Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 72/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 72/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 17-12-2013 în dosarul nr. 1100/274/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 128/2013
Ședința publică de la 17 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. B.
Judecător C. M.
Grefier N. C. B.
Pe rol judecarea apelului minori și familie declarat de apelanta pârâtă N. C. împotriva sentinței nr.72/05.11.2013 pronunțată de Judecătoria Orșova în dosar nr._, intimat reclamant fiind N. V., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care, nemaifiind alte cereri, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Apelanta pârâtă a solicitat admiterea apelului, fără cheltuieli de judecată.
Intimatul a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat întrucât chiar pârâta a recunoscut prin declarația sa că există o puternică relație afectivă între minoră și tatăl său însă apelanta nu-i permite să vadă minora. Programul este corect stabilit de instanța de fond însă apelanta nu-l respectă respectiv în data de 6.12.2013 a căutat-o pe aceasta și acasă și la serviciu dar nu i-a permis să vadă minora.
În replică, apelanta precizează că a permis mai mult decât este programul, respectiv în data de 12.12.2013 când fetița a avut serbare, iar permis intimatului să o ducă în oraș după terminarea serbării.
INSTANȚA
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Orșova sub nr._ la data de 18.10.2013, reclamantul Nămăilă V. a chemat în judecata pe pârâta Nămăilă C. pentru ca pe cale de ordonanță președințială să se încuviințeze să aibă legături personale cu minora Nămăilă Ș. și exercitarea autorității părintești în comun, în mod provizoriu până la soluționarea dosarului de fond nr._ având ca obiect divorț cu minori. Solicită încuviințarea legăturilor personale cu minora în modalitatea următoare: o zi pe săptămână la domiciliul pârâtei Nămăilă C.; în prima și a treia săptămână din lună, de vineri ora 17,00 până duminica ora 17,00 la domiciliul reclamantului din municipiul Orșova, ., ., județul M.; o săptămână în vacanța de iarnă, la domiciliul reclamantului, și o lună în vacanța de vară, la domiciliul reclamantului.
În motivare, a arătat că pârâta Nămăilă C. a introdus acțiune de divorț cu minori, prin care solicită desfacerea căsătoriei din vina reclamantului, stabilirea locuinței minorei la domiciliul actual al pârâtei și obligarea sa la plata pensiei de întreținere.
A mai arătat că la data de 13.09.2013 s-a pronunțat ordonanța președințială nr. 57, prin care s-a stabilit în mod provizoriu locuința minorei la domiciliul actual al mamei, rămânând irevocabilă prin neapelare, întrucât neavând cunoștințe juridice și neanticipând că fosta soție nu-i va permite să țină legătura cu minora, nu a solicitat prin întâmpinare încuviințarea de legături personale cu minora.
Precizează că minora locuiește în prezent cu mama sa, în municipiul Dr. Tr. S., la locuința părinților săi, iar de la data când aceasta s-a mutat, a făcut numeroase demersuri pentru a fi aproape de minoră, vizitând-o la grădiniță și chiar și la domiciliul mamei, care însă nu i-a permis această vizită.
Consideră că dreptul său de a avea o legătură cu propria fiică este pus în pericol, dat fiind că fondul divorțului, cât și exercitarea căilor de atac, se pot prelungi pe o durată de timp foarte mare, iar prin absența sa din viața fetiței o perioadă îndelungată, coroborată cu înverșunarea soției, poate conduce la o îndepărtare care nu va avea decât efecte negative sub aspectul creșterii și formării sale ulterioare.
În drept a invocat dispozițiile art. 996 Cod pr.civilă și următoarele, art. 401 cod civil și art. 397 Cod civil.
În dovedire a depus caracterizare întocmită de S.C. Uniqa Asigurări, liste cu convorbirile telefonice, duplicatul acțiunii de divorț, întâmpinării și cererii reconvenționale formulate în dosarul nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Orșova și având ca obiect acțiunea de divorț.
