Contestaţie la executare. Sentința nr. 3106/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3106/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 1080/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1080/R
Ședința publică de la 22 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. N.
Judecător A. B.
Judecător M. P.
Grefier D. A. D.
Pe rol judecare recursului civil formulat de recurentul intimat E. R. S. I. SA, împotriva sentinței civile nr. 3106/27.06.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimata contestator U. A. M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat D. A. pentru intimata contestator, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată închise dezbaterile și în temeiul art. 150 cod procedură civilă, a acordat cuvântul asupra recursului;
Avocat D. A. pentru intimata contestator a solicitat constatarea nulității recursului, întrucât recurentul nu precizează care sunt cazurile de casare. Pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
A solicitat cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față ;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Dr. Tr. S. la data de 18.02.2012 sub nr._ contestatoarea U. A. M., în contradictoriu cu intimata E. R. S. I. SA a solicitat anularea tuturor actelor de executare efectuate in cadrul dosarului nr.1072/E/2012 al B. Birsășteanu F., inclusiv anularea cheltuielilor de executare prevăzute in procesul verbal încheiat in data de 29.11.2012, în dosarul execuțional menționat.
În motivarea acțiunii, contestatoarea a arătat că prin adresa întocmită la data de 31.01.2013 și comunicată la data de 04.02.2013, B. Birsășteanu F. a somat-o să plătească suma de 14.542,62 lei, compusă din 12.827,87 lei cu titlu de debit și suma de 1.714,75 lei cu titlu de cheltuieli de executare conform dosarului execuțional nr.1072/E/2012, la solicitarea intimatei creditoare E.( fostă EFG R. S. I. SA).
Susține contestatoarea că prin cererea pentru emiterea unui card de credit din adat de 11.02.2005 a solicitat emiterea unui card de credit pentru suma de 1.947,72 lei, pentru achiziționarea unui bun din magazinul Altex, restituirea împrumutului urmând a se face în rate.
Precizează că a folosit cardul pentru suma de 1.300 lei, împrumut pe care l-a achitat prin același card, fapt ce rezultă din adresa nr. 2585/15.11.2010, potrivit căreia în perioada 2005-2010 a achitat sume de 7.079,50 lei, la data de 23.07.2010, conform desfășurătorului eliberat de intimată.
Contestatoarea pretinde că executarea silită este lipsită de obiect, întrucât intimata nu a justificat de unde provine debitul solicitat, în sumă de 12.733,72 lei și dacă ar fi analizat plățile efectuate, în cuantum de 7.079,50 lei, ar fi concluzionat că s-a achitat integral împrumutul.
În drept, contestatoarea și-a întemeiat cererea, pe dispozițiile art. 701 c.p.civ.
În dovedirea acțiunii legal timbrate cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, a depus în copie următoarele înscrisuri: comunicare din dosar nr. 1072/E/2012, adresa nr. 1072/E/2012, adresa nr._/16.01.2013,cerere pentru emiterea unui card de credit ,condiții generale, proces verbal din 29.11.2012, adresa nr.2585 din 15 11.2010.
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în esență, respingerea contestației la executare.
Intimata a arătat că, înființată fiind în anul 2004, are ca obiect de activitate principal „Alte activități de creditare”- Cod CAEN 6522, sens în care emite Carduri Euroline, prin care acordă deținătorilor de carduri o limită maximă de creditare, conform Condițiilor generale pentru emiterea și utilizarea Cardurilor Euroline.
Cardul Euroline poate fi utilizat în scopul retragerii de numerar, pentru plata unor tranzacții, respectiv plata unor bunuri și servicii, deținătorul având obligația de a achita suma datorată în decursul termenului menționat în Extrasul lunar, în rate reprezentând cel puțin Suma Lunară Minim, rambursările în avans fiind permise fără penalizare.
În concret, intimata a arătat că debitoarea contestatoare a achiziționat la data de 11.07.2005, prin intermediul magazinului Altex Drobeta Turnu Severin mai multe produse electronice în valoare de 1.169,70 lei, achiziționarea fiind posibilă ca urmare a încheierii unui contract de credit între părți, la valoarea tranzacției adăugându-se comisionul de administrare a contului.
Pretinde intimata că achiziționarea și achitarea în tranșe lunare fixe a produselor a fost posibilă ca urmare a semnării Cererii pentru Emiterea unui Card de Credit, a Condițiilor generale pentru emiterea și utilizarea Cardurilor Euroline (ambele reprezentând contractul și reglementează emiterea, acordarea și utilizarea cardului), între debitoare, în calitate de deținător și societate, în calitate de emitent.
