Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 528/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 528/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 12223/225/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 496/A
Ședința publică de la 29 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. C. O.
Grefier D. D.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de reclamanta A. O. R., împotriva sentinței civile nr.528 din 05.02.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., intimate fiind pârâtele A. M., D. C., Administrația F. Pentru Mediu, având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act că apelanta-reclamantă A. O. R. a solicitat judecarea în lipsă, după care, s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 16.09.2014 sub nr._, reclamantul A. O. R., în contradictoriu cu pârâții Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. și Administrația F. pentru Mediu, în procedura prevăzută de art. 1.025 c.p.civ, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat din dosarul nr._ . A solicitat, de asemenea, obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
In fapt, a arătat că a avut calitatea de reclamant în dosarul nr._ al Tribunalului M., având ca obiect pretenții prin care s-a admis acțiunea, iar cu privire la cheltuielile de judecată, arată că și-a rezervat dreptul de a solicita pe cale separată onorariul de avocat.
În susținerea cererii a depus la dosar sentința nr. 2301/27.06.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului M. - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, chitanța nr. 42/27.06.2014 privind onorariul de avocat.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 de lei achitată cu chitanța . nr._(158) din 09.10.2014.
În drept, a invocat dispozițiile art. 453, art. 1025 și urm. din Cod procedură civilă
Pârâților le-a fost comunicat formularul de răspuns ( anexa 3 din Ordin Nr. 359/C din 29 ianuarie 2013 pentru aprobarea formularelor utilizate în procedura cu privire la cererile de valoare redusă) și un exemplar formular de cerere și înscrisuri depuse de reclamant, cu mențiunea ca în termen de 30 de zile de la comunicarea actelor să depună sau să trimită formularul de răspuns completat corespunzător, precum și copii de pe înscrisurile de care înțeleg să se folosească, cu mențiunea că pot să răspundă prin orice alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns, conform art. 1.029 alin. 4 c.p.civ.
La data de 28.10.2014, pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii.
A arătat că chitanța de plată a onorariului de avocat depusă la dosar de reclamant nu face dovada decât a unor raporturi obligaționale între părțile asumate, aici regăsindu-se raportul de reciprocitate, respectiv între avocat și client și nu între client și pârâtă .
De asemenea, a arătat că potrivit dispozițiilor codului de procedură civilă, privind cheltuielile de judecată și acordarea lor, instanța acordă părții care a câștigat procesul, în totalitate sumele reprezentând taxele de timbru și taxele pentru expertize, dovedite ca atare cu acte în original, iar onorariile avocaților, dovedite asemenea, în măsura stabilită de către instanță, inst5anța având atributul dispoziției cu privire la cuantumul acestora.
În considerarea aceleiași idei, pârâta a mai arătat că se poate observa motivarea dată soluției, într-o decizie de speță nr. 1378/23.04.2010 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit căreia, în cadrul operației de determinare a cheltuielilor de judecată, instanța va analiza în ce măsură cheltuielile făcute de partea care a câștigat procesul, sunt justificate. Astfel, a concluzionat Curtea că, onorariile avocaților se dovedesc prin depunerea la dosarul cauzei a originalului chitanței sau ordinului de plată reprezentând achitarea onorariului de avocat, însoțite de un exemplar al facturii fiscale, care să menționeze numărul contractului de asistență juridică.
Pârâta a mai învederat faptul că în speță, reclamantul nu probează cu sentința nr. 2301/27.06.2014 dreptul de creanță pentru suma pretinsă, respectiv 1000 lei și nici faptul că acea chitanță a fost înaintată instanței ca dovadă a cheltuielilor cu avocatul în proces, cu sentința menționată dovedind numai că a solicitat cheltuieli de judecată și a obținut un cuantum de 75 lei.
