Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 693/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 693/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 693/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 693/A
Ședința publică de la 06 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. Z.
Judecător C. P.
Grefier A. M. M.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelantul-reclamant V. I. împotriva s.c.nr.37/10.02.2015 pronunțată de Judecătoria B. de A. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți V. V., D. A., D. G. A., D. R. A., având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin Serviciul registratură, la data de 06.10.2015, apelantul-reclamant a depus concluzii scrise.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29.09.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face corp comun cu prezenta, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 06.10.2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei B. de A. la data de 11.12.2013 sub nr._, reclamantul V. I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții V. V., D. A. și D. A., ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare, autentificat prin încheierea de autentificare nr. 474 din 19.03.2010 de Biroul Notarului Public O. V. și să se valideze convenția de vânzare – cumpărare încheiată între părți pentru terenul în suprafață de 1029 mp, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin înscrisul sub semnătură privată intitulat chitanță încheiat la data de 16.06.2007, a convenit cu pârâtul V. V. să-i vândă suprafața de 6500 mp, teren situat în . în schimbul sumei de 6500 RON, cu titlu preț din care a achitat suma de 2000 lei la aceeași dată, diferența urmând a fi plătită la momentul perfectării contractului de vânzare – cumpărare în formă autentică.
A mai arătat reclamantul că, întrucât era necesară întocmirea documentației cadastrale în vederea intabulării terenului în cartea funciară, iar pârâtul V. V. nu avea posibilități financiare, a plătit acestuia suma de 2000 lei pentru a efectua aceste formalități.
La data de 19.12.2007 au încheiat un alt înscris sub semnătură privată, intitulat promisiune de vânzare – cumpărare prin care pârâtul V. V. s-a obligat să înstrăineze suprafața de 6500 mp compusă din două parcele, respectiv suprafața de 4359 mp, având ca vecini: la nord – B. I., la est – D. P., la sud- D. N. și la vest – pârâtul Drăghești și suprafața de 1029 mp cu aceeași vecini, vânzătorul obligându-se ca până la data de 25.07.2008 să intabuleze terenurile pentru a perfecta contractul de vânzare – cumpărare, iar cumpărătorul să achite diferența de preț de 2500 lei.
A mai arătat reclamantul că la data de 13.05.2009, la OCPI M. au fost recepționate documentațiile cadastrale pentru terenurile înstrăinate, dar după această dată nu s-a mai putut lua legătura cu pârâtul, pentru a încheia contractul de vânzare – cumpărare în formă autentică.
Precizează reclamantul că din aceste motive între părți s-au mai purtat două procese, având ca obiect validare convenție de vânzare – cumpărare, respectiv dosarul nr._ în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 452 din 07.07.2009 de Judecătoria B. de A., acțiunea a fost respinsă cu motivarea că nu s-a achitat diferența de preț, iar în cauza ce a format dosarul nr._ în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 241 din 08.04.2010, acțiunea a fost admisă în parte numai pentru suprafața de 4359 mp teren intravilan cu nr. cadastral_, cu motivarea că din certificatul eliberat de OCPI M., rezultă că terenul în suprafață de 1029 mp cu nr. cadastral_ are ca proprietar pe numiții D. A. și D. A., această suprafață nemaifiind în proprietatea vânzătorului.
A susținut reclamantul că modul de comportare al părților la încheierea contractului de vânzare – cumpărare de a induce în eroare notarul public numai prin prezentarea sentinței civile nr. 452 din 07.07.2009 prin care a fost respinsă acțiunea în primul litigiu pentru neplata integrală a prețului, deși cunoșteau că pe rolul Judecătoriei B. de A. se afla un alt proces având ca obiect aceleași terenuri, tocmai pentru a crea aparența inexistenței vreunui impediment la încheierea contractului, coroborată cu certificatul de sarcini nr. 4940 din 15.03.2010(desființat prin sentința penală nr. 2527 din 28.11.2012), astfel că, actul este lovit de nulitate absolută, contractul de vânzare-cumpărare fiind încheiat cu rea credință, cu fraudarea legii.