Invocând prevederile art. 2.2 din Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea Cardurilor Euroline, intimata a precizat că aceste documente, cât și garanțiile accesorii la acestea constituie titluri executorii potrivit art. 45 alin. 1 din OG 28/2006, astfel cum a fost aprobată, modificată și completată de legea 266/2006, în vigoare la data încheierii contractului și constituie și în continuare titluri executorii potrivit art. 52 alin. 1 din Legea 93/2009.
Intimata apreciază că prezenta contestație este neîntemeiată, întrucât conform contractului semnat în anul 2005, care a stat la baza executării silite, contestatoarea a declarat că a luat la cunoștință Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea Cardurilor Euroline, primind un exemplar și fiind întrutotul de acord cu acestea.
Potrivit contractului, pe lângă rata lunară stabilită la data semnării acestuia, este necesar a se achita orice sumă rezultată în urma acordării și utilizării limitei de creditare, cum ar fi comisionul de administrare cont, dobânda datorată, comsionul pentru plata întârziată, intimata emițând și transmițând lunar la adresa de corespondență declarată un extra de cont prin acre informează clientul cu privire al tranzacțiile și operațiunile efectuate, intervalul de plată, etc, inclusiv termenul de contestare a soldului final (20 de zile de la data emiterii acestuia).
Precizând că în cazul în care cardul este utilizat și pentru alte tranzacții decât achitarea în rate a produselor achiziționate, recomandarea de plată este de a depune lunar rata aferentă lunii respective, precum și suma minimă de plată astfel cum reiese din extrasul de cont, intimata a arătat că diferența neachitată se raportează și este solicitată spre plată în următorul extras emis.
În fine, intimata a susținut că respectarea obligațiilor de plată presupun, printre altele, consultarea extrasului de cont, achitarea la termenul scadent a ratei fixe lunare și a comisioanelor aferente, sau achitarea cel puțin a sumei minime de plată și comunicarea către emitent a eventualelor erori înscrise în extrasul de cont, în caz contrar conținutul său fiind considerat ca acceptat.
În speță, comisioanele pentru plata întârziată, de depășire limită de credit sau dobânda pentru neachitarea soldului final nu ar fi fost aplicate dacă ar fi fost respectate condițiile contractuale referitoare la plată, clienta asumându-și atât obligația de a achita valoarea tranzacției în 60 de arte lunare, cât și celelalte costuri percepute conform tabelului de taxe și comisioane înregistrate în ultima pagină a Condițiilor generale.
Întrucât la nivelul lunii decembrie 2012, suma totală de rambursat era în valoare de 12.827,87 lei, intimata s-a adresat B. B. F., în vederea declanșării procedurii de executare silită, ce a fost încuviințată prin încheierea pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._/225/2012, fiind înființată poprire asupra disponibilului bănesc al contestatoarei la angajator, măsură comunicată debitoarei prin adresa nr. 1072/03.01.2013.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 115 și urm. C.p.civ., anexând, în dovedire, Cerere pentru emiterea unui card de credit, Condiții generale pentru emiterea și utilizarea Cardurilor Euroline, Istoricul cardului nr._ Titular U. A. M., încheierea pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._/225/2012, adresa privind înființarea popririi nr. 1072/03.01.2013, adresa nr. 1072/E/2012 din data de 31.01.2013 și proces verbal nr. 1072/E/2012 încheiat la data de 29.11.2012.
La data de 11.04.2013, contestatoarea și-a precizat acțiunea, învederând faptul că prin prezenta înțelege să conteste debitul stabilit prin titlul executoriu, astfel cum reiese din Istoricul cardului nr._ titular U. A. M., întrucât deși suma minimă a fost achitată la scadență, uneori chiar anterior acesteia, totuși intimata a calculat penalități plată întârziată.
Contestatoarea a arătat că în intervalul 26.04.2006 – 15.05.2006, minim de plată era suma de 33,03 lei, iar în data de 21.04.2006 a achitat suma de 50 de lei, așadar mai mult decât suma minimă.
Cu toate acestea, intimata a aplicat o penalitate de 30 de lei, procedând asemănător și pentru intervalele 26.07.2006 – 13.08.2006, 26.10.2006 – 13.11.2006, 26.12.2006 – 12.01.2007, 18.05.2010 – 04.06.2010.