La data de 12.12.2014, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. A arătat că în ceea ce privește cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de avocat, și-a rezervat dreptul de a le solicita pe cale separată. De asemenea, a arătat că cererea formulată îndeplinește condițiile cerute de procedura ordonanței de plată. Cum pârâtele sunt părți care au căzut în pretenții, reclamantul are dreptul la recuperarea tuturor cheltuielilor efective pe care le-a suportat în dosarul nr._ al Tribunalul M., faptul că pârâții sunt terți față de contractul de asistență juridică neavând nicio relevanță și neputând să atragă exonerarea pârâtelor de la plata cheltuielilor de judecată.
Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, în temeiul art. 258 alin. 1 rap. la art. 255 alin. 1 c.p.civ. și art. 1.029 alin. 8 c.p.civ., instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisurile de la dosar.
Judecătoria Drobeta T. S. prin sentința supusă apelului a respins acțiunea formulată de reclamanta A. O. R., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Direcția Regională a Finanțelor Publice C. și Administrația F. de Mediu.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut următoarele:
Reclamanta A. O. R. și pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. și Administrația F. de Mediu au fost părți în dosarul nr._ al Tribunalului M. având ca obiect plată contravaloare dobândă legală.
Prin sentința nr. 2301/27.06.2014 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ (filele 8-9 dosar), s-au dispus următoarele:
-s-a admis acțiunea formulată de reclamant A. O. R. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. și Administrația F. de Mediu
-au fost obligate pârâtele să restituie suma de 747,81 lei reprezentând dobânda aferentă sumei de 2561 lei achitată cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule, dobândă calculată începând cu data de 11.10.2010 până la data restituirii taxei de poluare, respectiv 23.11.2012.
-au fost obligate pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 75 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În sentința nr. 2301/27.06.2014 s-a menționat faptul că reclamanta a fost asistată de avocat Gogîltan R. (fila 8 dosar).
Prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, reclamanta A. O. R. a solicitat obligarea pârâtelor Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. și Administrația F. de Mediu la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat din dosarul nr._ .
Potrivit art. 453 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, la plata cheltuielilor de judecată.
Conform art. 10 alin. 1 C.proc.civ., părțile au obligația să își probeze pretențiile și apărările.
De asemenea, potrivit disp. art. 249 C.proc.civ., cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Din cuprinsul sentinței nr. 2301/27.06.2014 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ (fila 8 dosar), instanța a observat că reclamantul a apelat la serviciile unui avocat ales, fiind vorba de avocat Gogîltan R.. În acest sens, instanța a remarcat faptul că în sentința nr. 2301/27.06.2014 (fila 8 dosar), s-a consemnat că reclamanta a fost asistată de avocat Gogîltan R. și nu există nici o mențiune că acest avocat ar fi asigurat substituirea unui vreunui alt avocat, în speță fiind vorba de avocat D. D..
Totodată, în practicaua sentinței nr. 2301/27.06.2014 (fila 8 dosar), cu ocazia susținerii concluziilor pe fondul cauzei, avocat Gogîltan R. pentru reclamantă a solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă de timbru, iar cu privire la onorariul de avocat și-a rezervat dreptul de a-l solicita pe cale separată.
Instanța a reținut că reclamanta A. O. R. a atașat la prezenta acțiune chitanța nr. 42 din 27.06.2014 privind achitarea de către acesta a sumei de 1000 lei reprezentând onorariu pentru avocat D. D. (fila 6 dosar).
Ca atare, instanța a constatat existența unei neconcordanțe între persoana apărătorului reclamantei menționat în practicaua sentinței nr. 2301/27.06.2014 -avocat Gogîltan R. (avocat care nu a acționat în substituirea nici unui alt avocat) și persoana avocatului căruia reclamanta i-a achitat onorariul de avocat – avocat D. D. (astfel cum rezultă din chitanța nr. 42 din 27.06.2014).
În condițiile în care în sentința nr. 2301/27.06.2014 pronunțată în dosarul nr._ nu s-a făcut nici o mențiune cu privire la faptul că domnul avocat D. D. ar fi prestat activități de asistență juridică pentru reclamantă, instanța a apreciat că nu se poate dispune obligarea pârâtelor la plata onorariului de avocat solicitat.
