Contestaţie la executare. Sentința nr. 308/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 308/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 641/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 641/A
Ședința publică de la 22 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. B.
Judecător C. M.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de către apelanta intimată C.N.A.D.N.R. SA prin D.R.D.P. C. împotriva sentinței civile nr. 308/25.03.2015 pronunțată de către Judecătoria Strehaia în contradictoriu cu intimatul B. V., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către apelanta intimată și că s-au depus la dosar prin serviciul registratură de către intimat concluzii scrise, după care:
Instanța în baza art. 392 Cod procedură civilă deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza art. 394 Cod procedură civilă închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului civil de față constată următoarele:
P. contestația înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia sub nr._, contestatorul B. V. a solicitat, în contradictoriu cu intimata C. România SA-D. C., anularea tuturor actelor de executare întocmite în dosarul nr. 3087/M/2012 al B. M. & Asociații, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației, a arătat că a fost somat de B. M. & Asociații prin înștiințare înființare poprire nr 3087/M/2012 din 17.09.2014, să achite suma de 738,86 lei compusă din 126,39 lei debit conform procesului verbal de constatare a contravenției ., nr_/10.06.2011 si 671,20 lei cheltuieli de executare. În data de 10.06.2011 a fost sancționat contravențional de C. SA, prin p.v.c. . me_ cu 250 amendă contravențională si 28 euro tarif de despăgubire. Titlul executoriu, respectiv procesul verbal de contravenție nu i-a fost comunicat. Consideră că onorariul executorului judecătoresc este prea mare în raport cu debitul.
La dosar s-au depus: înștiințarea înființare poprire nr 3087/M/2012 din 17.09.2014, procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/10.06.2011.
Acțiunea a fost legal timbrată.
În cauză a formulat întâmpinare intimata, solicitând respingerea contestației ca neîntemeiată. A motivat că procesul verbal a fost comunicat contravenientului în termen, iar acesta nu a achitat contravaloarea tarifului de despăgubire de 28 euro, intimata adresându-se executorului judecătoresc. Cheltuielile de executare sunt stabilite conform Ordinului nr. 2550/C/2006.
P. sentința civilă nr. 308/25.03.2015 Judecătoria Strehaia a admis contestația la executare, anulează actele de executare întocmite în dosarul nr 3087/M/2012 al B. M. & Asociații, a obligat intimata la 56,66 lei cheltuieli de judecată către contestator, reținând următoarele:
P. procesul verbal de contravenție . nr._/10.06.2011 emis de C.-CESTRIN, contestatorul B. V. a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 250 lei, în baza art 8 al.2 din OG 15/2002 și a fost obligat la contravaloarea tarifului de despăgubire 28 euro către intimată, în baza art. 8 al. 3 din OG 15/2002.
Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și comunicat prin afișare la domiciliu în data de 23.06.2011, conform procesului verbal încheiat de reprezentantul SDN Dr. TR. S., în prezența martorului R. I..
Potrivit art. 27 din OG 2/2001, comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Decizia nr. 1.254 din 22 septembrie 2011 a Curții Constituționale a statuat că rațiunea comunicării prin poștă, cu aviz de primire, "constă în aducerea la cunoștința persoanei care a săvârșit o contravenție a documentelor menționate [...]. Rezultă că această modalitate de comunicare a procesului-verbal este de natură a asigura încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate".
Astfel, procedura afișării procesului-verbal de contravenție la domiciliul/sediul contravenientului va fi utilizată numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire.
P. decizia nr. 10/2013 a ICCJ s-a confirmat soluția enunțată mai sus. Curtea a reținut că din interpretarea gramaticală a normei, utilizarea conjuncției "sau" ar putea conduce la concluzia că legiuitorul nu a instituit o ordine de preferință, astfel încât s-ar putea recurge la oricare dintre cele două modalități, iar procedura de comunicare să fie considerată valabilă.
Interpretarea gramaticală nu este însă suficientă, pentru că nu asigură respectarea dreptului la apărare și a garanțiilor instituite de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, cu privire la acuzațiile în materie penală.
În dreptul românesc, deși contravenția a fost scoasă de sub incidența legii penale, întreaga procedură de sancționare și, ulterior, de contestare a procesului-verbal de contravenție trebuie să respecte garanțiile art. 6 paragraful 1 sus-menționat.
