Contestaţie la executare. Decizia nr. 15/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 15/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 20-01-2015 în dosarul nr. 15/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 15/R
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător V. N.
Judecător C. E. C.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenta contestatoare CABINET AVOCAT A. M., împotriva încheierii din 24.01.2014 ,împotriva încheieri premergătoare din 16.10.214 și împotriva sentinței civile nr. 3140/23.10.2014 pronunțate de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimata B. I., intimatul B. N. I. T. și intimata terț poprit C. Județeană de P., având ca obiect contestația la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta contestatoare C.. Av. A. M. personal și intimata B. I. personal, lipsă fiind intimații B. N. I. T. și intimata terț poprit C. Județeană de P..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier de ședință, după care:
Recurenta contestatoare cab. Av. A. M. a arătat că dorește să îndrepte erorile materiale existente în cuprinsul motivelor de recurs, respectiv la fila 1 alin2 este vorba de încheierea premergătoare din 16.10.2014 și nu 16.14.2014 cum greșit a fost menționat. La fila 2 este vorba de recursul împotriva încheierii din 16.10.2014, la motivul 2 de recurs este vorba de încheierea din 16.10.2014 și nu din 09.10.2014 cum greșit s-a menționat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată închise dezbaterile și în temeiul art. 150 cod procedură civilă, a acordat cuvântul asupra recursului;
Recurenta contestatoare cab. Av. A. M. a motivat în ceea ce privește încheierea din 24.04.2014, reiterează același motive de recurs pe care le-a formulat în recursul formulat împotriva acestei încheieri, motive pe care instanța le-a apreciat că nu pot fi făcute decât odată cu fondul.
Astfel, instanța de fond a respins în mod greșit, motiv pentru care solicită a se reveni asupra probei cu expertiză contabilă dispusă în data de 03.04.2014, fără să fie motivată corespunzător soluția.
În data de 24.04.2014, aspect ce a fost consemnat cu privire la chitanța de 174 lei, sumă ce s-a solicitat și prin contestația inițială la pct. 9 al cererii sale, că proba cu expertiză contabilă nu mai era utilă cauzei, avându-se în vedere că debitul lipsă a fost achitat de către pârâtă, după investirea instanței cu contestația la executare.
În ceea ce privește diferența contestată în actualizarea debitului, acest aspect este atribuit executorului judecătoresc, ea necerând instanței să determine suma reprezentând actualizarea debitului ci obligarea executorului judecătoresc în temeiul prorogativ pe care îl conferă art. 371 ind.2 alin.2 C pr civilă, să facă o actualizare de la data la care a rămas, respectiv 01.03.2012, până la data plății efective.
La data de 24.04.2014 a solicitat instanței să se pronunțe asupra cererii de aplicarea dispozițiilor art. 171 ind.1 C pr. civilă, adică să oblige la plata aferentă onorariului de expertiză contabilă în sarcina ambelor părți, iar instanța nu s-a pronunțat asupra acestei cererii.
Apreciază că în cauză dacă instanța revenea asupra probei cu expertiză contabilă, avându-se în vedere că expertiza a fost dispusă din oficiu, contrar pozițiilor ambelor părți care au solicitat respingerea, astfel onorariul expertului trebuia pus în sarcina ambelor părți.
Cu privire la recursul formulat împotriva încheierii din 16.10.2014 când a și rămas cauza în pronunțarea, așa cum rezultă din considerentele sentinței nu s-a motivat de ce s-au încuviințat probatoriile suplimentarea și nu a apreciat asupra pertinenței și concludentei pentru probele solicitate în fața legii.
Hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii pentru că în motivare face referire la art. 138 C pr civilă și nu la dispozițiile art. 167 – 168 alin1 C pr civilă avea obligația să motiveze prin încheiere toate probele, atât încuviințarea sau respingerea fiecărei din probe.Ori, la data de 09.10.2014 a depus cerere de probatoriu, iar instanța avea timp suficient pentru a analiza fiecare probă solicitată.
La data de 25.09.2014 a depus înscrisuri relevante inclusiv adresa de la INS care dovedește că pe perioada 01.03.2014, data unei eventuale achitări a debitului, dacă a existat un indice de inflație cu indicele de devalorizare, iar din acte și din dosarul întocmit de executorul judecătoresc a rezultat fără dubii cp actualizarea s-a făcut doar până la 01.03.2013.
Plățile făcute de intimată sunt în lunile ianuarie, februarie și martie 2014, acestea fiind singurele plăți efectuate, aspect rezulta și din întâmpinarea depusă de intimată.
Astfel, instanța a greșit hotărârea pronunțată este contradictorie nu corespuns motivelor pe care se sprijină, neexplicându-se de ce s-a admis anumite probe și de ce s-au respins altele.
A fost încuviințate proba cu interogatoriul pârâtului, proba cu înscrisuri depusă la dosar, dar a respins proba cu fișa de calcul, care era legată de proba cu înscrisuri deja încuviințată.
Cu privire la greșelile de procedură a solicitat să se ia în considerarea dispozițiile art. 167 -168 C pr civilă.
A solicitat să se verifice înregistrarea din ședința de 16.10.2014, unde nu există dovada că ar fi fost decăzută din probă, existând doar o mențiune cum de ce nu are pregătită fila de calcul.
Pe fondul cauzei a arătat că atâta timp cât instanța a încuviințat proba cu interogatoriul pârâtei, pr5oba cu înscrisuri doveditoare depuse la dosar la data de 25.09.2014, trebuia să le valorifice, însă toată motivarea instanței a constat doar într-un paragraf și anume că în lipsa expertizei contabile, nu poate evalua un eventual prejudiciu.
A arătat că nu a solicitat prejudiciul, ci a formulat contestație la executare pentru a fi obligat executorul judecătoresc să recupereze sumele contestate în recuperarea debitului. Nu există nici o motivare din care să rezulte că instanța ar fi valorificat probele administrate.
Prin înscrisurile depus cu opis la data de 25.09.2014, a dovedit că adresa executorului judecătoresc din 23.09.2014 că suma de 147 lei a fost consemnată pe recipisă la data de 13.03.2014, după investirea instanței.
Cu privire la tardivitatea contestație să se observe că cererea a fost trimisă la data de 05.03.2014 prin mail și a fost înregistrată de instanță la 06.03.2014, aspect solicitat de intimata prin întâmpinare, să se observe că instanța de fond a pronunțat o încheiere premergătoare care nu a fost recurată, instanța verificând dacă contestația la executare a fost depusă în termen de 15 zile.
S-a făcut referirea la o chitanță prin care s-a achitat diferența de debit la 05.03.2014, însă consemnarea de pe recipisă BRD s-a făcut abia la 13.03.2014.
A solicitat admiterea recursului întrucât instanța de fond a refuzat să se pronunțe asupra fondului, a solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare sau casarea cu reținere.
A arătat că nu solicită cheltuieli de judecată, pe cele din recurs le va solicita pe cale separată.
A solicitat amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise, în cazul în care nu se va admite amânarea pronunțării, să se ia în calcul concluziile scrise depuse la instanța de fond unde sunt foarte detaliate.