Concluzionează reclamantul V. I. că actul este nul, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege privitor la valabilitatea acestuia.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 948 pct.4 cod civil și art.5 alin.2. din titlul X al Legii nr. 247/2005.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar în xerocopii sentința civilă nr. 241 din 08.04.2010, sentința civilă nr. 452 din 07 iulie 2009, înscrisul sub semnătură privată, intitulat chitanță de vânzare – cumpărare, declarația martorei S. E., promisiune de vânzare – cumpărare, sentința penală nr. 2527 din 28.11.2012, decizia penală nr. 1203 din 28 mai 2013, contract de vânzare – cumpărare imobiliară autentificat prin încheierea de autentificare nr. 474 din 19.03.2010, certificatul nr. 6099.6100 CF din 29.03.2010, certificatul nr. 4940 CF din 15.03.2010, încheierea nr. 20371CF din 18.12.2009, încheierea nr. 20372CF din 18.12.2009, încheierea nr. 7693CF din 02.06.2009 și încheierea nr. 7691CF din 02.06.2009.
La termenul din data de 08.04.2014, în raport de susținerile apărătorului reclamantului, instanța a dispus emiterea unei adrese către Primăria Isverna să comunice dacă numitul D. A. a decedat, în caz afirmativ, să comunice extras de uz oficial din registrul de deces și să precizeze numele și adresa moștenitorilor, răspuns înaintat cu adresa nr. 951 din 28.04.2014, iar la termenul din data de 06.05.2014 s-a dispus citarea moștenitorilor defunctului D. A..
Prin sentința civilă nr. 37/10.02.2015, Judecătoria B. de A. a respins acțiunea formulată, reținând următoarele:
Între pârâtul V. V., în calitate de vânzător și pârâta D. A., căsătorită cu pârâtul D. A., în calitate de cumpărător, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr. 474 din 19.03.2010 de Biroul Notarului Public V. O., prin care s-a transmis dreptul de proprietate asupra imobilelor situate în intravilanul localității Turtaba, ., după cum urmează: teren arabil notat cu 1 A pe schița cadastrală, cu numărul cadastral_, în suprafața totală de 4359 mp, cu mențiunea că în actul de proprietate suprafața terenului este de 5000 mp și teren arabil, notat cu 1A pe schița cadastrală, cu numărul cadastral_, în suprafață totală de 1029 mp, cu mențiunea că în actul de proprietate suprafața terenului este de 3000 mp, imobilele, în totalitate au fost dobândite de către vânzător cu titlul de moștenire legală, în baza sentințe civile nr. 658/03.10.2007.
S-a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul V. I. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare, autentificat prin încheierea de autentificare nr. 474 din 19.03.2010 de Biroul Notarului Public O. V. și să se valideze convenția de vânzare – cumpărare încheiată între părți pentru terenul în suprafață de 1029 mp.
Pe fond, s-a constatat netemeinicia pretențiilor invocate, astfel că, instanța a procedat la respingerea acțiunii promovată de reclamantul V. I..
Astfel, nulitatea este sancțiunea de drept civil care lipsește actul juridic civil de efectele contrare normelor juridice editate pentru încheierea sa valabilă, fiind, astfel, sancțiunea care intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic civil, nu se respectă dispozițiile legale referitoare la condițiile de validitate a actului juridic ( indiferent că sunt condiții de fond sau condiții de formă).
Nulitatea are ca efect desființarea retroactivă a contractului, cauzele nulității - absolute sau relative - fiind întotdeauna contemporane, concomitente cu momentul încheierii contractului, de aceea, nulitatea se întemeiază pe ideea că un contract nu a fost valabil încheiat.
În speță, instanța a reținut că reclamantul solicită nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare, autentificat prin încheierea de autentificare nr.474 din 19.03.2010 de Biroul Notarului Public O. V., susținând că prin înscrisul sub semnătură privată, intitulat chitanță încheiat la data de 16.06.2007, a convenitul cu pârâtul V. V. să-i vândă suprafața de 6500 mp, teren situat în . în schimbul sumei de 6500 RON, iar părțile care au încheiat contractul de vânzare-cumpărare, cunoșteau că pe rolul Judecătoriei B. de A. se afla un alt proces având ca obiect aceleași terenuri, astfel că, actul este lovit de nulitate absolută, contractul de vânzare-cumpărare fiind încheiat cu rea credință, cu fraudarea legii.
Instanța a reținut că potrivit art.1899 din Codul civil, buna credință se prezumă, iar sarcina probei revine celui care invocă reaua credință.
