranzacția depusă la dosarul cauzei.
Reținând aceste aspecte se reține că instanța nu putea să constate că, în masa succesorală a defuncților T. N. și T. A. este inclus și dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF_ nr.top.3216/1 în suprafață de 5629 m.p.
Obiectul activului succesoral îl pot constitui doar drepturile pe care defunctul le deținea în patrimoniu la momentul decesului. În alcătuirea acestuia pot intra drepturile reale, principale sau accesorii, drepturile de creanță și orice alte drepturi sau acțiuni patrimoniale pe care le deținea defunctul la momentul decesului. În prezenta cauză se constată că defuncții T. N. și T. A. nu au avut în patrimoniu la momentul decesului și al deschiderii succesiunii dreptul de proprietate asupra terenului cu privire la care se solicită includerea în masa succesorală.
Având în vedere această constatare, reținând faptul că din proprietatea persoanei înscrise în CF nu s-a realizat în nici un fel transferul dreptului de proprietate în favoarea antecesorilor reclamantei și a pârâților, instanța consideră că și soluția dată capetelor de cerere accesorii, respectiv întabularea „dreptului de proprietate” în favoarea reclamantei T. Marea, nu este corectă.
În privința cheltuielilor de judecată solicitate, se constată, potrivit art.274 C.proc.civ. că doar partea care a câștigat procesul poate beneficia de compensarea acestor cheltuieli. Recursul urmează să fie admis, astfel că recurentul este partea care poate beneficia de aceste cheltuieli de judecată.
La dosarul cauzei recurentul a depus dovada achitării onorariului avocațial în cuantum de 800 lei (f.25), taxa judiciară de timbru de 20 lei și timbrul judiciar de 3 lei, astfel că recurentului îi va fi acordată cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 1023 lei, aceasta urmând a fi suportată de intimații T. M., M. Nița, D. N. și D. V..
În ceea ce privește solicitarea intimatei-reclamante T. M. de a dispune obligarea recurentului Ș. V. la plata cheltuielilor de judecată, această solicitare urmează a fi respinsă având în vedere faptul că recursul urmează a fi admis, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile art. 274 C.proc.civ.
Reținând cele de mai sus, instanța în temeiul art. 312 raportat la prevederile art. 304, respectiv art. 3041 C.proc.civ. va admite recursul declarat de recurentul Ș. V., sentința atacată urmând a fi modificată în sensul de a se respinge cererea formulată reclamanta T. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Ș. V., domiciliat în B., ., județul Maramureș, împotriva Sentinței civile nr. 2452 pronunțată la data de 7 noiembrie 2012, de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._, pe care o modifică în sensul că:
Respinge acțiunea civilă intentată de reclamanta T. M. domiciliată în B., ., nr. 17, județul Maramureș împotriva pârâților Ș. V., domiciliat în B., ., județul Maramureș, M. Nița domiciliată în B., ., județul Maramureș, D. N. domiciliat în B., .. 70, județul Maramureș, T. I. domiciliată în B., ., județul Maramureș, M. I. domiciliată în B., ., județul Maramureș, M. A. domiciliată în B., ., județul Maramureș, D. V. domiciliat în B., ./A, județul Maramureș, Orașul B. prin Primar, cu sediul în B., ., județul Maramureș și pârâtul cu domiciliu necunoscut S. G. l. I..
Obligă intimații la plata sumei de 1023 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Respinge cererea intimatei T. M. având ca obiect cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 iunie 2013.
Președinte Judecători Grefier
C. V., P. G., P. M. B., B. M.
În C.O.semnează în C.O.semnează în C.O.semnează
președintele instanței președintele instanței grefier șef Secție I civilă
Red. P.M.B../8.07.2013
Tehnred.F.P/9.07.2013
Ex. 2
Judecător fond: M. G.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 266/2013. Tribunalul MARAMUREŞ | Pretenţii. Decizia nr. 469/2013. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