Cu referire la suma totală datorată, 12.827,87 lei, contestatoarea a susținut că intimata a comunicat la rubrica „Explicație tranzacții, comisioane, penalități, plăți” valorile tranzacțiilor inițiale, respectiv pct. 1.1, la data de 18.07.2005 fiind de 1947,72 lei, la pct. 1.2 din data de 03.11.2005 fiind de 3.482,99 lei, iar la pct. 1.3, la aceeași dată – 03.11.2005 aceeași sumă - 3.482,99 lei, deși în data respectivă se efectuase o singură tranzacție.
În plus, contestatoarea arată că, în adresa nr. 2585/15.11.2010, intimata a comunicat faptul că în data de 03.11.2005, valoarea tranzacției cu plata în rate este de 3.482,99 lei, o singură dată, și nu de două ori, astfel cum apare ulterior, în istoricul cardului.
Cu referire la cheltuielile de executare, contestatoarea a menționat că potrivit Ordinului 2550/C/2006, pentru creanța în cuantum de 12.827,87 lei, onorariul maxim este de 1.282,78 lei, executorul percepând însă un onorariu de 1.590,66 lei, peste limita maximă permisă.
La solicitarea instanței, a fost înaintat dosarul de executare nr. 1072/E/2012 al B. B. F., în copie conform cu originalul (f.42-65).
În temeiul art. 167 alin. 1 c.p.civ., instanța a încuviințat pentru părți și a administrat proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei și proba cu expertiza de specialitate contabilă, raportul de expertiză fiind întocmit de expert A. M. (f.137-147).
Prin sentința civilă nr. 3106/27.06.2013 Judecătoria Dr. T. S. a admis contestația la executare formulată de contestatoarea U. A. M. în contradictoriu cu intimata E. R. S. I. SA ( fostă EFG R. S. I. SA), împotriva actelor de executare îndeplinite în dosarul de executare nr. 1072/E/2012 al B. B. F., pe care le anulează. A constatat că debitul datorat de contestatoare intimatei este în sumă de 2.997,91 lei. A obligat intimata către contestatoare la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. A respins cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Urmare a cererii de executare silită formulată de intimata creditoare la data de 21.11.2012 (f.44), cerere înregistrată pe rolul B. B. F. la data de 29.11.2012, pe temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr._ (f.45-47), prin încheierea din ședința Camerei de Consiliu din data de 12.12.2012 (f.57) pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._/225/2012 s-a încuviințat executarea silită a respectivului titlu executoriu, împotriva debitoarei contestatoare.
S-a format așadar dosarul de executare silită nr. 1072/E/2012 al B. B. F., în cadrul căruia executorul judecătoresc a emis proces verbal privind cheltuielile de executare (f.55) și adresa de înființare a popririi nr. 1072/E/2012 din data de 03.01.2013 (f.58), prin care s-a dispus înființarea popririi asupra disponibilului bănesc al contestatoarei la angajatorul său – terț poprit . la concurența sumei totale de 14.542,62 lei, compusă din suma de 12.827,87 lei reprezentând debit conform de contractul de credit nr._/11.07.2005 și suma de 1.714,75 lei, cu titlu de cheltuieli de executare.
Înființarea popririi a fost ulterior comunicată și debitoarei contestatoare, potrivit dovezii aflată la fila 61 dosar.
În prezenta, părțile litigante au poziții diferite cu privire la cuantumul real al debitului, contestatoarea susținând că a achitat integral împrumutul ce i s-a acordat, în timp ce intimata pretinde că, dimpotrivă, acesta figurează cu un debit în sumă de 12.827,87 lei, rezultând din contractul de credit nr._/11.07.2005 – titlu executoriu în speță.
Față de aceste aspecte, instanța constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 399 alin. 3 c.p.civ., potrivit cu care în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
Ori, cererea de executare silită fiind înregistrată la executorul judecătoresc anterior intrării în vigoare a Legii 134/2010, care la art. 622 alin. 2 dispune că executare silită începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, rezultă cu prisosință că prezenta urmează a fi analizată prin prisma vechiului Cod de procedură civilă.
Așadar, în raport de dispozițiile art. 399 alin c.p.civ., având în vedere faptul că titlul executoriu nu a fost emis de o instanță de judecată, instanța constată că în cadrul prezentei contestații la executare pot fi invocate și apărări de fond împotriva titlului reprezentat de contractul de credit.
