Pensie întreţinere. Decizia nr. 203/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 203/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 203/2015
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 203/R
Ședința publică din 27 mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. G. P.
Judecător: D. Ț.
Judecător: D. W.
Grefier: C. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta P. A. M., domiciliată în Baia M., ., ., cu domiciliul procesual ales în Baia M., .. 2/2B, jud. Maramureș împotriva sentinței civile nr. 4025 din 12.05.2014, pronunțată de Judecătoria Baia M., în dosarul nr._, având ca obiect consființire acord mediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentei, avocat L. M., reprezentantul intimatului P. V., avocat F. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentanta recurentei, avocat L. M. apreciază că sunt incidente dispozițiile art. 457 Cod procedură civilă cu privire la legalitatea căii de atac, arată că nu se opune admiterii excepției inadmisibilității căii de atac invocate de instanță la termenul anterior.
Reprezentantul intimatului, avocat F. G. arată că subscrie că sunt incidente dispozițiile art. 457 Cod procedură civilă.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 4025/12 mai 2014, pronunțată de Judecătoria Baia M., în dosarul nr._ s-a respins cererea formulată de reclamanta P. A.-M., cu domiciliul în municipiul Baia M., ., ., și domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat L. M., cu sediul în municipiul Baia M., .. 2/2B, județul Maramureș, în contradictoriu cu pârâtul P. V., cu domiciliul în municipiul Baia M., ./4, județul Maramureș, având ca obiect divorț.
În considerentele sentinței s-a reținut că prin cererea introdusă la Judecătoria Baia M. la data de 21 februarie 2014 în Dosarul nr._, reclamanta P. A. M., în contradictoriu cu pârâtul P. V., a solicitat instanței să încuviințeze înțelegerea intervenită între părți în privința divorțului si a cererilor accesorii potrivit acordului de mediere nr. 2/2014 emis de B.M. P. V..
În ședința de judecată din data de 5 mai 2014, reprezentantul pârâtului a arătat că au fost identificate aspecte care au dus la denunțarea acordului de mediere de către pârât, acesta solicitând judecarea cu partea adversă.
Având în vedere faptul că în procedura consfințirii acordului de mediere, instanța trebuie să verifice consimțământul părților și dacă acordul respectiv îndeplinește condițiile legale pentru a fi validat, astfel că, dacă una dintre părțile acordului nu își mai menține în fața instanței consimțământul dat anterior, instanța nu mai poate lua act de înțelegerea intervenită între ele, urmează a se respinge cererea reclamantei, întemeiată pe acest acord.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta P. A. M. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza să admită cererea recurentei-reclamante, pronunțând o hotărâre care să consfințească învoiala părților.
În drept se invocă prevederile art. 498 alin. 1 Cod procedură civilă.
Intimatul P. V. a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond.
Tribunalul deliberând asupra excepției inadmisibilității recursului, constată următoarele:
Potrivit Legii 76/2012 Titlul II art. 7 „dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este „definitivă”, de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară”, iar potrivit al. 2 „dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este „supusă recursului” sau că „poate fi atacată cu recurs” ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară”.
Potrivit art. 457 al. (1) Noul Cod de procedură civilă: „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. (2) Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege. (3) Dacă instanța respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea mențiunilor inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunțată de instanța de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părților care au luat parte la judecata în care s-a pronunțat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzută de lege”.
O cale de atac neprevăzută de lege atrage inadmisibilitatea ei, astfel că instanța ierarhic superioară, potrivit normei comentate – art. 457 alin. (3) Noul Cod de procedură civilă –, va respinge ca inadmisibil apelul sau recursul.
Regula în materie și norma direct aplicabilă pentru respingerea recursului ca inadmisibil, în cazul exercitării lui omisso medio, în alte condiții decât cele permise de lege (excepția), este cea de la art. 459 alin. (2) Noul Cod de procedură civilă.
Potrivit jurisprudenței anterioare, instanța proceda la calificarea corectă a căii de atac în temeiul art. 84 Cod procedură civilă 1865 ( cel mai adesea din apel în recurs sau din recurs în apel), operațiune urmată însă și de soluționarea incidentului procedural al legalei compuneri a completului de judecată, obiect al reglementării din art. 99 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, iar după aceasta se proceda la soluționarea respectivei căi de atac de către un complet în compunerea prevăzută de lege. Opțiunea actuală a legiuitorului, reflectată în noul cod, nu mai permite o atare soluție.
Astfel instanța, învestită cu un apel care, este suprimat (hotărârea fiind supusă numai recursului) ori cu un recurs neprevăzut de lege (hotărârea fiind susceptibilă de apel sau numai de apel ori, dimpotrivă, acea hotărâre nu este supusă niciuneia dintre aceste căi de atac), va proceda la punerea în dezbatere a calificării corecte a căii de atac (conform art. 152 Noul Cod de procedură civilă) și la invocarea excepției inadmisibilității căii de atac greșit formulate de parte (care a urmat mențiunea eronată din dispozitiv, iar nu calea legală de atac), aceasta urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.
Norma comentată dă expresie principiului deja evocat, și anume acela că o cale de atac neprevăzută de lege este inadmisibilă, astfel că instanța învestită cu soluționarea ei nu va mai fi îndreptățită să o convertească într-o cale de atac admisibilă (calea de atac prevăzută de lege). Drepturile părților nu sunt în vreun fel prejudiciate, ci, dimpotrivă, au astfel posibilitatea și răgazul de a-și adapta conduita procesuală la dispozițiile legii, ceea ce răspunde pe deplin rigorilor unei proceduri echitabile.
Pe cale de consecință, deoarece calea de atac care a fost formulată în cauză este recursul și nu apelul, în temeiul art. 457 Noul Cod de procedură civilă urmează a se admite excepția inadmisibilității căii de atac a recursului, excepție invocată de tribunal din oficiu și se va respinge ca inadmisibilă calea de atac a recursului, exercitată de recurenta P. A. M..
După comunicarea prezentei decizii, recurenta poate exercita, în termenul legal, calea corectă de atac prevăzută de lege și anume aceea a apelului potrivit art. 457 alin. 3 Noul Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de P. A. M., CNP_ împotriva sentinței civile nr. 4025 din 12.05.2014 a Judecătoriei Baia M., județul Maramureș.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 27.05.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
P. G. G. Ț. D., W. D. M. C.
Red.: P.G./02.06.2015
T.red.: M.C./02.06.2015
4 ex./.>
Judecător la fond: I. C. M.
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 200/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
