Cerere reexaminare ajutor public judiciar. Încheierea nr. 60/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 60/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 60/2015
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
ÎNCHEIERE CIVILĂ Nr. 60/A
Ședința publică din 23 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. T.
Judecător M. B. P.
Grefier A. S.
Pe rol este soluționarea cererii de reexaminare formulată de petentul D. F. F., domiciliat în ., județul Maramureș, în calitate de apelant în dosarul nr. _, privind scutirea de la plata taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina sa.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsește petentul, se prezintă pentru intimata lipsă, avocat A. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța pune în discuție împrejurarea că, s-a dispus citarea părților pentru a se lămuri obiectul cererii formulate de petent respectiv dacă cererea vizează încheierea de ședință din data de 23 octombrie 2014 unde s-a stabilit cuantumul taxei judiciare de timbru sau încheierea de ședință din 29.01.2015 prin care s-a respins cererea de scutire a apelantului de la plata taxei judiciare de timbru. Se pune în discuție împrejurarea că petentul și-a întemeiat cererea atât pe dispozițiile art. 18 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 cât și art. 8 alin. 1 din OUG nr. 51/2008.
Reprezentantul intimatei, avocat A. M. arată că lasă la aprecierea instanței aspectele legate de modalitatea în care petentul a înțeles să formuleze prezenta cerere. Arată că, în aprecierea sa, este o cerere nefondată și solicită a fi respinsă. Arată că art. 16 alin. 3 din OUG nr. 51/2008 arată explicit că ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci când solicitantul pretinde despăgubiri pentru prejudicii materiale, daune morale.
Față de lipsa petentului la prima strigare a cauzei și necesitatea lămuririi obiectului cererii, instanța lasă cauza la a doua strigare.
Reprezentantul intimatei, avocat A. M. arată că nu poate rămâne la a doua strigare a cauzei dar solicită a se reține poziția procesuală a intimatei, de respingere a prezentei cereri.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, lipsesc părțile.
Instanța reține că, raportat la modalitatea de formulare a cererii prin care petentul arată că, în temeiul art. 18 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 solicită reexaminarea a taxei judiciare de timbru în cuantum de 1685,5 lei, pe care instanța învestită cu soluționarea apelului a stabilit-o prin încheierea din data de 23.10.2014 precum și solicitarea de admitere a cererii și anularea obligației de a plăti taxa de timbru stabilită și menținută, prin încheierea civilă din 29.01.2015, ca urmare a respingerii cererii de ajutor public judiciar invocând ca temei juridic art. 8 din OUG nr. 51/2008, petentul a investit instanța cu două cereri. Astfel, pe de o parte a înțeles să atace încheierea din 23.10.2015- fila 22 dosar apel, prin care s-a stabilit cuantumul taxei de timbru datorat, iar, pe de altă parte a înțeles să atace și încheierea din 29.01.2015 - fila 39, prin care i s-a respins cererea de ajutor public judiciar. În ceea ce privește cererea de reexaminare a modului de calcul a taxei judiciare de timbru, instanța invocă din oficiu excepția tardivității cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru stabilită prin încheierea din 23.10.2014 față de momentul formulării cererii data de 3.02.2015, pune în discuție excepția invocată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea de reexaminare formulată de petentul D. F. F. la data de 3.02.2015 s-a solicitat în temeiul art 18 al.(2) din Legea nr.146/1997 reexaminarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 1685,5 lei, pe care instanța învestită cu soluționarea apelului i-a pus în vedere petentului să o achite prin încheierea din data de 23.10.2014, precum și admiterea cererii și anularea obligației de a plăti taxa de timbru stabilită și menținută, prin încheierea civilă din 29.01.2015,ca urmare a respingerii cererii de ajutor public judiciar,cu scutirea petentului de la plata sumei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
În motivarea cererii, petentul arată că, prin încheierea civilă de respingere a cererii de ajutor public, se reține că apelantul nu a făcut dovada cuantumului pensiei concubinei tatălui său, fără a i se solicita în probatoriu această lămurire,necesară aplicării facilității. Cu toate acestea, potrivit art.8 alin.1 din OUG nr.51/2008 "Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei.". Ca si pana acum, facilitățile la plata se vor acorda in condițiile OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila. Acest act normativ stabilește că toate persoanele fizice care nu pot face față cheltuielilor unui proces, pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare de timbru prevăzute de lege. Mai precis, același act normativ, prevede că vor beneficia de acesta facilitare ,persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, se situează sub nivelul de 300 lei.
D. consecintă, neexistând un raport de rudenie între petent și partenera tatălui său, consideră că veniturile acesteia nu trebuie să constituie un criteriu de apreciere asupra cererii privind acordarea facilităților de la plata taxei de timbru. În sprijinul celor relatate mai sus, arată că potrivit adeverințelor emise de ANAF Sighet, anexate cererii de ajutor public, atât apelantul,cât și tatăl său nu realizează venituri, iar din ancheta socială existentă la dosarul cauzei,rezultă că nici apelantul și nici tatăl său nu sunt încadrați în muncă. Prin urmare, partenera consensuală a tatălui său, nu are nici o obligație față de apelant.