Intimata pârâtă B. I. a solicitat admiterea excepțiilor formulate prin motivele întâmpinării, a solicitat respingerea capătului de cerere pentru cheltuieli de judecată și pe fond respingerea recursului formulat.
A motivat că nu datorează nimic contestatoarei, a achitat în totalitate debitul la executorul judecătoresc, plătind și suma de 147 lei.
Instanța a acordat cuvântul asupra excepției tardivității formulării contestației.
C.. Av. A. M. a solicitat respingerea excepției întrucât nu este tardivă.
TRIBUNALUL,
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, contestatorul CABINET AVOCAT A. M. în contradictoriu intimata B. I. și cu terțul poprit C. JUDEȚEANĂ DE P. M., a formulat contestație la executare împotriva actelor de executare efectuate de B.E.J. N. I. T. în dosarul de executare nr. 2/E/2013 solicitând:
- anularea adresei emise de B.E.J. N. I. T. către C. JUDEȚEANĂ DE P. M. în calitate de terț poprit în dosar nr. 2/E/2013 la data de 04.02.2014 prin care a sistat poprirea emisă de același birou la data de 14.03.2013 asupra veniturilor bănești ale debitoarei B. I.;
- obligarea B.E.J. N. I. T. să recupereze de la debitoare suma de 174 lei reprezentând rest debit nerecuperat în dosar nr.2/E/2013;
- obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
De asemenea, a solicitat atașarea dosarelor nr. 2/E/2013 36/E/2012 ale B.E.J. N. I. T..
În motivare, a arătat că la data de 17.02.2014 s-a prezentat la B. N. I. T. pentru a depune înscrisuri într-unul din dosarele de executare aflate pe rolul acestui birou și pentru a urmări stadiul executării silite, respectiv pentru a verifica corectitudinea actelor întocmite de executor în dosarele nr.36/E/2012 și 2/E/2013 ca urmare a cererilor sale depuse la data de 13.01.2014 în fiecare din dosare.
A precizat că, deși pe parcursul anului 2013 a formulat și transmis către B.E.J. N. I. T. diferite cereri în ambele dosare de executare, acesta fie a omis să le dea curs, fie a făcut-o în mod trunchiat ori cu mare întârziere, astfel că terțul poprit a sistat poprirea în dosar nr.36/E/2012 în luna august 2013 pentru că executorul a uitat să comunice restul debitului care mai trebuia recuperat ca urmare a actualizării. De asemenea, a constatat că executorul a greșit calculele în toate dosarele de executare, iar acesta i-a solicitat să îi comunice sumele care mai trebuie recuperate în dosarele nr.36/E/2012 și 2/E/2013. Prin cererile înregistrate la data de 13.01.2014, a oferit executorului și explicații amănunțite.
Contestatorul a învederat instanței că, la data de 17.02.2014, B. N. I. T. i-a comunicat că debitoarea B. I., respectivul soțul acesteia s-au prezentat la sediul B.E.J. N. I. T., la data de 16.01.2014 și 04.02.2014 și că aceștia au achitat debitul restant în ambele dosare de executare, iar dumnealui a sistat popririle către terț poprit C. JUDEȚEANĂ DE P. M. în dosarele nr.36/E/2012 și 2/E/2013. La aceeași dată, contestatorul a solicitat și primit copii ale adreselor de sistare emise în dosare nr.36/E/2012 și 2/E/2013.
Contestatorul a constatat că din dosar nr. 2/E/2013 lipsește suma de 175 lei deoarece în mod greșit executorul a considerat-o recuperată atât în dosar nr.36/E/2012, cât și în dosar nr. 2/E/2013, adică a socotit-o de 2 ori, greșind calculele. A solicitat executorului să recupereze și această sumă, însă acesta i-a spus că s-a săturat de aceste dosare, că sunt sume mici cu care nu se încurcă.
A arătat că, în mod constant, terțul poprit a virat suma de 150 lei în dosar nr. 36/E/2012, iar din luna aprilie 2013 suma de 175 lei, pe care B. N. I. T. a consemnat-o în dosar nr. 36/E/2012, considerând în mod firesc că suma a fost majorată de C.J.P. M. ca urmare a indexării pensiei debitoarei. La data de 01.10.2013, B.E.J. N. I. T. a solicitat C.J.P. M. să comunice ce reprezintă suma de 175 lei pe care o virează lunar, iar abia în luna noiembrie 2013 terțul poprit a comunicat că începând cu luna aprilie 2013 a înțeles să vireze câte 150 lei în dosar nr. 36/E/2012 și câte 25 lei/lunar în dosar nr. 2/E/2013 începând cu luna aprilie 2013. Cum până în luna noiembrie 2013 sumele fuseseră consemnate de B.E.J. N. I. T. în dosar nr. 36/E/2012, în lipsa oricărui borderou ori mențiuni ale terțului poprit, abia din luna decembrie 2013 ele trebuiau socotite în dosar nr. 2/E/2013. La data de 13.01.2014, contestatorul a refăcut toate calculele în dosar nr.36/E/2012, inclusiv actualizarea debitului, ținând cont că din luna aprilie 2013 s-a virat suma de 175 lei lunar, rezultând un debit restant de 440,37 lei, calcule însușite de B.E.J. N. I. T.. La data de 16.01.2014, debitoarea B. I. a consemnat la BRD Sucursala Tg. J. suma de 441 lei în contul B.E.J. N. I. T. pentru dosarul nr.36/E/2012. La data de 13.01.2014, contestatorul a depus la B.E.J N. I. T. o cerere pentru dosar nr. 2/E/2013 prin care a revenit la cererea sa din 13.03.2013 privind îndreptarea erorilor materiale din procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare întocmit la data de 14.03.2013, respectiv cuantumul corect, și actualizarea în continuare a debitului cu indicele de inflație. La data de 16.01.2014, debitoarea B. I. a consemnat la BRD SUCURSALA TG. J. suma de 60 lei în contul B.E.J. N. I. T. pentru dosarul nr.2/E/2013, sumă care reprezintă doar diferența la cheltuielile de executare. La data de 04.02.2014, soțul debitoarei B. I. a consemnat la BRD SUCURSALA TG.-J. suma de 576,44 lei în contul B.E.J. N. I. T. pentru dosarul nr.2/E/2013, sumă care nu acoperă integral creanța, lipsind suma de 174 lei. La data de 14.03.2013, B. N. I. T. a comunicat terțului poprit C. JUDEȚEANĂ DE P. M. ordonanța de înființare a popririi în dosar de executare nr. 2/E/2013, prin care a declarat indisponibilizate sumele datorate de terțul poprit debitoarei B. I. până la concurența sumei de 901,44 RON, suma corectă fiind de 960,4 lei conform adresei din 13.01.2014.