Instanța a apreciat că în cauza de față din probele administrate nu rezultă că pârâta D. A. a fost de rea-credință la încheierea contractului a cărui nulitate se solicită, în sensul că ar fi avut cunoștință că pe rolul Judecătoriei B. de A. se afla un alt proces având ca obiect aceleași terenuri, adică, că ar fi avut cunoștință că, la data încheierii contractului de vânzare cumpărare, imobilul se afla în litigiu.
Instanța a reținut că reaua-credință trebuie dovedită, ori având în vedere declarația martorei D. A. care arată că terenul i l-a dat să-l folosească V. I., însă martora precizând în continuare că prin 2010 l-a folosit, an în care se încheiase și contractul de vânzare cumpărare, fără să se facă dovada că V. I. ar fi folosit anterior acest teren, coroborată cu prezumția prevăzută de art. 1854 Cod civil în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, instanța a apreciat ca nefondată cererea reclamantului având ca obiect constatare nulitate absolută parțială și pe cale de consecință a respins-o.
Având în vedere că cererea reclamantului având ca obiect constatare nulitate absolută parțială a fost respinsă, pe de o parte, și pe de altă parte, că terenul pentru care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, în suprafață de 1029 mp., nu se mai află în patrimoniul vânzătorului, instanța a respins și capătul de cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele de apel a susținut că, în mod greșit instanța de fond a reținut că pârâta cumpărătoare beneficiază de prezumția bunei-credințe, iar reclamantul nu a dovedit reaua credință a acesteia la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, analizând subiectiv declarația martorei D. A., fără a analiza și motiva de ce au fost înlăturate celelalte probe invocate prin cererea de chemare în judecată.
În realitate, arată apelantul, că a făcut dovada relei credințe a pârâtei cumpărătoare la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu declarația martorei D. A., care a precizat că pârâta cunoștea că terenul a fost înstrăinat anterior reclamantului, declarație ce se coroborează cu restul probelor administrate, respectiv sentința penală nr. 2527/28.11.2012 prin care a fost anulat certificatul de sarcini nr. 4940/15.03.2010 ce a stat la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare și care conține mențiuni neconforme cu evidențele cadastrale, litigiul ce a făcut obiectului dosarului nr._, cu privire la cele două suprafețe de teren fiind, în realitate, notat în CF, conform încheierilor nr._/18.12.2009 și_/18.12.2009, dar și cu declarația extrajudiciară a martorei S. E., din care rezultă că părțile sunt rude apropiate și încă din momentul încheierii promisiunii de vânzare au existat nemulțumiri din partea cumpărătoarei pârâte D. A., care dorea acest teren.
În condițiile în care părțile din proces se află în grad de rudenie apropiat (pârâtul V. V. fiind unchiul reclamantului, iar pârâta D. A., nepoata reclamantului), iar între aceștia au existat nemulțumiri încă din momentul încheierii convenției de vânzare, apreciază reclamantul că s-a reținut cu ușurință buna-credință a cumpărătoarei.
În dovedirea apelului s-a solicitat proba cu reaudierea martorei D. A. și în prelungirea probei testimoniale audierea martorei N. M..
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Instanța de apel a încuviințat probele astfel cum au fost solicitate, fiind audiate martorele D. A. și N. M..
Analizând probele administrate în fața instanței de fond, cât și în apel instanța constată că apelul este nefondat pentru următoarele motive:
Prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare încheiat între pârâtul V. V., în calitate de vânzător și pârâta D. A., căsătorită cu pârâtul D. A., în calitate de cumpărător, autentificat prin încheierea de autentificare nr. 474 din 19.03.2010 de Biroul Notarului Public O. V. și să se valideze convenția de vânzare – cumpărare încheiată între el, în calitate de cumpărător și V. V., în calitate de vânzător, pentru terenul în suprafață de 1029 mp, precizând că acest contract a fost încheiat cu rea credință, cu fraudarea legii.
S-a reținut de prima instanță că, potrivit disp. art.1899 din Codul civil, buna credință se prezumă, iar sarcina probei revine celui care invocă reaua credință.
Din probele administrate în cauză nu rezultă reaua credință a cumpărătoarei D. A..