La termenul de judecată din data de 29.10.2013 instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba cu martori și efectuarea anchetei psihosociale la domiciliul reclamantului, iar pentru pârâtă a încuviințat proba cu înscrisuri, proba cu martorul S. A. și efectuarea anchetei psihosociale la domiciliul reclamantului, iar din oficiu, instanța a dispus audierea părților.
La același termen de judecată s-au luat declarații părților, depozițiile acestora fiind consemnate în scris, iar filele atașate la dosar.
La termenul de judecată din data de 29.10.2013 a fost identificat și audiat martorul P. I. Darius, depoziția acestuia fiind consemnată în scris, iar fila atașată la dosar.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, Judecătoria Orșova a pronunțat sentința nr. 72/5.11.2012 prin care a admis în parte cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul Nămăilă V. in contradictoriu cu pârâta Nămailă C.; a obligat pârâta să-i permită reclamantului să aibă legături personale cu minora Nămăilă Ș., de două ori pe lună, în prima și a treia săptămână din lună, de vineri ora 17,00 până duminică ora 17,00, o săptămână în timpul vacanței de iarnă, o lună în vacanța de vară, urmând ca minora să fie luată de la domiciliul pârâtei din mun. Dr. Tr. S., .. 118, ., . și adusă înapoi la expirarea timpului stabilit de instanță prin prezenta sentință, până la soluționarea definitivă a cauzei nr._, a Judecătoriei Orșova, având ca obiect divorț cu minor, ce privește fondul cauzei; a stabilit ca autoritatea părintească cu privire la minoră să fie exercitată de către ambii părinți, până la soluționarea definitivă a cauzei nr._, a Judecătoriei Orșova, având ca obiect divorț cu minor, ce privește fondul cauzei și a obligat pârâta la plata sumei de 700 lei, în favoare reclamantului, cu titlul cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Părțile sunt căsătorite din anul 11.08.2007, iar din relațiile de căsătorie a rezultat minora Nămăilă Ș.-I. născută la 04.11.2008.
La data de 05.09.2013 pe rolul Judecătoriei Orșova a fost înregistrată cauza cu nr._, privind pe reclamanta Nămăilă C. și pârâtul Nămăilă V., având ca obiect divorț cu minor. Pârâtul Nămăilă V. a formulat, în această cauză, întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând instanței să aibă legături personale cu minora în prima și ultima săptămână din lună de vineri până duminică, o săptămână în vacanța de iarnă și o lună în vacanța de vară, precum și exercitarea autorității părintești de ambii părinți.
Potrivit art. 401 Cod Civil părintele separat de copilul său are dreptul de a avea legături personale cu acesta, în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă putând să decidă cu privire la modalitatea de exercitare a acestui drept.
Potrivit dispozițiilor art. 496 alin. 5 Cod civil, părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia. Instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă acesta este în interesul superior al copilului.
De asemenea, dispozițiile art. 14 al. 1 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului prevăd dreptul copilului de a menține relații personale și contacte directe cu părinții.
Potrivit art. 996 alin. 1 C.proc.civilă, „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.
Din analiza acestui text de lege rezultă că, pe lângă condițiile generale de exercițiu ale acțiunii (existenta unui drept, capacitatea procesuala, calitatea procesuala și existenta unui interes legitim), trei sunt condițiile specifice exercitării procedurii ordonanței președințiale: caracterul vremelnic, urgența și nerezolvarea fondului cauzei.
Având în vedere că pe rolul Judecătoriei Orșova se află dosarul nr._ care urmează să judece fondul cauzei, instanța a apreciat că există în favoarea reclamantului aparența de drept, iar cererea formulată nu este de natură să prejudece fondul și constată că solicitarea acestuia se referă la luarea unor măsurii provizorii, până la soluționarea definitivă a cererii de divorț și a cererilor accesorii și incidentale acesteia.