A învederat instanței că debitoarea a consemnat doar suma de 636,44 lei (60 lei la 16.01.2014 și 576,44 lei la 04.02.2014) la care s-au adăugat sumele de 75 lei virate de terțul poprit în lunile decembrie 2013 și ianuarie 2014 care au fost consemnate de executor în dosar nr.2/E/2013, rezultând un total de 786,44 lei. Diferența care mai trebuia recuperată în dosar nr. 2/E/2013 este de 173,96 lei, adică 174 lei și ea se datorează faptului că executorul a calculat și în acest dosar sumele de 25 lei virate lunar începând cu luna aprilie 2013 (7 x 25 = 175 lei), deși ele fuseseră calculate și în dosar nr.36/E/2012. Diferența de la 175 lei la 174 lei provine de la rotunjirea sumei consemnate de debitoare la BRD la data de 16.01.2014 (a consemnat 60 de lei față de 56,56 lei).
Consideră că sistarea popririi este nelegală deoarece debitul nu era integral recuperat, iar executorul avea obligația să încunoștințeze creditorul, cel puțin în perioada dintre cele două consemnări pentru a verifica calculele, pe care le greșise în toate dosarele.
Contestatorul a solicitat instanței anularea actului întocmit de executor la data de 04.02.2014 prin care a sistat poprirea și obligarea B.E.J. N. I. T. să recupereze de la debitoare suma de 174 lei reprezentând rest debit nerecuperat în dosar nr.2/E/2013 prin poprire la C.J.P. M.. De asemenea, a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor judecată, susținând că aceasta este în culpă procesuală.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 399-401 Vechiul Cod de procedură civilă.
Prin rezoluția din data de 07.03.2014, instanța a dispus citarea părților pentru termenul din data de 20.03.2014, intimatul și terțul poprit cu un exemplar al contestației la executare, iar contestatorul cu mențiunea de a preciza cadrul procesual, sub sancțiunea suspendării cauzei, și de a timbra cererea cu 20 lei taxă judiciară de timbru, sub sancțiunea anulării ca netimbrată. De asemenea, instanța a dispus efectuarea unei adrese către B. N. I. T. pentru înaintarea dosarelor de executare în copie purtând mențiunea „conform cu originalul”.
La data de 14.03.2014, terțul poprit C. JUDEȚEANĂ DE P. M. a depus întâmpinare, prin care a invocat pe cale de excepție nulitatea contestației la executare, motivată de faptul că aceasta nu poartă semnătura olografa a contestatoarei, excepție reglementata de art.133 alin.l C.p.c. coroborat cu art.l 12 pct.6 C.p.c, precum și tardivitatea contestației la executare pentru nerespectarea termenului de 15 zile prevăzut de art.401 lit.a C.p.c;
Pe fond, a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
În ce privește excepția nulității contestatei, a învederat faptul că instanța nu se poate pronunța asupra unei cereri de chemare in judecata căreia ii lipsește un element esențial, respectiv semnătura , care este un element obligatoriu al cererii de chemare in judecata certificând manifestarea de voința a creditoarei contestatoare de a declanșa procesul.
Cu privire la tardivitatea contestației , a învederat că actul de executare contestat este adresa de sistare a popririi emisa de B.E.J. N. I. T. în dosarul de executare cu nr.2/E/2013, adresa ce i-a fost comunicată instituției de către executor în data de 05.02.2014 cu nr.2841. Prin aceasta adresa, li se ordonă sisteze poprirea în dosarul execuțional nr.2/E/2013, deoarece debitoarea B. I. a achitat în întregime debitul. A solicitat instanței să constate faptul că a fost depășit termenul de 15 zile de când contestatoarea a luat cunoștința de actul contestat, întrucât contestatoarea ia indicat faptul că la data de 17.02.2014 a solicitat executorului si a primit copie a adresei de sistare contestată, emisă în dosarul nr.2/E/2013, iar contestația a fost înregistrată la data de 06.03.2014.
Pe fond, a arătat că, prin adresa nr.5663/18.03.2013 B. N. I. T. a dispus poprirea pe dreptul de pensie al debitoarei B. I. în dosarul execuțional nr.2/E/2013 pentru suma de 901,44 lei. În calitate de terț poprit, instituția a dat curs popririi începând cu luna aprilie 2013 prin instituirea popririi în acesta dosar, prin reținere lunara din pensia debitoarei până în luna februarie 2014 când același executor judecătoresc a revenit cu adresa de sistare a popririi în dosarul nr. 2/E/2013 pentru motivul achitării integrale a debitului de către B. I. către creditoarea sa CABINET AVOCAT A. M..
Ca terț poprit, C. JUDEȚEANĂ DE P. M. are obligațiile impuse de codul de procedură civilă în ce privește poprirea, de a institui aceasta măsura la cererea executorului sau de a sista poprirea atunci când executorul dispune acest lucru. Astfel, terțul poprit s-aconformat atât adresei de înființare a popririi cit si adresei de sistare.
A apreciat că debitul din dosarul de executare a fost recuperat, iar intimata B. I. nu mai datorează nici o suma creditoarei in dosarul de executare în speță.
În concluzie, a solicitat in principal admiterea excepțiilor invocat, iar în subsidiar respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
Al întâmpinare au fost anexate: extras portalul instanțelor de judecată și copia adresei emise de B. N. I. T. la data de 04.02.2014.
În temeiul art. 242 C.proc.civ, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 14.03.2014, intimata B. I. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
A arătat că actul de executare contestat este adresa de sistare a popririi emisa de B.E.J. N. I. T. în dosarul de executare cu nr.2/E/2013, iar prin această adresă se ordona sistarea popririi în dosarul execuțional nr.2/E/2013 deoarece debitul a fost achitat în întregime.
Prin adresa cu nr.5663/18.03.2013 B.E.J. N. I. T. a dispus poprirea pe dreptul de pensie al debitoarei în dosarul execuțional nr.2/E/20l3 pentru suma de 901,44 lei. În calitate de terț poprit, C. DE P. a dat curs popririi începând cu luna aprilie 2013 prin instituirea popririi în acest dosar, prin reținere lunara din pensie până în luna ianuarie inclusiv 2014, când același executor judecătoresc a revenit cu adresa de sistare a popririi in dosarul nr. 2/E/2013 pentru motivul achitării integrale voluntare a debitului în contul executorului judecătoresc în dosarul de executare 2/E/2013 către creditoarea CABINET AVOCAT A. M..
Intimata a mai arătat că, în perioada aprilie 2013-ianuarie 2014 inclusiv, C. DE P. a reținut lunar din pensia sa suma 25 lei lunar astfel încât, prin poprire i s-a reținut pentru cele 10 luni suma totală de 250 lei în dosarul nr.2/E/20l3. În lunile ianuarie și februarie a achitat prin virament bancar către executor sumele de 60 lei si 576.44 lei, rămânând o diferența de 26,7 lei, pe care executorul a considerat-o achitată în dosar deoarece fusese achitată și evidențiată în plus la celălalt dosar de executare cu nr.36/E/2012.
A învederat instanței că debitul din dosarele de executare au fost achitate.
La întâmpinare a fost atașată copia dovezilor privind viramentele bancare efectuate în data de 16.0._ și în data de 04.02.2014.
La data de 19.03.2014, contestatorul a depus precizare de acțiune, prin care a solicitat introducerea în cauză a B. N. I. T. și a depus un exemplar al contestației la executare în vederea comunicării.
