Anulare act. Decizia nr. 25/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 25/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 24-06-2014 în dosarul nr. 25/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 25/R/CA
Ședința publică de la 24 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Judecător V. N.
Judecator M. C. O.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecarea contestației in anulare formulată de contestatoarea D. J., împotriva deciziei civile nr. 1114/R/04.11.2013 pronunțata de Tribunalul M. in dosar nr._, in contradictoriu cu intimatul D. I. si P. de pe lângă Judecătoria C., având ca obiect anularea acte.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatoarea D. J. personal si asistata de avocat N. R., intimatul D. I. personal si asistat de avocat I. L. si procuror D. A. pentru intimatul P. de pe langa C. de A. C..
Procedura legal îndeplinita.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședința, după care:
Avocat N. R. pentru contestatoare a depus la dosar împuternicirea avocațiala de reprezentare si chitanța privind onorariul de avocat.
Avocat I. L. pentru intimat a depus la dosar concluzii scrise si chitanța privind onorariul de avocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța potrivit dispozițiilor art.150 din Cod de Procedură Civilă s-a acordat cuvântul asupra fondului.
Avocat N. R. pentru contestatoare a solicitat admiterea contestației, anularea deciziei pronunțate, întrucât instanța nu avea competenta sa constate daca defunctul avea discernământ, întrucât probele au fost insuficiente. Instanța nu s-a pronunțat asupra solicitării de a se efectua o expertiza medico legala.
A solicitat cheltuieli de judecata.
Avocat I. L. pentru intimat a solicitat respingerea contestației, motivul ca instanța nu a admis proba cu o expertiza medico legala nu se încadrează in dispozițiile art. 318 C pr civila, iar instanța s-a pronunțat asupra cererii de efectuarea unei expertize medico legale, însa a fost respinsa.
A solicitat cheltuieli de judecata.
Reprezentanta parchetului D. A. a solicitat respingerea contestației in anulare, întrucât motivele invocate nu se încadrează in dispozițiile art. 318 C pr civila.
TRIBUNALUL,
Asupra cererii de față, tribunalul constată următoarele:
Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Tribunalului M. sub nr._ contestatoarea D. J. a contestat deciziei civile nr. 1114/R/04.11.2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._, în contradictoriu intimatul D. I. si P. de pe lângă Judecătoria C. .
În motivarea cererii arată că instanța de recurs a ignorat in mod nepermis motivele de recurs, susținerile pârtilor consemnate in caietul grefierului cu ocazia dezbaterilor pe fond a cauzei, cat si susținerile orale ale apărătorilor pârtilor ce apar in transcriptele ședinței de judecata, astfel ca in considerentele hotărârii nu se regăsește niciun argument care sa justifice atitudinea instanței si soluția pronunțata. Contestația în anulare este admisibilă în analiza pe care a efectuat-o asupra speței deduse judecății, Tribunalul M. nu s-a pronunțat cu privire la toate motivele de recurs invocate. Astfel, instanța de recurs a făcut o analiză trunchiată a problemelor de drept invocate de către D. J., omițând să cerceteze aspecte esențiale învederate de recurentă[1].
Instanța de recurs nu a analizat efectiv probele esențiale ce au fost supuse examinării.
In analiza recursului promovat de contestatoare, instanța, cu prilejui cercetării motivului de recurs privind respingerea cererii de expertiza medico - legala, arata sumar faptul ca in mod legal instanța de fond a respins aceasta proba, deoarece din. documentele depuse la dosar si din declarațiile martorilor rezulta ca defunctul nu era lipsit de discernământ.
Ulterior, tribunalul M. recunoaște ca numai pe baza actelor medicale si declarațiilor de martori nu se poate stabili lipsa discernământului defunctului (p. 5 alin. 3 ultima fraza).
În acest sens, este de remarcat faptul ca Instanța de fond ajunge la concluzia ca defunctul nu era lipsit de discernământ ca urmare a concluziilor unei expertize grafoscopiee, or un astfel de expert nu avea competenta necesara de a analiza discernământul unei persoane.
In plus, instanța are în vedere si declarațiile martorilor pentru a stabili daca defunctul avea discernământ, or nici aceștia nu aveau competența de a emite o părere avizata cu privire la existența discernământului.
In aceste condiții, având in vedere motivarea destui da criticabila a respingerii probei cu expertiza medice legala, instanța de recurs trebuia sa constate ca o astfel de probă era absolut necesara in cauza si nu putea fi înlocuita de atâtea mijloace de proba.