În Cauza A. împotriva României, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 octombrie 2007, s-a remarcat faptul că dreptul românesc nu califică drept "faptă penală" contravenția pentru care reclamantul a fost sancționat cu amendă, legiuitorul român alegând să scoată în afara legii penale unele fapte care, deși aduc atingere ordinii publice, au fost săvârșite în împrejurări care conduc la concluzia că acestea nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni.
Curtea a considerat că, în ciuda naturii pecuniare a sancțiunii aplicate efectiv reclamantului și a naturii civile a legii care sancționează contravenția, procedura în cauză poate fi asimilată unei proceduri penale, deoarece dispoziția a cărei încălcare a fost imputată reclamantului avea un caracter general și nu se adresa unui anumit grup de persoane, ci tuturor cetățenilor.
Din acest motiv, interpretarea și aplicarea dispozițiilor analizate urmează să se realizeze printr-o altă metodă, cea mai adecvată fiind interpretarea logică și sistematică, întrucât permite a se evidenția natura și importanța drepturilor ocrotite.
Numai în ipoteza în care se consideră că îndeplinirea procedurii de comunicare prin afișarea actului se află într-un raport de subsidiaritate față de comunicarea prin poștă, cu aviz de primire, se poate afirma că sunt respectate garanțiile procedurale.
Contravenientului trebuie să i se dea posibilitatea să cunoască efectiv actul încheiat, precum și data comunicării acestuia, pentru a-și formula apărările (plângerea contravențională, excepția prescripției aplicării sancțiunii contravenționale).
În speță, intimata a recurs direct la comunicarea procesului verbal de contravenție . nr._/10.06.2011 prin afișare la domiciliu, fără ca în prealabil să utilizeze comunicarea prin poștă cu scrisoare recomandată.
Potrivit art. 632 C.p.civ de la 1865, executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
Conform art. 37 din OG 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
S-a constatat că procesul verbal de contravenție . nr._/10.06.2011 nu a devenit titlu executoriu, întrucât nefiind legal comunicat, contravenientul este în termen legal să formuleze plângere. Acesta a și uzat de calea de atac împotriva procesului verbal, care a fost desființat prin sentința civilă nr. 245/06.03.2015 a Judecătoriei Strehaia, hotărârea nefiind definitivă.
Față de cele expuse mai sus, instanța a reținut că executarea silită în dosarul nr. 3087/M/2012 al B. M. & Asociații a început nelegal, în lipsa unui titlu executoriu.
Pentru aceste considerente, a admis contestația la executare și a anulat actele de executare întocmite în dosarul nr.3087/M/2012 al B. M. & Asociații.
Intimata a fost obligată la cheltuieli de judecată către contestator în cuantum de 56,66 lei, reprezentând taxa de timbru.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta intimată C.N.A.D.N.R. SA prin D.R.D.P. C. invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate.
S-a invocat excepția inadmisibilității contestației la executare în raport de disp. art.39 alin.4 din OG nr. 2/2001 și art31 alin 1 din același act normativ.
În motivarea apelului s-a susținut că în mod greșit prima instanță în soluționarea cauzei a reținut lipsa comunicării legale a procesului verbal care l-a privat pe contravenient de beneficiul legii privind contestarea procesului verbal de contravenție aducând ca argument disp. art. 27din OG 2/2001care reglementează modul de comunicare a procesului verbal.
S-a arătat că în conformitate cu art.8 alin.1 din OG 15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă, iar momentul aplicării sancțiunii contravenționale prin procesul verbal de contravenție reprezintă momentul în care contravenția continuă se epuizează, în cazul de față epuizarea a avut loc în anul 2011 când modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție era la latitudinea expeditorului, aceasta fiind alternativă.
Apelanta a invocat că emiterea și comunicarea procesului verbal de contravenție s-a făcut în termenul imperativ prevăzut de disp. art13 coroborat cu art14 din OG 2/2001 respectiv în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea s-a făcut în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, precum și faptul că debitorul nu a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție.
De asemenea apelanta a arătat că obligarea la plata tarifului de despăgubire este o consecință a răspunderii civile delictuale ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite și că stabilirea acestui tarif de despăgubire care constituie o creanță de drept comun este reglementată de regulile de procedură de drept comun.
S-a făcut referire la decizia înaltei Curți DE Casație și Justiție nr. 10/10.06.2013 potrivit căreia legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă.