B.E.J. N. I. T. a înaintat instanței copia certificată a dosarului nr.2/E/2013
Prin încheierea din data de 20.03.2014, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de intimat a B.E.J. N. I. T. și citarea acestuia cu duplicat cerere de chemare în judecată și mențiunea de a depune întâmpinare. De asemenea, a dispus citarea intimatei și a terțului poprit cu duplicat al precizării de acțiune, precum și emiterea unei adrese către B.E.J. N. I. T. pentru a înainta dosarul de executare nr.36/E/2012, purtând mențiunea „conform cu originalul”.
Urmare a adresei emise de instanță, B.E.J. N. I. T. a înaintat copia certificată a dosarului nr.39/E/2012.
La data de 02.04.2014, contestatorul CABINET AVOCAT A. M. a depus opis cu înscrisurile depuse pentru dovedirea contestației la executare, respectiv cele referitoare la corespondența purtată cu B.E.J. N. I. T. și recipisele care i-au fost eliberate.
Prin încheierea din data de 03.04.2014, instanța a respins excepția nulității contestației la executare pentru lipsa semnăturii, invocată de terțul poprit C. JUDEȚEANĂ DE P. M. prin întâmpinare, întrucât cererea introductivă și precizarea au fost semnate la acel termen.
Constatând că cererea a fost formulată în termenul legal, fiind transmisă pe mail în ultima zi, respectiv 05.03.2014 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 06.03.2014, instanța a respins excepția tardivității contestației la executare invocată de terțul poprit C. JUDEȚEANĂ DE P. MEHEIDNȚI prin întâmpinare.
Reprezentanta contestatorului a solicitat în baza art.132 alin.2 pct 1 și 2 îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul cererii, respectiv mărirea câtimii obiectului cererii astfel:
La punctul 2 al acțiunii a solicitat obligarea B. N. I. T. să recupereze și suma reprezentând actualizarea debitului cu rata inflației pe perioada martie 2013-februarie 2014 și în continuare până la achitarea integrală a debitului, sumă ce urmează să fie determinată de executor conform dispozițiilor art.372 ind.2 alin.3 C.proc.civ. A precizat că la data de 13.01.2014 a depus cerere la B. N. I. T. prin care a solicitat și actualizarea în continuare a debitului cu indicele de inflație, însă cererii nu i s-a dat curs din motivele prezentate în cuprinsul contestației.
A solicitat mărirea câtimii obiectului cererii de la suma de 174 lei la suma de 246,96 lei, precizând că pentru diferența nu trebuie să timbreze deoarece se încadrează în suma de 20 lei deja achitată. A mai menționat că, reverificând calculele și văzând susținerile intimatei B. I. din întâmpinare, pe care le consideră corecte în sensul că i s-a reținut în total suma de 250 lei, dar până în luna noiembrie 2013 suma de 25 lei lunar a fost consemnată în dosarul nr.36/E/2012 și doar în ultimele 3 luni, respectiv noiembrie 2013-ianuarie 2014, a fost consemnată în dosarul 2/E/2013.
Reprezentanta contestatorului a susținut că debitoarea a achitat în total suma de 711,44 lei din debitul totalul de 957,4 lei reprezentând 808,8 lei creanță și 152,6 cheltuieli de executare, diferența neachitată fiind de 245,96 lei.
De asemenea, a solicitat îndreptarea erorilor materiale cu privire la cuantumul total al debitului de 957,4 lei, față de 690,4 lei, cu privire la totalul de 711,44 lei față de 786,44 lei, diferența de 75 lei reprezentând suma aferentă lunilor noiembrie 2013, decembrie 2013 și ianuarie 2014, precum și cu privire la omiterea lunii noiembrie 2013 din enumerarea de la fila 2 alin.12.
Prin aceeași încheiere, instanța a admis solicitarea reprezentantei contestatorului CABINET AVOCAT A. M. privind îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul cererii și a dispus efectuarea unei expertize contabile, stabilind onorariu provizoriu în cuantum de 500 lei în sarcina contestatorului, sub sancțiunea suspendării cauzei. A dispus ca expertiză să aibă ca obiective:
- să se stabilească ce sume au fost achitate în dosarul 36/E/2012, în funcție de data consemnării la B. N. I. T., în funcție de înscrisurile depuse la dosar, cum au fost repartizate sumele virate de terțul poprit lunar, în funcție de registrul de consemnațiuni al B. N. I. T.;
- să se stabilească ce sume au fost achitate în dosarul 2/E/2013, cum au fost consemnate sumele achitate până în noiembrie 2013 și cum au fost achitate sumele în continuare;
- să se stabilească ce reprezintă suma de 75 lei lunar virată de terțul poprit C. JUDEȚEANĂ DE P. M. în lunile decembrie 2013-ianuarie 2014, respectiv în care dosar de executare s-a virat, având în vedere faptul că pe rolul B. N. I. T. exista un al treilea dosar;
- să se stabilească suma aferentă actualizării cu rata inflației a debitului din dosarul de executare nr.2/E/2013, în funcție de suma stabilită ca achitată și data achitării.
- să se stabilească dacă la data de 04.02.2014, când B. N. I. T. a transmis către terțul poprit C. JUDEȚEANĂ DE P. M. adresa de sistare a popririi, intimata mai avea de plătit o diferență de debit către contestator.
Constatând că desfășurarea normală a procesului este împiedicată de atitudinea reprezentantei contestatorului căruia, deși i-a fost pus în vedere să depună dovada achitării onorariului provizoriu pentru expertiza contabilă dispusă în cauză, sub sancțiunea suspendării cauzei, nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite de către instanță, prin încheierea din data de 24.04.2014, instanța a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 155 ind. 1 C. proc. civ.
Împotriva încheiere de suspendare, contestatorul a formulat recurs la data de 19.05.2014.
Prin decizia nr.267/16.06.2014, instanța a admis recursul formulat de recurentul-contestator CABINET AVOCAT A. M., împotriva încheierii din data de 24.04.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimata B. I., intimata-terț poprit C. JUDEȚEANĂ DE P. M. și intimatul-pârât B.E.J. N. I. T., având ca obiect contestație la executare, dispunând trimiterea cauzei pentru continuarea judecății aceleiași instanțe de fond.
Terțul poprit C. JUDEȚEANĂ DE P. M. a depus la data de 25.07.2014 întâmpinare, prin care a învederat următoarele:
De la promovarea acțiunii inițiale a contestatoarei, din martie 2013, situația juridică privind fondul cauzei expusă prin întimpinarea de la primul ciclu de judecata ar putea fi alta, fiind vorba de sume reținute lunar din dreptul de pensie al debitoarei B. I. in dosarul de executare nr.2/E/2013 si de solicitarea contestatoarei de anulare a adresei de sistare a popririi emise de B.E.J. N. I. T. din data de 14.03.2013. DeșiB. N. I. T. a dispus sistarea popririi pe dreptul de pensie al debitoarei în dosarul de executare nr.2/E/2013 cu adresa din 14.03.2013, contestatoarea arată ca ar mai fi rămas de recuperat in acest dosar de executare suma de 174 lei. În calitate de terț poprit, C. DE P. avea obligația prevăzută de Codul de procedură civilă de a respecta întocmai dispozițiile executorului judecătoresc, sub sancțiunea amenzii.