Contrar susținerilor intimatei, în sensul că debitul este în sumă de 12.827,78 lei, din concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit de expert A. M., coroborat cu contractul de credit nr._/11.07.2005 și Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea Cardurilor Euroline (46-47), instanța constată că ulterior încheierii contractului de credit, contestatoarea a efectuat nouă tranzacții, în valoare totală de 6.783,71 lei, respectiv a achiziționat de două ori bunuri din rețeaua Altex ( la data de 18.07.2005 – în valoare de 1.947,72 lei, iar la data de 03.11.2005 – în valoare de 3.482,99 lei) și a retras numerar de șapte ori în valoare de 1.290 lei, pentru care a achitat comision de retragere în sumă de 63 lei.
Din Istoricul cardului nr._ Titular U. A. M. (f.77-79), instanța reține că intimata a calculat dobânzi, penalități și comisioane în sumă totală de 3.293,70 lei, pentru perioada 26.07.2005 – 06.01.2011, modificând comisionul pentru plata cu întârziere a obligațiilor către E. de la 30 lei, la 45 lei și calculând o penalitate de depășire a limitei de credit în sumă de 7.276,81 lei.
Din Condițiile generale pentru emiterea și utilizarea Cardurilor Euroline (f.45 verso), instanța constată însă că părțile au convenit un comision pentru plata întârziată în sumă de 300.000 ROL (30 lei RON), fără ca debitoarea să își asume prin semnătură actul adițional prin care comisionul de plată întârziată a fost înlocuit de intimată cu o penalitate plată întârziată, în sumă de 45 lei.
În plus, cu referire la penalitatea de depășire a limitei de credit în sumă de 7.276,81 lei, calculată de intimată pentru ridicările de numerar, instanța reține că tocmai intimata a definit, în Tabelul b – Detaliere taxe, comisioane, penalități (f. 13), limita de creditare astfel: „Limita de creditare curentă pentru retrageri de numerar :2.500 lei”, în timp ce din istoricul cardului rezultă că debitoarea a efectuat retrageri în numerar în sumă totală de 1.290 lei, pentru care dobânda este în sumă de 2.155,2 lei, potrivit anexei nr. 1 la raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză.
Față de considerentele de mai sus, instanța va înlătura ca neîntemeiate susținerile intimatei, în sensul că debitul este în sumă de 12.827,87 lei, constatând că, în realitate, suma totală de plată, aferentă derulării contractului de credit dintre părți, este de 2.997,91 lei.
În atare situație, instanța reține că, potrivit art. 379 c.p.civ., „Nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă, în speță pornindu-se executarea silită împotriva debitoarei pentru o sumă nedatorată, motiv pentru care, cu aplicarea art. 399 c.p.civ., instanța va admite prezenta contestație la executare, anulând actele de executare îndeplinite în dosarul de executare nr. 1072/E/2012 al B. B. F. și va constata că debitul datorat de contestatoare intimatei este în sumă de 2.997,91 lei.
Reținând culpa procesuală a intimatei, cu aplicarea art. 274 alin. 1 c.p.civ. și la solicitarea contestatoarei, instanța o va obliga pe intimata către contestatoare la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de expert achitat în prezenta.
Cu referire la solicitarea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, văzând dispozițiile art. 23 lit. e din Legea 146/1997, potrivit cu care sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, la cererea petiționarului, când contestația la executare a fost admisă, instanța urmează a o respinge ca neîntemeiată, întrucât aceste sume nu pot fi puse în sarcina părții adverse.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs recurenta intimată E. R. S. I. SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A arătat recurenta că instanța de fond se limitează la preluarea directa a concluziilor total greșite si neîntemeiate ale expertizei contabile efectuate in cauza
Astfel, instanța de fond retine in mod greșit ca contestatoarea ar fi efectuat doar doua achiziții de bunuri de la magazinul Altex, una in valoare de 1.947,72 la data de 18.07.2005 si una in valoare de 3.482,99 lei la data de 03.11.2005, omitand cea de a treia achiziție efectuata de către contestatoare la data de 05.12.2005, in valoare de 3.482,99 lei.
De asemenea instanța retine in mod greșit faptul ca contestatoarea ar fi efectuat șapte retrageri de numerar in valoare totala de 1.290 lei, desi valoarea totala a acestor retrageri a fost de 1.353 lei, inclusiv comisioane, conform istoricului de card aflat la dosarul cauzei.