Raportat la lipsa veniturilor apelantului, impunerea la plata taxei de timbru într-un cuantum atât de mare și imposibilitatea obiectivă de a o putea achita sau condiționarea ei prin raportare la veniturile partenerei tatălui său, însemnă să-i fie îngraditt accesul la justiție . Dreptul de acces la justiție impune obligații in sarcina legiuitorului si executivului. Statul este ținut sa acorde oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept si de fapt, pentru a accede la instanța, . sa asigure efectivitatea dreptului de acces. Liberul acces la justiție este consacrat, ca drept cetățenesc fundamental atat prin art. 21 din Constituția României, cat si prin art. 10 din Declarația universala a drepturilor omului si prin art. 14 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile si politice. Constituția României reglementează accesul liber la justiție, acesta fiind conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților si a intereselor sale legitime, garantându-se ca exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădita prin nicio lege. Pe de altă parte, raportat la natura cererii ce vizează raporturile de familie; dispozițiile art.15 lit."f" din Legea nr.146/1997, potrivit cărora: "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la: (...) f) stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, "și - caracterul accesoriu al solicitării, petentul apreciază că această taxă nici nu o datorează. Legiuitorul prin implementarea art.388 din C.civ.,dând posibilitatea soțului nevinovat,care suferă un prejudiciu să solicite soțului vinovat despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmarea a desfacerii căsătoriei, prejudiciu care poate fi moral sau material. Dispozițiile cuprinse în Normele metodologice de aplicare a Legii nr.146/1997fiind de strictă interpretare și aplicare, neputând fi extinse prin analogie, concluzionează că, în problema de drept analizată, legiuitorul nu a înțeles să deroge de la regula scutirii de la timbrarea cererilor și acțiunilor în justiție, privind acordarea despăgubirilor morale. Așadar, din interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.15 lit. f indice 1 din Legea nr.146/1997,în raport de solicitarea petentului de despăgubiri sub forma daunelor morale,ca efect al divorțului,rezultă fără putință de tăgadă exonerarea de la plata taxei de timbru.
Prin urmare,dispozițiile art.1, art. 2 alin. (1) din Legea nr.146/1997, modificată și completată, nu-și găsesc aplicabilitate în speță, având în vedere și faptul că solicitarea apelantului constituie și un capăt de cerere accesoriu divorțului și nu o cerere de acordare de despăgubiri pe cale principală. Ca atare, criteriul ce trebuie urmat de instanță pentru a stabili încadrarea sau nu în tarif, precum și mărimea taxei de timbru este natura cererii, dar și caracterul cererii ca principal sau accesoriu. În aceste condiții obligarea sa la plata taxei de timbru stabilită prin încheierea civilă, ar însemna excesivitatea cuantumului acestei taxe pentru cererile referitoare la raporturile de familie și implicit o îngrădire a accesului m la justiție.
Analizând cererea formulată de apelantul a D. F. F., Tribunalul constată următoarele:
Cu privire la excepția tardivității cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru stabilită prin încheierea din 23.10.2014, instanța reține că potrivit art. 18 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 „Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate”.
Încheierea dată în ședința publică din data de 23.10.2014 a fost atacată cu cerere de reexaminare la data de 3.02.2015. fiind astfel tardivă instanța urmând să admită excepția tardivității invocată din oficiu.
În ceea ce privește cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii din 29.01.2015 instanța reține că:
Taxa judiciară de timbru pe care apelantul o datorează este de 1685,5 lei potrivit încheierii de ședință din data de 23.10.2014.
Potrivit art. 21 al. 1 din Legea 146/1997 persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008.
Potrivit art. 8 al. 1 din O.U.G. 51/2008, beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei.
În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat, iar dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%, astfel cum reiese din al. 2 al aceluiași articol.
Conform art. 5 al. 1, în sensul O.U.G. 51/2008, prin familie se înțelege soțul/soția, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului.
Art. 9 din O.U.G. 51/2008 precizează că la stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere
Din cuprinsul anchetei sociale realizate la domiciliul apelantului reiese că acesta locuiește cu tatăl său și cu concubina lui, pensionară, nici tatăl și nici fiul nu sunt încadrați în muncă.
Însă, apelantul nu a dovedit cuantumul pensiei concubinei tatălui său cu care se gospodărește și ale cărei venituri se iau în calcul la stabilirea plafonului de 300 lei, respectiv de 600 lei, prevăzut de art. 8 din O.U.G. 51/2008 deși sarcina probei îi revenea.
Raportat la susținerile din raportul de anchetă socială petentului îi revenea sarcina probei privind dovedirea îndeplinirii condițiilor cerute de O.U.G. 51/2008.
Petentul nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor cerute de lege, astfel, instanța apreciată că în mod corect a fost respinsă cererea de scutire a petentului de achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 1685,5 lei datorată pentru exercitarea apelului împotriva Sentinței Civile nr. 709/11.03.2014 pronunțate în dosarul nr._ 13.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite excepția tardivității cererii de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, prin încheierea ședinței publice din 23.10.2014.
Respinge cererea de reexaminare formulată de către intimatul D. F. F., apelant în dosarul nr._, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 1685,5 lei, prin încheierea ședinței publice din 23.10.2014, ca tardivă.
Respinge ca neîntemeiată cererea de reexaminare formulată de petentul D. F. F. împotriva încheierii din 29.01.2015, pronunțate în dosarul nr._ 13, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 23.02.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
D. Ț. P. M. B. S. A.
Red. DȚ/23.02.2015
Tred. A.S. / 24 Februarie 2015 - 2 ex
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 4/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Ordin de protecţie. Decizia nr. 46/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