A precizat că prin întimpinarea inițială a arătat că singurul în măsura să cunoască și să urmărească debitul ce urmează să fie recuperat într-un dosar de executare este exclusiv executorul judecătoresc care urmărește și ține evidența sumelor achitate fie prin poprire, fie voluntar.
A susținut că în speța este necesar să se aplice prevederile art.129(5) C.p.c. în sensul că instanța are îndatorirea sa stăruie prin toate mijloacele legale pentru aflarea adevărului, puțind ordona din oficiu administrarea unei expertize contabile chiar daca contestatoarea se împotrivește.
În temeiul art.242, C. JUDEȚEANĂ DE P. M. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La termenul din data de 25.09.2014, intimata B. I. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, susținând că nu are nici o obligație către contestatoare, dosarul de executare înființat de B. N. I. T. fiind închis iar debitul achitat. A reiterat susținerile din întâmpinarea depusă la data de 14.03.2014.
Intimata a solicitat respingerea contestației și a capătului de cerere privind cheltuielile de judecată.
La întâmpinare au fost atașate următoarele înscrisuri în copie: adresa emisă de B. N. I. T. în data de 04.02.2014, dovezile privind viramentele bancare efectuate în data de 16.01.2014 și în data de 04.02.2014, chitanța nr.1/05.03.2014 reprezentând diferență sumă în dosarul 2/E/2013, sentința civilă nr.4436/02.07.2014, pronunțată de Judecătoria Tg. J. în dosarul nr._ .
La data de 09.10.2014, contestatorul a depus cerere de probatorii suplimentare și a atașat copia sentinței civile nr.9764/08.07.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2014.
La termenul din 16.10.2014, în temeiul art.170 alin.3 Vechiul Cod de procedură civilă, instanța a dispus decăderea din proba cu expertiză contabilă, având în vedere faptul că nu a fost achitat onorariul pentru efectuarea expertizei.
În temeiul art.138 vechiul Cod de procedură Civilă, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse și proba cu interogatoriul pârâtei, acesta fiind prezentă, iar reclamanta având interogatoriul pregătit, și a respins proba cu fișa de calcul cu actualizarea debitului, apreciind că provoacă amânarea cauzei.
Prin sentința civilă nr. 3140/23.10.2014 Judecătoria Dr Tr S. a respins contestația la executare formulată de contestatorul CABINET AVOCAT A. M., în contradictoriu cu intimații B. I., și B. N. I. T., și cu terțul poprit C. JUDEȚEANĂ DE P. M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ..3, județul M.. A respins cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată contestatorul Cabinet Avocat A. M. în contradictoriu intimata B. I., B. N. I. T. și cu terțul poprit C. Județeană de P. M., a formulat contestație la executare împotriva actelor de executare efectuate de B.E.J. N. I. T. în dosarul de executare nr. 2/E/2013, și a solicitat anularea adresei emise de B.E.J. N. I. T. către C. Județeană de P. M. în calitate de terț poprit în dosarul nr. 2/E/2013 la data de 04.02.2014 prin care a sistat poprirea emisă de același birou la data de 14.03.2013 asupra veniturilor bănești ale debitoarei B. I., obligarea B.E.J. N. I. T. să recupereze de la debitoare suma de 174 lei reprezentând rest debit nerecuperat în dosar nr.2/E/2013, cu cheltuieli de judecată .
Prin precizarea depusă la data de 03.04.2014 de către reclamantă, aceasta a solicitat obligarea B. N. I. T. să recupereze și suma reprezentând actualizarea debitului cu rata inflației pe perioada martie 2013-februarie 2014, și în continuare până la achitarea integrală a debitului, sumă ce urma să fie determinată de executor conform dispozițiilor art.372 ind.2 alin.3 C.proc.civ. A solicitat și mărirea câtimii obiectului cererii de la suma de 174 lei la suma de 246,96 lei . A specificat faptul că debitul total este în sumă de 957,4 lei, față de 960,4 lei, iar cu privire la totalul de 786,44 lei arată că este în cuantum de 711,44 lei, diferența de 75 lei reprezentând suma aferentă lunii noiembrie 2013 din enumerarea de la fila 2 alin.12 .
La data de 03.04.2014 pârâta B. I. a depus la dosar chitanța din data de 05.03.2014, în valoare de 174 lei ce reprezintă diferență în dosarul de executare nr.2/E/2013 al B.E.J. N. I. T. .
În virtutea rolului activ prev. de art.129 alin.5 C.pr.civ. vechi, instanța a dispus administrarea probei cu expertiza contabilă și i-a pus în vedere contestatoarei să achite onorariul provizoriu pentru expertiză în sumă de 500 lei .
Contestatoarea a formulat obiective pentru expertiză ce au fost încuviințate de instanță, dar a precizat că nu este de acord cu efectuarea acesteia întrucât sunt calcule simple pe care instanța le poate efectua .
Conform art.170 alin.3 C.pr.civ., la data de 16.10.2014, instanța a dispus decăderea reclamantei din proba cu expertiza contabilă, întrucât nu a făcut dovada achitării onorariului, contestatoarea fiind citată cu această mențiune la repunerea pe rol după suspendare – filele 170-171 .
Având în vedere disp. art.1169 C.civil vechi, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească .
Întrucât instanța nu a putut stabili întinderea prejudiciului în lipsa unei expertize de specialitate, nu a putut dispune anularea adresei de sistare poprire emisă de B. N. I. T., obligarea acestuia la recuperarea unei sume ce nu are caracter cert, dar nici obligarea la recuperarea unei sume ce reprezintă actualizarea debitului cu rata inflației .
Pentru aceste motive, instanța a respins contestația la executare formulată de Cabinet de avocat A. M., iar în temeiul art.274 C.pr.civ., ținânând cont de culpa procesuală, a respins cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată .
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul contestator Cabinet de avocat A. M., împotriva încheierii dine 24.04.2014 și încheierii premergătoare din 16.14.2014 și împotriva sentinței civile nr. 3140/23.10.2014, potrivit disp. art. 304 indice 1 C. Pr. Civilă, hotărârea fiind netemeinică și nelegală cu încălcările prevăzute de art. 304 pct.5, 7, 8 și 9 C. pr. Civilă.
In ceea ce privește încheierea din data de 24.10.2014, instanța a respins în mod greșit cererea de a reveni asupra probei cu expertiza
contabilă dispusă la termenul din 03.04.2014, fără să motiveze corespunzător soluția.
La termenul din 24.10.2014 a solicitat instanței să revină motivat asupra probei cu expertiza contabilă, având în vedere înscrisul depus de pârâtă la termenul anterior din care rezultă că dumneaei a recunoscut pretențiile, astfel cum au fost menționate în contestația la executare, adică existența unei diferențe de 174 lei care nu a fost recuperată, pe care a înțeles să o achite, cum rezultă din chitanța depusă la fila 146 din dosar.
