Acţiune în constatare. Decizia nr. 37/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 37/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 287/336/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 37/A
Ședința publică din data de 11 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: P. G. – Vicepreședinte Tribunalul Maramureș
Judecător: C. M.
Grefier: B. M.
Pe rol este pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta ., cu sediul în V. de Sus, .. 10, județul Maramureș, J_, CUI_, împotriva sentinței civile nr. 1210 din 30 iunie 2014, pronunțate de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în constatare.
Se constată că, la data de 10.02.2015 prin serviciul registratură intimatul T. A. a depus concluzii scrise.
Dezbaterile asupra apelului și susținerile orale au avut loc la data de 28 ianuarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în aceeași constituire, în baza art. 396 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea soluției la data de 11 februarie 2015, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1210 din 30 iunie 2014, pronunțate de Judecătoria V. de Sus s-a admis excepția puterii de lucru judecat invocată de pârât. S-a respins acțiunea în constare, formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtul T. A..
În considerentele sentinței se reține că, prin Decizia civilă nr. 529/R/10.02.2011 a Curții de Apel Cluj, irevocabilă, s-a admis recursul formulat de reclamantul T. A. împotriva hotărârii Tribunalului Maramureș, care a fost modificată, în sensul admiterii apelului declarat de reclamant împotriva Sentinței civile nr. 108/23.12.2009 a Judecătoriei V. de Sus, care a fost schimbată, în sensul că s-a admis cererea formulată de reclamant împotriva pârâtelor Șimon Ilișca, B. I. și . au fost obligate să reconstruiască scara secundară dintre parterul și etajul clădirii situate în V. de Sus, ..10,j ud. Maramureș, pe vechiul amplasament.
În considerentele acestei hotărâri s-a statuat cu privire la regimul juridic al spațiului pe care a existat scara demolată de pârâte și care face obiectul cauzei de față și s-a conchis că, raportat la probatoriul administrat - respectiv: extrase CF, adrese ale foștilor proprietari ai spațiului (SGCL V. de Sus, ICSIM V. de Sus-instituții publice), expertiză tehnică judiciară, contracte succesive autentice de vânzare-cumpărare –,, situația juridică a clădirii în litigiu este aceea a unei clădiri împărțite în mai multe unități distincte, aflate în prezent în proprietatea unor persoane fizice și juridice diferite, fiind evident raportat la compunerea acestei construcții, că există spații care sunt în coproprietate forțată”.
De asemenea, se menționează că: ,,Faptul că în momentul înstrăinării spațiului de la parterul clădirii s-a avut în vedere atât înstrăinarea unei suprafețe care urma să revină în proprietate cumpărătorului cât și a alteia care urma să rămână în indiviziune rezultă din chiar conținutul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între . SGCL V. de Sus. Chiar în cazul în care în contractul de vânzare-cumpărare nu s-ar fi făcut mențiunea despre spațiile în indiviziune, raportat la regimul juridic al coproprietății forțate, spațiul aflat în proprietate exclusivă nu putea fi înstrăinat fără spațiul aflat în coproprietate forțată”…,, În aceste condiții, desființarea de către pârâte a scării secundare de acces la etaj, scară edificată într-un spațiu în indiviziune al clădirii în litigiu, s-a făcut în mod nelegal, cu încălcarea regimului juridic al dreptului de coproprietate forțată…”
Raportat la aceste considerente și la probatoriul administrat în dos._ , avut în vedere de instanța de recurs, s-a reținut că asupra dreptului de proprietate asupra scării secundare și, implicit și firesc, a casei scării secundare din imobilul situat în V. de Sus, .. 10, o instanță judecătorească s-a pronunțat irevocabil, hotărârea acesteia fiind intrată în puterea lucrului judecat.
Potrivit art. 430 al. (1)și (2) Cod pr. c., hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la data pronunțării, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată, aceasta privind atât dispozitivul, cât și considerentele pe care aceasta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Autoritatea de lucru judecat este o parte a puterii de lucru judecat, iar aceasta din urmă semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, hotărârea fiind prezumată că exprimă adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre.