Instanța de fond mai face referire in mod greșit la o penalitate de depășire a limitei de credit in valoare de 7.276,81 lei, preluând înca o data concluziile greșite ale raportului de expertiza, desi in istoricul cardului este evidențiata o suma de 8.800 lei care include toate taxele, comisioanele si penalitatile, inclusiv, dar fară a se limita, la penalitatea de depășire a limitei de credit.
Mai arată recurenta că suma pentru care s-a pornit executarea silita este certa, lichida si exigibila, iar modalitatea de calcul rezulta foarte clar din documentul intitulat "Istoricul cardului nr._ Titular U. A. M.", document depus la dosarul de fond al cauzei si interpretat in mod subiectiv atat de către instanța de fond cat si de expertul contabil numit in cauza.
Creanța este certa, așa cum rezulta din raporturile juridice stabilite cu debitoarea, din faptul executării de către ea, recurenta, întocmai a obligațiilor asumate (acordarea creditului) si din faptul neexecutarii de către debitoare a obligațiilor corelative ce-i reveneau (efectuarea plaților ratelor lunare integral si in intervalul scadent, conform extraselor de cont primite lunar pe adresa de corespondenta).
Creanța este lichida, fapt care rezulta cu exactitate din contravaloarea
ratei lunare înscrisa in extrasul de cont comunicat lunar contestatoarei și este exigibila, obligația debitoarei de efectuare a plaților fiind exigibila la data menționata in extrasele de cont
A solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea contestației la executare ca neîntemeiata, cu cheltuieli de judecata.
U. A. M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, arătând că în ceea ce privește tranzacțiile efectuate, la rubrica Situația curentă a contului de card, recurenta a înscris de două ori aceeași tranzacție, la pct. 1.2 și la pct.1.3, în sumă de 3482,99 lei fiecare, însă, în realitate, s-a efectuat o singură tranzacție la data de 03.11.2005, în sumă de 3482,99 lei, în total fiind două tranzacții, una la data de 18.07.2005 în valoare de 1947,72 lei și cea din data de 03.11.2005, în sumă de 3482,99 lei iar din extrasele de cont depuse la dosar nu a reieșit de niciunde că ar fi existat încă o tranzacție la data de 05.12.2005.
Mai arată intimata că în mod corect instanța de fond a omologat raportul de expertiză efectuat în cauză și a constatat că debitul datorat este de 2997,91 lei.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței prin prisma criticilor formulate se constată că recursul este întemeiat.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a înlăturat obiecțiunile formulate de intimată la raportul de expertiză, apreciind că sunt apărări de fond și că ele vor fi analizate pe fondul cauzei.
Prin aceste obiecțiuni intimata a învederat instanței că expertul a omis să în considerare o . sume evidențiate în documentul intitulat Istoricul Cardului, inclusiv cea de-a treia achiziție de bunuri din data de 05.12.2005, în valoare de 3.482,99 lei.
Chiar în condițiile în care obiecțiunile au fost calificate ca apărări de fond, în motivarea sentinței instanța avea obligația să examineze aceste apărări și să arate considerentele pentru care a înțeles să le înlăture, ori, instanța nu face nicio analiză a acestor apărări ci doar preia concluziile raportului de expertiză.
De asemenea, având în vedere că în graficul emis la data de 15.11.2010, depus la dosar de contestatoare (fila 12 dosar fond) nu este evidențiată achiziția de bunuri din data de 05.12.2005, în valoare de 3.482,99 lei, în schimb în graficul emis la data de 15.04.2013 aflat la fila 114, această achiziție este evidențiată, se impune a se lămuri dacă achiziția respectivă a existat sau nu.
Față de aceste considerente, se constată că instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului cauzei, încălcând totodată dreptul la apărare al recurentei E. R. S. I. SA prin înlăturarea greșită a obiecțiunilor formulate de aceasta la raportul de expertiză, astfel că, în temeiul art. 312 alin. 5 C.pr.civ. va fi admis recursului, va fi casată hotărârea instanței de fond și va fi trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE;
Admite recursul, formulat de recurenta E. R. S. I. SA, împotriva sentinței civile nr. 3106/27.06.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimata contestator U. A. M., având ca obiect contestație la executare.
Casează sentința.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2013, la sediul Tribunalului M..
Președinte, V. N. | Judecător, A. B. | Judecător, M. P. |
Grefier, D. A. D. |
Red. BA/DDA
2ex/22.11.2013
Jud fond. O. C.
Cod operator 2626
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 71/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Fond funciar. Sentința nr. 109/2013. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