In această situație proba cu expertiză nu mai era utilă cauzei, din moment ce intimata a recunoscut, și chiar a achitat debitul, ca să nu mai amintesc de faptul că administrarea acestei probe presupunea plata unei sume de 500 lei care era mai mare decât debitul datorat și care se va regăsi la cheltuielile de judecată la care va fi obligată pîrîta.
In ceea ce privește diferențele solicitate, a arătat clar că pot fi calculate de executor ( actualizarea sumei, adică 32 lei), respectiv determinate de instanță prin efectuarea unei adrese către terțul poprit pentru a se preciza ce reprezintă sumele virate în decembrie 2013 și ianuarie 2014, deci care este cuantumul virat în fiecare dosar de executare și compararea cu sumele înscrise în recipisele depuse de ea la dosar și necontestate de pîrîtă.
Din considerentele hotărîrii recurate lipsește orice mențiune privind analizarea de către instanță a acestei cereri, respectiv a argumentelor lor, instanța mărginindu-se să consemneze doar că consideră necesară efectuarea unei expertize de specialitate, fără să motiveze de ce.
Lipsa raționamentului logico-juridic al instanței în baza căruia a respins cererea face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța de recurs cu consecința casării hotărârii cu trimitere spre rejudecare.
Astfel, respingerea cererii este nelegală, fiind incidente în cauză disp.art. 105 alin.2 coroborat cu art. 304 pct.5, vătămarea procesuală care li s-a cauzat neputînd fi îndreptată decât prin aplicarea sancțiunii casării cu trimitere spre rejudecare.
Instanța nu a observat, nu a analizat și nu a luat în considerare înscrisurile depuse deintimată și de mine ca probatorii la dosar și a căror analiză ar fi condus în mod indubitabil la admiterea cererii de revenire asupra probei cu expertiza contabilă.
Instanța nu a observat și nu a analizat chitanța depusă la fila 146 din dosar de către pîrîtă și nici înscrisurile depuse de mine la filele 137-163 din dosar.
Instanța nu s-a pronunțat asupra cererii de aplicare a disp. art. 171 indice 1 C pr. Civilă formulată deși cererea lor a fost consemnată (incomplet) la finalul filei 1 din hotărâre, instanța nu s-a pronunțat asupra ei, nu a analizat-o în considerente, și nu există nici o mențiune în dispozitiv.
Am solicitat instanței, în continuarea cererii de revenire la proba cu expertiză, să pună cheltuielile de administrare a probei în sarcina ambelor părți, având în vedere că expertiza fost dispusă de instanță, contrar poziției ambelor părți, care a fost în sensul respingerii probei, însă instanța nu s-a pronunțat asupra acestei cereri.
Mai mult chiar, prin întimpinare intimata a formulat apărări care se referă la sume pe care pretinde că le-a achitat, ea însăși face diferite calcule, deci, dacă instanța aprecia ci este necesară administrarea probei cu expertiza contabilă, trebuia să aibă în vedere și susținerile intimatei, inclusiv cele menționate în încheiere la fila 1 alin. penultim în sensul că ar fi achitat tot debitul, pentru verificarea cărora erau necesare verificări de specialitate.
In ceea ce privește recursul împotriva încheierii din data de 24.04.2014, arăt că motivele de mai sus sunt reiterate deoarece prin decizia civilă nr.267/R/2014 s-a apreciat că nu pot fi analizate decât o dată cu fondul, deci nu există autoritate de lucru judecat.
In ceea ce privește încheierea din data de 16.10.2014, hotărârea nu este motivată, așa cum rezultă din considerente, instanța nu a motivat de ce a încuviința probatoriile suplimentare și nu a apreciat asupra pertinenței și concludentei fiecăreia din probele solicitate, mai ales că aceste probe au fost administrate în fața instanței.
Hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, prin încheierea de ședință din 16.10.2014 instanța s-a pronunțat asupra cererii de probatori suplimentare depusă la data de 09.10.2014 în sensul că a admis proba cu înscrisuri și ci interogatoriul pîrîtei și a respins proba cu fișa de calcul.
Instanța avea obligația să motiveze prin încheiere atât încuviințarea, cît și respingere, fiecăreia din probele solicitate, să menționeze ce fapte urmează a fi dovedite și prin ce mijloace de probă.
Cu atît mai mult cu cît proba a fost cerută mai tîrziu, ca urmare a decăderii din prob; dispusă din oficiu, trebuia să prevaleze principiul aflării adevărului, iar instanța trebuia deci să aplice disp.art. 167 alin.l, cum am solicitat în cerere.
Instanța a confundat art. 138 cu art. 167 C.pr.civilă, aplicîndu-le greșit, și a încălca disp.art. 168 alin.l C.pr.civilă.
Cu alte cuvinte, a încuviințat probele în baza art. 138, ci nu în baza art. 167, deși art. 138 se referă la invocarea probelor.
Hotărârea este contradictorie și nu cuprinde motivele pe care se sprijină.
Deși instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, acestea fiind înscrisurile depuse la data d 25.09.2014, înscrisul aflat la fila 221 și sentința civilă nr. 9794/2014 a Judecătoriei C. atașată la cererea de probatorii suplimentare, ca practică judiciară, în mod contradictoriu respins administrarea probei cu fișa de calcul care era stins legată de proba cu înscrisuri deja încuviințată, printre acestea fiind și adresa nr.136 A/_ emisă de INS Direcți Județeană Gorj la cererea ei care cuprinde rata inflației și formula de calcul necesară pentru actualizarea sumelor datorate de intimată pentru perioada martie 2013 la data plătii efective.
Ori admițând în parte cererea de probatorii suplimentare, instanța a înțeles să îmi permită să-mi dovedesc susținerile prin administrarea altor probe, a căror concludentă se înțelege că a apreciat-o din moment ce le-a admis, iar motivarea în sensul că s-ar provoca amânarea cauzei ( a cărei soluționare a fost întîrziată din vina instanței prin suspendarea judecării dispusă la data de 03.04.2014) este în contradicție cu starea de fapt care trebuia dovedită și cu starea de drept.
Deși în încheiere s-a menționat că instanța ar fi dispus decăderea din proba cu expertiza, există îndoieli că decăderea s-ar fi pus în discuția părților prezente și oricum nu s-a respectat termenul de 5 zile de la încuviințarea probei.
In ceea ce privește sentința civilă nr. 3140/2014 instanța nu a valorificat probatoriile suplimentare încuviințate și administrate la termenul din 16.01.2014.
Astfel, deși la termenul din 16.01.2014 instanța a încuviințat proba cu interogatoriul pîrîtei și proba cu înscrisuri, înscrisurile fiind comunicate pârâtei la termenul din 09.10.2014, iar interogatoriul fiind administrat nemijlocit în fața instanței și fiind perceput direct, în motivarea hotărârii nu se regăsește nici un fel de analiză a probelor administrate, aspect de nelegalitate în directă legătură cu motivele de recurs care privesc încheierea din 16.10.2014.