Așa cum s-a arătat anterior, dreptul de proprietate asupra casei scării interioare a imobilului situat în V. de Sus, .. 10, jud. Maramureș a fost tranșat definitiv prin Decizia civilă nr.529/R/10.02.2011 a Curții de Apel Cluj, irevocabilă, statuându-se cu putere de lucru judecat că asupra acestei suprafețe există un drept de coproprietate forțată, fiind vorba de un spațiu în indiviziune al clădirii în litigiu, aspecte față de care cererea de față nu poate fi primită, întrucât antamează aceleași probleme de drept care au fost deja rezolvate, încercându-se în speța de față valorificarea aceluiași drept asupra căruia s-a statuat irevocabil.
Față de aceste considerente, instanța a admis excepția puterii de lucru judecat a Deciziei civile nr. 529/R/10.02.2011 a Curții de Apel Cluj, dată în dos. nr._, invocată de pârât, cu consecința respingerii acțiunii formulată de reclamantă.
Pe de altă parte, sunt pertinente și afirmațiile pârâtului referitoare la inadmisibilitatea acțiunii în constatare formulată de reclamantă, aceasta având posibilitatea formulării unei acțiuni în realizare cu privire la dreptul afirmat, față de care acțiunea în constatare apare ca fiind inadmisibilă.
Fără cheltuieli de judecată, reclamata fiind căzută în pretenții, iar pârâtul nedovedind efectuarea acestora cu documente justificative.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel . care a solicitat admiterea apelului, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă.
În subsidiar, admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii excepțiilor invocate și admiterea cererii reclamantei.
În motivarea apelului se arată că, întregul proces având ca obiect obligația de a face, reconstruirea scării secundare, nu are nici o legătură ci obiectul și cauza prezentului litigiu, tocmai de aceea excepția invocată este neîntemeiată.
Nu s-a supus judecății în dosarul nr._ dreptul de proprietate al părților asupra acestui spațiu, s-a pornit de la prezumția coproprietății forțate raportat la destinația spațiului – casa scării – iar obiectul judecății a fost obligația de reconstruire a scării.
Întrucât în acel dosar instanța nu a fost investită cu un capăt de cerere prin care aceasta să constate schimbarea regimului juridic al coproprietății forțate, acesta fiind obiectul prezentului dosar, nu se poate susține că ne aflăm în prezența puterii lucrului judecat.
Cererea prin care se solicită a se constata transformarea regimului juridic al coproprietății forțate în proprietate exclusivă ca urmare a acordului coproprietarilor a fost formulată doar în prezentul dosar, iar prin soluționarea acestei cereri nu se poate susține că se aduce atingere unui lucru care s-a judecat.
Scopul și cauza prezentei acțiuni este tocmai acela de a dovedi încetarea dreptului de coproprietate forțată asupra acestui spațiu prin modurile prevăzute de lege, nu are nici o legătură cu probațiunea ce s-a administrat în dosarul nr._ .
Excepția inadmisibilității acțiunii să se respingă ca neîntemeiată, întrucât reclamanta cu pârâtul se află într-o stare de coproprietate forțată asupra acestui spațiu raportat la Legea 61/1991, Legea 3/1927, Legea 9/1968, Legea 4/1973, coproprietatea forțată rezultă dintr-o normă legală și doar printr-o acțiune în constatare instanța poate verifica dacă sunt îndeplinite condițiile pentru modificarea regimului juridic al spațiului care reprezintă coproprietate forțată.
Intimatul T. A. prin întâmpinarea depusă (fila 23) a solicitat respingerea apelului cu motivația că în cauză operează puterea lucrului judecat. Apelanta nu discerne între autoritatea și puterea lucrului judecat fapt relevat și de confuzia dintre cei doi termeni din cuprinsul cererii de apel. Apelanta invocă lipsa de identitate între obiect și cauza celor două litigii. Coproprietatea apare ca existând independent de voința coproprietarilor. Ca principiu, bunurile aflate în coproprietate forțată nu pot avea o altă destinație decât aceea de a fi utilizate de către coproprietari pentru normala folosire a altui bun.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, în baza dispozițiilor art. 479 alin. 1 N Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 529 din 10 februarie 2011 pronunțate de Curtea de Apel Cluj în dosarul_ pârâtele S. Ilișca, B. I. și . au fost obligate să reconstruiască scara secundară dintre parterul și etajul clădirii situate în V. de Sus .. 10, pe vechiul amplasament.