Deși legea nu dă o definiție a noțiunii de „urgență”, art. 996 Cod procedură civilă stabilește situațiile după care instanțele judecătorești trebuie să aprecieze existenta sa, în sensul că exista urgență ori de cate ori păstrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente sau înlăturarea unei piedici ivite in cursul unei executări nu se pot realiza în mod eficace pe calea acțiunii de drept comun.
Din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor S. A. (f.41 și P. I. Darius (f.30) reiese că pârâta este de acord, în principiu, ca reclamantul să o viziteze de minoră la grădiniță și să petreacă câteva ore cu aceasta, la solicitările lui, limitându-i însă programul de vizitare și interzicându-i să o ia în mun. Orșova, la locuința sa, locuință în care a locuit minora până la stabilirea domiciliului acesteia la mamă, în mod provizoriu, până la soluționarea acțiunii de divorț.
Martorii relevă faptul că relațiile de afecțiune dintre reclamant și minoră sunt puternice, iar reclamantul este afectat puternic emoțional datorită faptului că nu poate lua legătura cu fetița în modalitatea în care dorește.
Stabilirea unui program de „vizitare” a minorei, la domiciliul reclamantului, este de natură să asigure realizarea unei relații afective și a unei stabilități emoționale între tată și fiica sa iar crearea unei astfel de legături de afectivitate este în principal în interesul minorei, fiind în măsură să contribuie la echilibrul său, cu atât mai mult cu cât minora a locuit în mod permanent la locuința tatălui său din mun. Orșova.
Raportat la aceste împrejurări din care reiese faptul că pentru echilibrul psihic și emoțional este necesar ca aceasta să păstreze legături personale cu reclamantul, dată fiind și relația de puternică afecțiune dintre aceștia, instanța a apreciat că este justificată urgența.
Potrivit art.400 alin.1 Noul cod civil, in lipsa înțelegerii dintre părinți sau daca aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutela stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește in mod statornic, totodată, potrivit art.397 Noul cod civil, după divorț, autoritatea părintească revenind in comun ambilor părinți, afara de cazul în care instanța decide altfel sau ar exista motive temeinice raportat la interesul superior al minorului, care in astfel de cauze primează.
Având în vedere că de regulă autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, fiind vorba de ansamblul drepturilor și îndatoririlor care privesc persoana și bunurile copilului, apreciind că este în interesul acesteia să fie exercitată de ambii părinți până la judecarea fondului, urgența fiind justificată prin nevoia de a asigura un echilibru psihic minore, instanța apreciază cererea întemeiată motiv pentru care o va admite
Raportat la considerentele expuse mai sus, instanța a încuviințat ca reclamantul să aibă legături personale cu minora Nămăilă Ș., după următorul program: de două ori pe lună, în prima și a treia săptămână din lună, de vineri ora 17,00 până duminică ora 17,00, o săptămână în timpul vacanței de iarnă, o lună în vacanța de vară, urmând ca minora să fie luată de la domiciliul pârâtei din mun. Dr. Tr. S., .. 118, ., . și adusă înapoi la expirarea timpului stabilit de instanță prin prezenta sentință, până la soluționarea definitivă a cauzei nr._, a Judecătoriei Orșova, având ca obiect divorț cu minor, ce privește fondul cauzei. De asemenea, a stabilit ca autoritatea părintească cu privire la minoră să fie exercitată de către ambii părinți, până la soluționarea definitivă a cauzei nr._, a Judecătoriei Orșova, având ca obiect divorț cu minor, ce privește fondul cauzei.
Împotriva soluției pronunțată de Judecătoria Orșova, în termen legal a declarat apel pârâta Nămăilă C..
În motivarea căii de atac exercitată, apelanta a arătat că în mod greșit instanța de fond a admis cererea de ordonanță președințială, programul de vizită stabilit fiind de natură să prejudece fondul cauzei, respectiv cerințele solicitate de cei doi soți în cadrul procesului de divorț ce constituie obiectul dosarului nr._ .