Intimatul B. V. deși în aplicarea disp. art. 201 c.p.civ. i-au fost comunicate motivele de apel nu a formulat întâmpinare.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în raport de motivele de apel invocate, probele administrate cauzei și actele normative cu incidență, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru motivele care vor fi arătate:
P. soluția pronunțată prima instanță admițând contestația la executare a dispus anularea actelor de executare întocmite în dosar nr. 3087/E/2012 al B. M. și Asociații constatând în motivarea hotărârii că procesul verbal de contravenție . nr._/10.06.2011 nu a devenit titlu executoriu nefiind legal comunicat, contravenientul aflându-se în termen pentru a formula plângere contravențională.
În atare situație, excepția invocată de apelantă este inaplicabilă raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, limitele investirii instanței și soluția pronunțată.
Art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează dreptul persoanei care a fost sancționată de a formula plângere împotriva procesului verbal de contravenție în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Acest drept al persoanei sancționată contravențional, prevăzut în dreptul intern intră în aria de aplicare al art. 6 din Convenție în sensul acordării protecției procedurale și pentru a se verifica dacă autoritățile în aplicarea sancțiunilor au aplicat corect legea.
Formulând contestație la executare, intimatul a invocat că nu i-a fost comunicat procesul verbal de contravenție . nr._/10.06.2011.
Intimata prin întâmpinare a invocat faptul că procedura de comunicare a procesului verbal de contravenție a fost îndeplinită conform normei prevăzută de disp. art. 27 din O.G. nr. 2/2001 și că nefiind formulată plângere contravențională împotriva procesului verbal, acesta a devenit titlu executoriu.
Instanța a cărei hotărâre este atacată a verificat dacă a fost respectată de autoritatea emitentă a procesului verbal cerința prevăzută de disp. art. 27 din O.G. nr. 2/2001 privind comunicarea procesului verbal de contravenție constatând că aceste dispoziții au fost încălcate și pe cale de consecință procesul verbal de contravenție nu poate constitui titlu executoriu pentru a se porni împotriva intimatului executarea silită.
Motivarea soluției de către prima instanță este una legală și în conformitate cu exigențele garanțiilor prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Apelanta intimată deși a invocat pe cale de apărare că au fost respectate disp. art. 27 din O.G. nr. 2/2001 în ceea ce privește comunicarea procesului verbal de contravenție nu a putut face această dovadă în sensul interpretării corecte a acestui text potrivit căruia comunicarea procesului verbal de contravenție se face prin poștă cu aviz de primire și numai în subsidiar prin afișare la domiciliul contravenientului.
Autoritatea emitentă a procesului verbal de contravenție nu are alegerea între cele două modalități de comunicare, în acest sens fiind interpretarea constantă dată de Curtea Constituțională în soluționarea problemelor legate de aplicarea textelor legale care reglementează procedura de comunicare.
Apelanta intimată nu a putut dovedi motivul pentru care a ales procedura afișării procesului verbal fără a comunica intimatului contestator procesul verbal de contravenție.
În aceste condiții se apreciază că prima instanță a constatat în aplicarea corectă a legii că procedura de comunicare a procesului verbal de contravenție reglementată de art. 27 din O.G. nr. 2/2001 nu a fost îndeplinită, situație în care procesul verbal de contravenție nu constituie titlu executoriu pentru a putea fi pus în executare.
Motivarea apelantei potrivit căreia fapta săvârșită ar constitui o contravenție continuă nu schimbă cu nimic aspectele avute în vedere de instanță a cărei hotărâre constituie obiect al prezentului apel.
Față de cele arătate și cum obligația de a achita cu titlu de despăgubire o anumită sumă de bani decurge din existența, respectiv săvârșirea faptei contravenționale, instanța de apel nu va mai analiza aceste susțineri.
Așa fiind, văzând și disp. art. 480 c.p.civ., instanța va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul civil formulat de către apelanta intimată C.N.A.D.N.R. SA prin D.R.D.P. C. cu sediul în C., Calea Severinului, nr 17, județul D. împotriva sentinței civile nr. 308/25.03.2015 pronunțată de către Judecătoria Strehaia în contradictoriu cu intimatul B. V., domiciliat în Strehaia, ., ., apt 2, județul M., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Septembrie 2015
Președinte, L. B. | Judecător, C. M. | |
Grefier, M. B. |
Red.MC/Teh.B M
4 exemplare/ 22.10..2015
Cod operator 2626
Jud fond F. A.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 19/2015. Tribunalul... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 1626/2015.... → |
|---|