Instanța nu a făcut nici un fel de analiză a probatoriilor administrate de ea, pe parcursul soluționării cauzei, iar ulterior a respins cererea ca nedovedită.
In mod greșit instanța a refuzat să analizeze probatoriile administrate constând în înscrisuri care se coroborau perfect cu răspunsurile la interogatoriu și cu actele aflate în dosarele de executare și mă refer mai ales la înscrisurile aflate la filele 187 - 195, 221.
Instanța nu a analizat culpa procesuală a intimatei și a B. N. I. T., în ceea ce privește plata sumei de 174 lei făcută de debitoarea prin chitanța depusă la dosar la fila 200, si solicitată în contestația inițială, din răspunsurile in interogatoriu (la întrebările 1-5, 10 și 16), rezultă că ea a fost efectuată după formularea prezentei contestații.
Executorul a comunicat debitoarei suma lipsă doar la data de 12.03.2014 deoarece citativul s-a întocmit la 07.03.2014, iar comunicarea cererii s-a făcut la 11.03.2014, dată până la care dosarul a avut un circuit închis, neaccesibil părților.
Văzând numărul chitanței de debit, faptul că partea superioară cuprinzând data consemnării pe recipisă nu există, lipsa oricărei explicații pentru întîrzierea cu care a fost consemnată suma pe recipisă, rezultă fără dubiu că data reală a plății este 13.03.2014.
Chiar dacă plata s-ar fi făcut la 05.03.2014, având în vedere că am investit instanța cu soluționarea contestației la executare la data de 05.03.2014 și lipsa oricărei dovezi că aș fi fost încunoștințată de efectuarea plății, ca și suma lipsă din debit, recunoscută de intimată prin efectuarea plății, rezultă că B. și debitoarea sunt în culpă procesuală și trebuie obligați la plata cheltuielilor de judecată efectuate de mine.
Lipsește raționamentul logico-juridic propriu al instanței, și orice analiză a
actelor și lucrărilor dosarului, inclusiv a actelor aflate în cele două dosare
înaintate de B. N. lonuț T. în copie certificată pentru conformitate,
ceea ce face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța de
recurs cu consecința casării cu trimitere spre rejudecare.
Hotărîrea nu este motivată în fapt și în drept conform disp. art. 261 pct.5 C.pr.civilă.
Instanța avea obligația să motiveze hotărârea pe starea de fapt și de drept rezultată din dosar, să explice de ce a înlăturat susținerile care aveau suport probator și au fost amplu dezvoltate atît la dezbateri, cît și în concluziile scrise cu trimiteri exacte la actele dosarului.
Instanța nu s-a pronunțat în limitele investirii. Eu am cerut instanței sa oblige executorul sa recupereze actualizarea debitului cu rata inflației pe perioada martie 2013-febr.2014, astfel cum rezulta din actele și lucrările dosarului, ci nu să stabilească instanța care este suma corespunzând actualizării.
Instanța a respins contestația la executare fară să precizeze că s-a pronunțat asupra contestației astfel cum a fost precizată, mărită cîtimea, etc.
Instanța nu a aplicat corect legea, ignorând disp.art. 371 indice 2 alin.3 C. pr. Civilă.
Executorul judecătoresc este abilitat, în baza disp.art. 371 indice 2 alin.3 C. pr. Civilă, să efectueze actualizarea debitului în funcție de rata inflației, iar o minimă analiză a dosarului nr.2/E/2013 al B. N. I. ar fi fost suficientă pentru a observa că nu s-a făcut actualizarea debitului la data plății, urmând ca acesta să fie obligat să calculeze și să recupereze de la debitoare actualizarea aferenta perioadei martie 2013 - data plății efective.
Astfel, instanța nu a exercitat rol activ, nu a analizat și nu a coroborat toate probele administrate în dosar, inclusiv răspunsurile la interogatoriu, faptul că nu a fost administrată proba cu expertiza contabilă neavând nici o relevanță din moment ce situația plăților rezultă clar din dosar, a fost recunoscută de pârâtă, la dosarul de executare există cererile mele, care sunt clare.
A solicitat admiterea recursului, casarea cu trimitere spre rejudecare, ori cu reținere spre rejudecare.
Intimatul terț poprit C. Județeană de pensii a formulat întâmpinare prin care solicitat sa se respingă toate motivele ca nefondate si sa se constate ca sentința civila cu nr.3140/23.10.2014 este temeinica si legala fiind data cu interpretarea si aplicarea corecta a dispozițiilor legale incidente in cauză.
A solicitat să se constate ca prin sentința recurata, pronunțata la cel de-al doilea ciclu procesual după casare, instanța se pronunța in sensul respingerii contestației la executare formulata de recurenta.
In mod corect si legal instanța a respins cererea contestatoarei de a reveni asupra probei cu expertiza contabila, instanța fiind singura in măsura sa decidă asupra dovezilor care trebuie administrate in cauza in vederea dezlegării unei pricini.
Sentința recurata are la baza un raționament logico-juridic absolut corect si legal, contrar susținerii recurentei.
Instanța a observat, a analizat si a luat in considerare toate înscrisurile depuse la dosar de parti ca probatorii, insa a apreciat ca utila in soluționarea cauzei administrarea unei expertize contabile.
Instanța de fond nu era obligata sa motiveze de ce a dispus acest probatoriu suplimentar al expertizei contabile, administrarea probelor facându-se pe baza convingerilor judecătorului cauzei iar convingerea judecătorului cu privire la o proba dispusa de el nu poate fi răsturnata de nici o critica .
Hotărârea a fost data cu interpretarea si aplicarea corecta a legii, în sensul ca nici un judecător nu se putea pronunța altfel, decit in sensul respingerii contestației datorita culpei procesuale a contestatoarei de a nu achita contravaloarea onorariului de expert,desi tot aceasta solicitase expertiza si depusese si obiective de expertiza ce fuseseră încuviințate de instanța.
Instana de fond, asa cum rezulta din motivarea sentinței, a făcut o analiza pertinenta, obiectiva si de necontestat a tuturor probatoriilor administrate in cauza ,insa tinind seama de necesitatea unei expertize care era ceruta chiar de recurenta ,a constatat corect culpa procesuala a acesteia de a nu achita onorariul de expert.
In concluzie a solicitat să se respingă toate motivele de recurs ca nefondate, sa se menținețina ca temeinica si legala sentința recurata, deoarece instanța a exercitat rolul activ, a analizat si coroborat corect probele administrate in dosar, apreciind corect ca in cauză este necesara o expertiza contabila, soluție pe care ar fi dispus-o orice alt judecător .
Intimata pârâtă B. I. a formulat întâmpinare prin care a înțeles să invoce excepția nulității si tartivitatii contestației la executare si excepția lipsei calității procesuale pasive a ei, B. I. intricat eu nu am nici o obligație către contestatoare. Dosarul de executare înființat de B. N. I. T. fiind închis si debitul achitat iar pe fond respingerea contestației la executare.