A invocat că modalitatea de vizitare a minorei stabilită de instanță are caracter definitiv și nu vremelnic deoarece instanța s-a pronunțat și cu privire la dreptul de a vizita minora pe perioada vacanțelor de vară și iarnă, ceea ce excede caracterului excepțional al cererii de ordonanță președințială.
S-a susținut că instanța nu a avut în vedere la pronunțarea soluției interesul superior al minorei care este încă mică, este fetiță fiind dependentă de mamă, iar programul de vizită de vineri și până duminică ar fi de natură să o dezechilibreze fizic și emoțional, minora având tabieturi personale și înțelese numai de apelantă.
O altă critică vizează faptul că nu s-a dovedit care este urgența măsurii solicitate și care ar fi dreptul păgubit prin întârziere în condițiile în care intimatul reclamant a vizitat-o pe minoră de câte ori a dorit, nefiind obstrucționat niciodată.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma motivelor de apel invocate raportat la actele normative cu incidență în cauză, tribunalul constată că apelul este nefondat.
Din probele administrate în cauză în primă instanță, rezultă că după separarea în fapt a soților intervenită în toamna acestui an, părinții minorei Nămăială Ș. nu au putut hotărî prin acord modalitatea în care intimatul reclamant – tatăl minorei să poată avea legături personale cu aceasta.
Din același probatoriu reiese că între minoră și tată există un profund atașament, acesta din urmă făcând eforturi pentru a păstra legături efective și reale cu aceasta.
Din declarația luată din oficiu de instanță (fila 29) reiese că apelanta se opune să se stabilească legături personale cu minora pe cale de ordonanță președințială fără a putea preciza care sunt motivele și nu acceptă ca minora să înnopteze în domiciliul tatălui său intimatul.
În dispozițiile art.401 c.civ., legiuitorul a reglementat în mod expres drepturile părintelui separat de copil de a avea legături personale cu acesta, precum și decizia pe care o ia instanța de tutelă cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept în cazul în care există neînțelegeri între părinți.
În baza acestui temei de drept, intimatul reclamant justifică aparența dreptului său în cadrul raportului juridic pe care se grevează ordonanța președințială cu care a fost investită instanța.
Termenul provizoriu al ordonanței președințiale a fost stabilit în dispozitivul hotărârii atacate, modalitățile de întrevedere fiind dispuse până la soluționarea definitivă a cauzei nr._ aflată pe rolul Judecătoriei Orșova având ca obiect divorț cu minori, care privește fondul cauzei.
Caracterul urgent al admisibilității cererii constă în ocrotirea interesului superior al minorei de a avea legături efective cu ambii părinți și pentru a nu i se aduce atingere dreptului de a coabita cu fiecare dintre ei.
Divergențele existente între părinți nu trebuie să afecteze în vreun fel interesul superior al copilului consacrat de Convenția O. cu privire la drepturile acestuia și de art.2 al.1 din Legea 272/2004.
Durata procesului de divorț ce constituie obiectului dosarului nr._ prin care se soluționează pe fond modalitatea de exercitare a legăturilor personale cu minora neputând fi estimată, este în interesul superior al minorei ca pe toată această perioadă să poată avea legături cu tatăl său, motiv pentru care măsura provizorie dispusă de instanță pentru acest interval este una legală.
Față de cele arătate, instanța constată că apelul este nefondat, urmând a dispune respingerea acestuia și menținerea ca legală a hotărârii instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul minori și familie declarat de apelanta pârâtă N. C. împotriva sentinței nr.72/05.11.2013 pronunțată de Judecătoria Orșova în dosar nr._, intimat reclamant fiind N. V., având ca obiect ordonanță președințială.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Decembrie 2013.
Președinte, L. B. | Judecător, C. M. | |
Grefier, N. C. B. |
Red. MCM
Dact.CNB
Ex.4/18.12 2013
Cod operator 2626
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 634/2013.... | Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 21-02-2013,... → |
|---|
