Acţiune în constatare. Decizia nr. 314/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 314/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 314/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILA NR. 314/A
Ședința publică din data de 2 iulie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: S. - T. A. A.
Judecător: P. G. – Vicepreședinte Tribunalul Maramureș
Grefier: B. M.
Pe rol este pronunțarea asupra apelului declarat de pârâta C. Județeană de P. Maramureș, cu sediul în Baia M., ., județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 67 din 19 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în constatare - constatarea timpului util la pensie.
Dezbaterile asupra apelului și susținerile orale ale părților au avut loc la data de 18 iunie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în aceeași constituire, în baza art. 396 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea soluției la data de 2 iulie 2015, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 67 din 19 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta B. I., în contradictoriu cu pârâții C. Județeană de P. Maramureș, C. L. de P. S. Marmației și P. C. Șieu și s-a constatat că reclamanta a prestat activitate în cadrul CAP Șieu în perioada anilor 1964 - 1990 în calitate de membru cooperator, din care constituie timp util la pensie un număr de 26 ani.
În considerentele sentinței se reține că timpul util la pensie, conform Legii 80/1992, calculat prin raportarea numărului de norme realizate în perioada lucrată la volumul anual de norme stabilit prin A., adică 274/10 norme de muncă pentru femei, a reieșit că în perioada 1964-1990, reclamanta a desfășurat activitate în CAP Șieu, realizând volumul de muncă la cultura vegetală și îndeplinind normele minime de muncă, fiindu-i astfel atribuit lot în folosință în locul numit *Pe Poduri*.
Timpul util la pensie al reclamantei raportat la perioada lucrată este de este 26 ani. Acesta nu depășește numărul anilor calendaristici lucrați în cadrul CAP.
Această situație de fapt s-a coroborat cu datele menționate în înscrisurile eliberate de P. Șieu, precum și cu declarațiile martorilor audiați în fața instanței de judecată D. M. și I. G., care au confirmat faptul că reclamanta a lucrat în cadrul CAP Șieu din anul 1964 și până la desființare, perioadă în care a beneficiat de lot ajutător în folosință deoarece și-a îndeplinit numărul de norme stabilit de adunarea generală a membrilor cooperatori.
Coroborând probele administrate în cauză, a rezultat că în perioada 1964-1990, reclamanta a avut calitatea de membru CAP și a beneficiat de lot în folosință în toată acea perioadă, respectiv 26 ani utili la pensie.
Pe baza activității prestate în CAP Șieu reclamanta a fost îndreptățită la pensie în raport de dispozițiile art. 1 din Legea 80/1992, art. 4 din Legea 4/1972 și dispozițiile Legii nr. 263/2010.
Față de considerentele expuse, văzând prevederile art. 8, 19 din Decretul 93/1983 privind aprobarea statutului CAP, instanța a admis acțiunea conform dispozitivului sentinței.
În raport de art. 451 Cod procedură civilă instanța a lua act de faptul că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. Județeană de P. Maramureș care a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței pronunțate și constatarea necompetenței materiale a instanței de fond.
În subsidiar, admiterea apelului, schimbarea sentinței pronunțate.
În motivarea apelului se arată referitor la excepția de necompetență materială a Judecătoriei Dragomirești, consideră că în mod greșit a fost respinsă această excepție de către instanța de fond. Raportat la dispozițiile art. 279 alin. 2 din Codul muncii și ale art. 153 lit. g din Legea nr. 263/2010, având în vedere și practica judiciară invocată prin adresa apelantei nr._ din 14.01.2015, consideră că soluționarea pe fond a acestui litigiu este de competența Tribunalului Maramureș, secția I civilă, completul specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale. față de această situație, raportat la prevederile art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, solicită admiterea apelului și constatarea necompetenței materiale a instanței de fond, anularea sentinței pronunțate și trimiterea cauzei spre judecare instanței competente.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de P. Maramureș și a Casei Locale de P. S. Marmației consideră că în mod greșit a apreciat instanța de fond că în caz de admitere a acțiunii pârâtele trebuie să ia în considerare ca și vechime în muncă timpul util la pensie a cărei constatare s-a solicitat în prezenta cauză.
Din documentele existente la dosar a rezultat că reclamanta are domiciliul în județul Satu M.. Art. 103 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, prevede: „Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiții, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana …”. Raportat la dispozițiile art. 103 alin. 2, art. 107 alin. 3 și art. 116 din Legea nr. 263/2010, cererea reclamantei de stabilire sau recalculare a pensiei pe baza timpului util constatat prin hotărârea instanței, ar urma să fie depusă la C. Județeană de P. Satu M..
Prin urmare, C. Județeană de P. Maramureș nu poate pune în executare hotărârea instanței de fond, deoarece, raportat la domiciliul reclamantei, nu are competența teritorială de stabilire/recalculare a pensiei. Din acest motiv, hotărârea instanței de fond nu poate fi opozabilă Casei Județene de P. Maramureș.
Intimata B. I. prin întâmpinarea depusă (fila 14) a solicitat respingerea apelului, cu motivarea că ea a locuit în Șieu la nr. 170 și din anul 2000 locuiește sezonier pe perioada de iarnă la fiul ei în localitatea Livada deoarece este bătrână și bolnavă. Merge des acasă la Șieu unde locuiește cu celălalt fiu, dar și-a făcut buletin de Livada pentru a putea merge la medic pe perioada cât stă în Livada.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, în baza dispozițiilor art. 479 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Conform copiei după actul de identitate al reclamantei (fila 9 dosarul de fond) aceasta are domiciliul în . Livada) județul Satu M. la nr. 116 A.
Printr-o cerere expediată de intimata C. Județeană de P. Maramureș anterior primului termen de judecată (fila 45 dosarul de fond) aceasta a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Dragomirești în soluționarea cauzei raportat la dispozițiile art. 129 alin. 2 pct. 2 și art. 130 alin. 2 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 129 alin. 2 pct. 2 Noul Cod de procedură civilă necompetența este de ordine publică „în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad”, iar potrivit art. 130 alin. 2 același cod necompetența materială de ordine publică trebuie invocată de părți la primul termen de judecată la care părțile sunt citate în fața primei instanțe.
Raportat la textele de lege mai sus amintite această excepție a fost invocată în termen de către apelantă, excepție pe care instanța de fond a respins-o în mod greșit (fila 52 dosarul de fond).
Cu privire la excepția necompetenței materiale se rețin următoarele:
Potrivit art. 153 lit. g din Legea nr. 263/2010, tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind „modul de stabilire și de plată a pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale”. De asemenea, potrivit art. 95 pct. 4 din Codul de procedură civilă, tribunalele judecă „orice alte cereri date prin lege în competența lor”.
Față de textul de lege mai sus arătat se apreciază că competența materială în soluționarea litigiului promovat de reclamanta B. I. este Tribunalul Maramureș secția I civilă completul specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale.
Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 4 Noul Cod de procedură civilă, se va admite apelul, se va anula sentința atacată, urmând a se trimite cauza spre judecare Tribunalului Maramureș, secția specializată în conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de C. Județeană de P. Maramureș, cu sediul în Baia M., ., împotriva sentinței civile nr. 67 din 19 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Dragomirești pe care o anulează și în consecință:
Trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Maramureș completul specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată azi, 2.07.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte Judecător Grefier
S. - T. A. P. G. B. M.
Red. P.G./02.07.2015
Dact. B.M./07.07.2015
Ex. 6, .
Judecător fond: V. E. G. T.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 243/2015. Tribunalul MARAMUREŞ | Legea 10/2001. Sentința nr. 637/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