Astfel, contractul de vânzare cumpărare autentic a cărui nulitate se solicită a fost încheiat la data de 19.03.2010. Anterior acestei date, între apelantul reclamant și pârâtul V. I. s-a încheiat o chitanță de vânzare cumpărare la data de 16.06.2007 și o promisiune de vânzare cumpărare încheiată la data de 9.12.2007, ambele având același obiect, și anume promisiunea de vânzare cumpărare a unui teren de aproximativ 6500 mp situat în ..
Prin s.c. nr. 241/8.04.2010 s-a admis acțiunea lui V. I. formulată împotriva lui V. V. și s-a validat convenția încheiată la data de 9.12.207 între aceștia pentru suprafața de 4359 mp, reținându-se că restul terenului de 1029 mp are ca proprietari pe D. A. și A.. Nu rezultă din probe că pârâta cumpărătoare D. A. a avut cunoștință de acest dosar.
De asemenea, în ceea ce privește plângerea penală formulată de V. I., instanța de apel constată că aceasta a fost formulată la data de 5.08.2010, deci după încheierea contractului a cărui nulitate se solicită, iar calitatea de inculpat a avut-o V. V., nereținându-se prin sentința penală nr. 2527/28.12.2012 vreo culpă în sarcina pârâtei D. A. și nerezultând că aceasta avea cunoștință de infracțiunea de fals în declarații săvârșită de V. V..
Nici din declarațiile martorilor audiați nu rezultă că D. A. avea cunoștință de actul încheiat între apelantul reclamant și pârâtul V. V.. Astfel, din declarațiile martorelor Stenescu E. și N. M. rezultă doar faptul că V. V. a vândut terenul lui V. I., iar nu reaua credință a pârâtei D. A.; iar în ceea ce o privește pe martora D. A., declarațiile date de aceasta în fața primei instanțe și a instanței de apel sunt contradictorii. Inițial arată că nu cunoaște data la care a cumpărat V. I., dar că ea a lucrat acest teren din 2010 până în 2013, iar în fața instanței de apel a declarat că știe data încheierii antecontractului și că ea a lucrat terenul în perioada 2007-2011. De asemenea, arartă că D. A. știa despre această vânzare, fiind de față la discuții, dar nu a perceput ea personal acest fapt, neavând cunoștință dacă antecontractul din 2007 a fost încheiat la notar sau nu. Prin urmare, această declarație va fi înlăturată, nefiind concludentă și pertinentă.
Se reține ca neîntemeiat și motivul de apel potrivit căruia reaua credință rezultă din simplul fapt că cei doi cocontractanți erau rude, acest aspect neputând fi reținut fără a fi coroborat cu alte probe ca o dovadă certă în acest sens.
Mai mult, instanța de apel constată că în antecontractul încheiat între V. I. și V. V. terenul nu este individualizat decât prin suprafață, și despre aceasta menționându-se că este de aproximativ 6500 mp, fără a se preciza vecinătățile terenului și dovada că vânzătorul este proprietar. Or pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare trebuie îndeplinite toate condițiile unui contract, obiectul acestuia trebuind să fie individualizat, deoarece hotărârea nu face decât să suplinească consimțământul vânzătorului, fără a putea să adauge la contract.
În consecință, față de considerentele expuse, instanța de apel constată că în mod legal și corect a fost respinsă de către prima instanță acțiunea, nefiind dovedită reaua credință a pârâtei D. A. la încheierea contractului autentic de vânzare cumpărare a cărui nulitate se solicită.
În temeiul disp. art. 480 alin. 1 cod proced civ. instanța va respinge apelul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul-reclamant V. I., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Individual C. T., cu sediul în mun. Dr. Tr. S., ., județul M. împotriva s.c.nr.37/10.02.2015 pronunțată de Judecătoria B. de A. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți V. V., domiciliat în comuna Balta, ., D. A., D. G. A., D. R. A., domiciliate în comuna Isverna, . având ca obiect constatare nulitate act juridic.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.10.2015.
Președinte C. Z. | Judecător C. P. | |
Grefier A. M. M. |
Red.Z.C./Tehnored. M.A.M.
2 ex./pag./28.10.2015
Jud. fond B. C.I.
Cod op. 2626
| ← Anulare act. Sentința nr. 378/2012. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretenţii. Sentința nr. 53/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