Având in vedere istoricul medical a lui D. C. si gravitatea bolilor sale, existenta consimțământului numitului D. C. trebuia stabilita doar de către medici calificați care cunosc foarte bine modalitatea in care o tumoare canceroasa si mai ales, doua intervenții chirurgicale pe creier., afectează capacitățile intelectuale psihice si volitive ale bolnavului.
Mai mult, . si nejustificata a modalității de apreciere a probelor in cadrul unui proces civil, instanța a reținut practic cum ca declarațiile a doi martori propuși de partea adversa si argumentația expertizei grafice (realizata in mod evident de persoane care nu aveau calitatea de medici) sunt suficiente pentru a se pronunța cu privire la existenta unui consimțământ valabil a lui D. C., la data semnării contractului.
A fost atașat dosarul nr._ în care a fost pronunțată decizia civilă nr.114/E/4.11.2013 .
Verificând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin prezenta contestație în anulare contestatoarea D. J. a atacat decizia civilă 1114/R/4.11.2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ întemeindu-se pe disp. Art. 318 alin 1 c.pr.civ.teza a IIa cpr.civ. în sensul omisiunii instanței de recurs de a examina toate motivele de modificare sau de casare.
Sub acest aspect urmează a se constata că D. J. a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 593/15.04.2013 invocând ca motive de recurs următoarele:
Deși în acțiunea introductivă s-as precizat că actul de întreținere a fost apreciat ca fals întrucât semnătura pentru ca acel contract nu aparține numitului D. C. și instanța de fond a administrat două expertize în acest sens, date fiind intravertențele dintre cele două rapoarte de expertiză a solicitat în mod expres efectuarea unui al treilea raport de expertiză grafică, care să fie întocmită de trei experți, care să lămurească concluziile contradictorii din cele două expertize.
Un al doilea motiv de recurs se referea la efectuarea unei expertize medico legale care să stabilească în raport de actele medicale aflate la dosar dacă boala de care suferea D. C., operațiile efectuate, tratamentul urmat au dus la pierderea parțială sau totală a discernământului acestuia.Instanța de fond în mod netemeinic a considerat că este inutilă și această expertiză medico legală.
Totodată, deși s-au pus audierii martorei S. M. pe considerentul că această persoană a încheiat actul împreună cu notarul și nu poate să fie obiectivă, întreaga hotărâre a instanței se bazează pe dispoziția acestuia, instanța de fond reținând nejustificat că declarațiile celorlalți martori propuși de ea sunt nesincere și fără să argumenteze motivele pentru care au fost înlăturate dispozițiile acestuia.
Totodată, instanța de fond a refuzat să ia interogatoriu pârâtului D. I. pe care l-a depus la fila 73 dosar, motiv care conduce la încălcarea art. 6 din CEDO.
Instanța investită cu soluționarea contestației în anulare apreciază că, toate aceste motive de recurs se subsumează motivului de casare prev. de art. 304,pct. 9 c.pr.civ.respectiv în hotărârea pronunțată de instanța de fond este lipsită de temei legal, a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Or, atât în literatură cât și în practica judiciară se face constant deosebirea între motive și argumente. Argumentele, or cât de larg ar fi dezvoltate, sunt întotdeauna subsumate motivului de recurs pe care-l sprijină ,iar art. 318 se referă la omisiunea de a reexamina motivul de recurs ,iar nu argumentele de fapt sau de drept invocate de parte.
Mai mult decât atât în cazul de speță instanța de recurs, respingând recursul formulat re recurenta reclamantă D. I. a analizat expres fiecare dintre motivele arătate mai sus,motivând în același timp de ce nu poate fi reținut.
Împrejurarea că nu s-au administrat alte probe pe care recurenta le considera absolut necesare, nu poate fi reținută ca făcând parte din cazurile expres și limitativ prev. de art. 318 c.pr.civ., text care se referă doar la motivele de recurs ,nu și la argumente sau probe.
Așa fiind, pentru toate aceste considerente instanța apreciază că prezenta c0ntestație în anulare nu se încadrează în cond. expres prevăzute de art. 318 c.pr.civ., motiv pentru care urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare, formulată de contestatoarea D. J., împotriva deciziei civile nr. 1114/R/04.11.2013 pronunțata de Tribunalul M. in dosar nr._, in contradictoriu cu intimatul D. I. si P. de pe lângă Judecătoria C., având ca obiect anularea acte.
Obliga contestatoarea la 800 lei cheltuieli de judecata către intimatul D. I..
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Iunie 2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, A. B. | Judecător, V. N. | Judecător, M. C. O. |
Grefier, D. A. D. |
Red. NV/LI
2ex/03.07.2014
Cod operator 2626
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 928/2014. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 15/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