Prin urmare, întrucât reclamanta nu a depus în dovedire înscrisuri din care să rezulte că acesta a achitat onorariul către avocat Gogîltan R., avocat ce a asigurat apărarea reclamantei în dosarul nr._, instanța a considerat că reclamanta nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu pentru avocat Gogîltan R., onorariu în privința căruia și-a rezervat dreptul de a-l solicita pe cale separată.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 1030 C.proc.civ., instanța a respins acțiunea având ca obiect cerere de valoare redusă formulată de reclamanta A. O. R. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. și Administrația F. de Mediu
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta A. O. R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că în mod greșit, instanța de fond a respins acțiunea pentru considerentul ca plata onorariului de avocat, deși efectuata în data de 27-06.2014 o data cu dezbaterile asupra fondului în dosarul nr._ al Tribunalului M., nu a fost depusă la dosar, prin urmare, nu mai poate fi valorificată.
A menționat că în in dosarul nr._ și-au rezervat dreptul de a solicita pe cale separata cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocat, acesta fiind chiar obiectul prezentului dosar.
Or, având in vedere ca reclamantul a achitat o suma de bani avocatului pentru a-l reprezenta în instanța presupune o cheltuiala de judecată, este evident ca reclamantul este îndreptățit să recupereze și acești bani ca și cheltuială de judecată, la fel cum a recuperat și contravaloarea taxei de timbru judiciar.
Cum pârâtele sunt părți care au căzut in pretenții, reclamantul are dreptul la recuperarea tuturor cheltuielilor efective pe care le-a suportat in dosarul nr._, faptul ca pârâtele sunt terți fata de contractul de asistenta juridica neavând nici o relevanță și neputând să atragă exonerarea pârâtelor de la plata cheltuielilor de judecată.
În caz contrar, reclamantul ar fi in imposibilitate de a-și recupera integral cheltuielile de judecata, deși nu se află în culpă procesuală și nici în culpa de a fi convenit cu avocatul un onorariu apreciat ca exagerat de către pârâtă.
A arătat că practica judiciara reține ca nu are importanță dacă plata onorariului de avocat s-a făcut anterior sau după soluționarea litigiului deoarece momentul achitării acesteia este lăsat la aprecierea pârtilor contractante, avocatul angajat fiind singurul în măsură să decidă dacă prestează serviciul anterior sau ulterior achitării onorariului.
Prin urmare, în mod greșit, instanța de fond a respins cererea pe motivul că, deși emisă chitanța la data rămânerii pe fond a cauzei, nu a fost valorificata în aceeași zi, fără a lua in calcul posibilitatea ca suma reprezentând onorariu a fost încasata efectiv de către avocat după susținerea concluziilor pe fond, nefiind astfel posibilă depunerea unei chitanțe în momentul finalizării litigiului, fără a avea la baza o plata reala.
În ceea ce privește motivarea că există neconcordanta între apărătorul reclamantului menționat în practicaua sentinței civile nr. 2301/27.06.2014 a Tribunalului M. și avocatul care a încasat efectiv onorariul, a menționat faptul că din împuternicirile depuse la dosarul_ av. D. D. este titularul contractului de asistență juridică, iar ceilalți avocați, sunt trecuți ca și avocați substituenți, în ipoteza în care titularul contractului nu se va putea prezenta la termenul de judecata, motiv pentru care și onorariul avocațial a fost încasat de av. D. D..
A precizat că înscrisurile depuse la dosarul nr._ au fost semnate și stampilate de către av. D. D., astfel încât nu se poate invoca faptul ca av. D. D. nu a prestat nici un serviciu de asistență și reprezentare pentru dosarul menționat.
Astfel, onorariul avocațial a fost achitat de către reclamanți avocatului D. D., titularul contractului de asistență, împuternicit de reclamanți să îi reprezinte în instanță, onorariu încasat pe baza chitanței nr. 42/27.06.2014.
A solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtelor la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
În procedura prealabilă intimata-pârâtă A. M. a depus întâmpinare la motivele de apel, arătând că în mod corect a reținut instanța de fond că nu există concordanta între avocatul prezent în dosarul nr._ și avocatul care pretinde cheltuielile de judecata pe calea cererii de față.
A susținut că așa cum a reținut și instanța,cheltuielile de judecată se acordă la cerere, fiind exclusiv dreptul de dispoziție al părții. Potrivit dispozițiilor Codului de procedura civila, privind cheltuielile de judecata și acordarea lor, instanța acorda părții care a câștigat procesul, în totalitate sumele reprezentând taxele de timbru și taxele pentru expertize, dovedite ca atare cu acte în original, iar onorariile avocaților dovedite asemenea.
A menționat că în cererea de față valorificarea pretențiilor sub forma cheltuielilor de judecată cu onorariul de avocat printr-o simplă chitanță, încalcă chiar dispozițiile statului profesiei privind dovada onorariilor, pe do o parte, iar pe de altă parte, solicitarea onorariului de avocat pe calea cererii de valoare redusa inhibă atributul instanței de judecata de a aprecia asupra cuantumului suficient și necesar al onorariilor de avocat, în dosarul ce a generat cheltuiala, lăsând fără substanță intenția legiuitorului și lipsind astfel de efect prevederea cuprinsa în art. 451 pct. (2) Cod pr. civ.
În procedura prealabilă apelanta-reclamantă a depus răspuns la întâmpinarea formulată de A. M. prin care a reluat susținerile din motivele de apel.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, se constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată pe cale separată reținând în esență existența unei neconcordanțe între persoana apărătorului reclamantei menționat în practicaua sentinței nr. 2301/27.06.2014 –avocat Gogîltan R. și persoana avocatului căruia reclamanta i-a achitat onorariul de avocat – avocat D. D. (astfel cum rezultă din chitanța nr. 42 din 27.06.2014) însă tribunalul reține că în delegația aflată la fila 42 dosar fond figurează ca și apărători împuterniciți ai reclamantului alături de D. D. și Gogîltan R. iar chitanța de plată a onorariului este emisă pe numele avocatului D. D. .
Având în vedere aceasta se apreciază că în cauză s-a făcut dovada deplină a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat și fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 453 c.pr.civ apelul va fi admis și schimbată sentința .
Se va admite în parte acțiunea, considerând că în cauză sunt aplicabile disp. art. 451 alin 2 c.pr.civ, ce instituie posibilitatea instanței de a reduce din oficiu cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocat raportat la complexitatea cauzei și activitatea depusă de apărător și va obliga pârâtele la plata sumei de 300 lei reprezentând onorariu de avocat redus în condițiile art. 451 alin. 2 C.pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de reclamanta A. O. R., cu domiciliul în Drobeta T.-S., ., județul M., CNP –_, împotriva sentinței civile nr.528 din 05.02.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., intimate fiind pârâtele A. M., cu sediul în Dr. Tr. S., ., nr. 1, județul M., CUI –_ D. C., cu sediul în C., .. 2, județul D. Administrația F. Pentru Mediu, cu sediul în București, Spl. Independenței, nr. 294, Corp A, sector 6, CUI –_,având ca obiect cerere de valoare redusă.
Schimbă sentința.
Admite în parte acțiunea.
Obligă pârâtele la plata sumei de 300 lei reprezentând onorariu de avocat redus în condițiile art. 451 alin. 2 C.pr. civ.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Iunie 2015
Președinte, A. M. | Judecător, M. C. O. | |
Grefier, D. D. |
Redactat. OM.C. /09. 07. 2015
Tehnoredactat D.D. /6 ex.
Jud. fond F. C.
Cod operator 2626
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 111/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Anulare act. Sentința nr. 754/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