In ceea ce privește solicitarea contestatoarei de a recupera suma de 175 de lei, reprezentând actualizarea creanței si cheltuieli de executare efectuate de aceasta in dosarul nr. 2/E/2013, a arătat de asemenea ca cu nu pot fi obligata la sume pe care nu le datorez intricat o data cu închiderea dosarului de executare la data de 04.02.2014 am achitat tot debitul inclusiv cheltuielile de executare așa cum mi-au fost comunicate de B. N. T. I..
Așa cum rezulta din adresa emisa de B. N. I. T. către C. Județeană de P. prin care solicita sistarea propriii emisa in dosarul 2/E/2013 asupra pensiei mele si se impunea, intricat debitul datorat de mine către contestatoare a sumei 901,44 lei reprezentând debit si cheltuieli de executare a fost achitat la data de 04.02.2014.
A depus la dosar chitanța doveditoare, ocazie cu care s-a întocmit si sistarea popririi către C. Județeană de P. prin care se constata încetarea urmăririi silite in dosarul de executare nr. 2 si închiderea acestui dosar.
Referitor la primul capăt al cererii arat ca instanța de judecata a s-a pronunțat pe motivele care au fost contestate de către contestatoarea Cabinet Individual A. M. prin decizia 267/R din 16.06.2014 la cel de-al doilea si cei de-ai treilea capăt al cererii motivele prin care contestatoarea le-a contesta le consider simple fabulații pentru ca hotărârea este motivata in fapt si in drept, instanța s-a pronunțat in limitele investirii.
Faptul ca contestatoarea cabinetului nu a avut casting de cauza aduce critici instanței in sensul ca nu se aplica corect legea, ca se ignora dispozițiile art. 371 indice 2, alin. 3 cod Procedura Civila.
Referitor la suma de 174 lei nu am făcut eu calculele si nici executorul judecătoresc, cu a fost calculata de către contestatoarea dupa inchiderea dosarului de executare, la circa 30 de zile după care a făcut presiuni la executor sa mă someze ca mai am de plătit suma de 174 lei.
La solicitarea executorului judecătoresc în data de 05.03.2014 a achitat si aceasta suma, care in opinia ei o consider un abuz din partea contestatoarei cat si a executorului, cheltuielile de judecata cerute de contestatoare conform listei de la pagina 227 reprezintă un alt abuz, încercând sa duca instanța in eroare pentru ca de fapt domiciliul stabil al contestatoarei este in Dr. Tr. S., unde locuiește si in prezent, iar Cabinetul Individual A. M. este de negasit in mun. C. (nu exista).
Ca urmare faptul ca după încetarea executării si închiderea dosarului contestatoarea s-a gândit ca ar trebui sa mai primească niște bani cu toate ca intreg debitul a fost achitat, asa cum am mai arătat nu mi se popate imputa faptul ca la data de 04.02.2014 nu am anticipat faptul ca aceasta se va gândi după achitarea debitului sa mai solicite si actualizări de sume sau alte cheltuieli de executare in afara de cele care s-au achitat in dosar, care ne-au fost comunicate de executor si care au fost achitate.
Așadar întrucât nu mai datorează nimic contestatoarei, întreg debitul fiind recuperat in întregime, se impune respingerea contestației ca nefondata.
Recursul este întemeiat.
Prin cererea de chemare în judecată contestatorul Cabinet Avocat A. M. în contradictoriu intimata B. I., B. N. I. T. și cu terțul poprit C. Județeană de P. M., a formulat contestație la executare împotriva actelor de executare efectuate de B.E.J. N. I. T. în dosarul de executare nr. 2/E/2013, și a solicitat anularea adresei emise de B.E.J. N. I. T. către C. Județeană de P. M. în calitate de terț poprit în dosarul nr. 2/E/2013 la data de 04.02.2014 prin care a sistat poprirea emisă de același birou la data de 14.03.2013 asupra veniturilor bănești ale debitoarei B. I., obligarea B.E.J. N. I. T. să recupereze de la debitoare suma de 174 lei reprezentând rest debit nerecuperat în dosar nr.2/E/2013, cu cheltuieli de judecată .
Prin precizarea depusă la data de 03.04.2014 de către reclamantă, aceasta a solicitat obligarea B. N. I. T. să recupereze și suma reprezentând actualizarea debitului cu rata inflației pe perioada martie 2013-februarie 2014, și în continuare până la achitarea integrală a debitului, sumă ce urma să fie determinată de executor conform dispozițiilor art.372 ind.2 alin.3 C.proc.civ. A solicitat și mărirea câtimii obiectului cererii de la suma de 174 lei la suma de 246,96 lei . A specificat faptul că debitul total este în sumă de 957,4 lei, față de 960,4 lei, iar cu privire la totalul de 786,44 lei arată că este în cuantum de 711,44 lei, diferența de 75 lei reprezentând suma aferentă lunii noiembrie 2013 din enumerarea de la fila 2 alin.12
Față de obiectul învestirii Tribunalul constată că la dosarul cauzei se află actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 2/E/2013 ce face obiectul cauzei, respectiv contractele de asistență juridică ce reprezintă titlurile executorii, procesul verbal privind actualizarea creanței, chitanțe de plată în care este specificat dosarul de executare în care s-a făcut plata, acte în funcție de care prima instanță putea, printr-un simplu calcul matematic, care nu implică cunoștințe de specialist, să stabilească pe de o parte, dacă debitoarea-intimată a achitat suma prevăzută în titlu executoriu, la ce dată s-a efectuat ultima plată și pe de altă parte, în raport și de acest moment dacă executorul în condițiile art. 371 2 din Codul de procedură civilă a procedat la actualizarea sumei cu rata inflației până la momentul achitării integrale a debitului.
Procedând la respingerea cererii, deoarece în lipsa administrării de către contestatoare a probei cu expertiza contabilă nu a putut stabili întinderea prejudiciului, nu a putut dispune anularea adresei de sistare poprire emisă de B. N. I. T., obligarea acestuia la recuperarea unei sume ce nu are caracter cert, dar nici obligarea la recuperarea unei sume ce reprezintă actualizarea debitului cu rata inflației, prima instanță a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului deși avea la dosar toate probele necesare.
Față de cele expuse, în temeiul art. 312 al. 1-3, 5, raportat și la art. 3041 din Codul de procedură civilă din 1865, se va admite recursul va fi casată sentința cu trimitere spre rejudecare aceleași instanțe, care va proceda la analizarea contestației potrivit probelor aflate la dosar și a altor înscrisuri considerate necesare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul, formulat de recurenta contestatoare CABINET AVOCAT A. M., împotriva încheierii din 24.01.2014 ,împotriva încheieri premergătoare din 16.10.214 și împotriva sentinței civile nr. 3140/23.10.2014 pronunțate de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimata B. I., intimatul B. N. I. T. și intimata terț poprit C. Județeană de P., având ca obiect contestația la executare.
Casează sentința cu trimitere spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Ianuarie 2015, la sediul Tribunalului M..
Președinte, A. M. | Judecător, V. N. | Judecător, C. E. C. |
Grefier, D. A. D. |
Red. CCE/DDA
2ex/20.02.2015
Cod operator 2626
Jud fond.M. M
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 4/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Fond funciar. Sentința nr. 1883/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