În considerentele deciziei Curții de Apel Cluj se reține că, atâta timp cât clădirea s-a aflat în proprietatea exclusivă a Statului Român nu s-a pus problema unor spații din clădire care să aibă un regim juridic diferit, această problemă apărând numai în momentul în care proprietarii etajului, respectiv a parterului clădirii au fost distincți.
Faptul că în momentul înstrăinării spațiului de la parterul clădirii s-a avut în vedere atât înstrăinarea unei suprafețe care urma să revină în proprietate exclusivă a cumpărătorului cât și a alteia care urma să rămână în indiviziune, rezultă chiar din conținutul contractului de vânzare-cumpărare încheiat de . SGCL V. de Sus, astfel cum s-a arătat mai sus. Chiar în cazul în care în contractul de vânzare-cumpărare nu s-ar fi făcut mențiunea despre spațiile în indiviziune, raportat la regimul juridic al coproprietății forțate, spațiul aflat în proprietate exclusivă nu putea fi înstrăinat fără spațiul aflat în coproprietate forțată, conform principiului „accesorium sequitur principale”și a prevederilor din actele normative analizate mai sus.
Ambele părți dețin suprafețe reale în plus față de cele cumpărate, spațiile comerciale de la parter și etaj înstrăinându-se fără a exista spații în indiviziune sau servitute de trecere în favoarea spațiilor de la etaj, constatări bazate pe concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, nu au suport probator și, în consecință, nici temei de drept.
În aceste condiții, desființarea de către pârâte a scării secundare de acces la etaj, scară edificată într-un spațiu în indiviziune al clădirii în litigiu, s-a făcut în mod nelegal, cu încălcarea regimului juridic al dreptului de coproprietate forțată, regim care presupune obligația de a nu aduce atingere drepturilor simultane și concurente de aceeași natură a celorlalți coproprietari.
În prezentul litigiu reclamanta . solicită să se constate dreptul de proprietate al reclamantei asupra spațiului în suprafață de 8,85 mp care reprezintă fosta casa scării secundare din imobilul înscris în CF 6468 V. de Sus .. 10 situat la parterul construcției, proprietatea exclusivă a reclamantei ca urmare a transformării din coproprietate forțată.
Comparând schița aflată la fila 22 din dosarul_ cu releveul spațiului comercial /fila 18) din dosarul de fond se poate observa că este vorba de același spațiu. Dacă în primul dosar finalizat cu Decizia civilă nr. 529/2011 a Curții de Apel Cluj s-a dispus obligarea apelantei la reconstruirea scării secundare dintre parter și etajul clădirii, în prezentul litigiu se solicită să se constate dreptul de proprietate al reclamantei cu privire la același spațiu.
Principiul puterii lucrului judecat este acela de a preîntâmpina ca aceiași stare de fapt să primească dezlegări juridice diferite sau contrare în procese diferite. Judecarea celei de-a doua cereri prin care se tinde la contrazicerea unei hotărâri irevocabile pronunțate anterior și prin care au fost tranșate probleme de drept sau alte raporturi juridice existente între părți acestea devin obligații fiind opozabile părților.
Jurisprudența a stabilit că o nouă judecată între aceleași părți, privitoare la același raport juridic litigios care a primit o dezlegare în fond va putea fi paralizată prin invocarea excepției puterii lucrului judecat.
Față de cele de mai sus se apreciază că în mod corect instanța de fond a soluționat cauza pe excepția puterii lucrului judecat.
Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 480 Noul Cod de procedură civilă se va respinge apelul declarat urmând a se menține în tot sentința apelată.
În temeiul dispozițiilor art. 451 Noul Cod de procedură civilă apelanta va fi obligată la 2929,50 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, cheltuieli de transport nefiind acordate deoarece apelantul nu s-a prezentat în instanță la nici un termen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de ., cu sediul în V. de Sus, .. 10, județul Maramureș, în contra sentinței civile nr. 1210 din data de 30._, pronunțate de Judecătoria V. de Sus, județul Maramureș.
Obligă apelanta la plata sumei de 2929,50 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 februarie 2015.
Președinte Judecător Grefier
P. G., C. M. B. M.
Red. P.G./12.02.2015
Dact. B.M./12.02.2015
Ex. 5, .
Judecător fond: F. V. F.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 45/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 68/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
