Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 20/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 20/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 01-02-2013 în dosarul nr. 20/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
Sentinta civilă Nr. 20/2013
Ședința publică de la 01 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. C.
Grefier L. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta V. Mița în contradictoriu cu
pârât S. R. R. P. M. FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect Legea nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic C. C. pentru pârât,lipsă reclamanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care nemaifiind alte cereri de formulat și dosarul fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra acțiunii civile de față;
Consilier juridic C. C. pentru pârât a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față ;
P. cererea înregistrată la data de 18.10.2010 reclamanta V. Mița a chemat în judecată pe pârâtul S. R. reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice M., pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța acesta să fie obligat la plata sumei de 800.000 lei pentru prejudiciul moral suferit de reclamantă ,mamă și sora sa prin strămutarea și stabilirea de domiciliului forțat. In consecință, solicită această sumă în nume propriu cât și ca moștenitoare a numitei V. A. mama reclamantei și de asemenea pentru sora sa.
In motivarea acțiunii reclamanta a precizat că la data de 18i.06.1952 și până în luna septembrie, reclamanta împreună cu mama și sora sa au fost deportate și li s-a stabilit domiciliu forțat în ..In luna iunie 1951 au fost oligate să părăsească com, Gogoșu, ..M. fără nici o atenționare sau explicație fiind luate de organele de securitate fiind obligate să părăsească locuința .Au părăsit locuința doar cu câteva haine,au fost duse în B.,lăsate în câmp deschis,și-au construit bordeie, au îndurat frigul, foamea,lipsa asistenței medicale.
Ulterior reclamantei împreună cu mama și sora sa li s-au permis să revină în localitatea de baștine, dar au găsit întreaga gospodărie distrusă.
In anul 1990 conform Decretului lege 188/1990 au primit o indemnizație de 2828 lei, având caracter compensator, fără însă a acoperi prejudiciul moral și material pe care l-au suferit în acea perioadă cât și în restul anilor de după eliberarea din B..
Reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri:acte de filiație, certificate de naștere căsătorie, deces,,hotărârea nr.52/29 martie_ emisă de Casa Județeană C. S..
P. încheierea de ședință din 12 noiembrie 2010 în baza art. 242 pct. 2 c.pr.civ. cauza a fost suspendată,iar la data de 11.11.2011,cauza a fost repusă pe rol la cererea reclamantei.
La data de 09.12.2011 cauza a fost din nou suspendată la solicitarea recamantei, pentru a intra în posesia unor înscrisuri necesare soluționării și repusă pe rol la data de 18.01.2013, având în vedere că a trecut mai mult de un an de la data suspendării .
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea situație de fapt:
Reclamanta solicită acordarea de despăgubiri morale în baza legii nr. 221/2009 pentru prejudiciul adus ca urmare a măsurilor abuzive de strămutare a sa, a mamei și surorii sale .
Cât privește despăgubirile materiale reclamanta face referire la nerestituirea întregii averi fără a indica bunurile care eventual nu au fost restituite și nici modalitatea în care au fost acestea preluate de către stat .
Dispozițiile art. 5 din Legea nr. 221/2009 modificată prin OUG nr. 62/2010 prevăd că orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței de judecată, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:
a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la:
1. 10.000 de euro pentru persoana care a suferit condamnarea cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic;
2. 5.000 de euro pentru soțul/soția și descendenții de gradul I;
3. 2.500 de euro pentru descendenții de gradul al II-lea.
P. decizia nr. 1358/21.10.2010 pronunțată de Curtea Constituțională s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de S. R. în mai multe dosare și s-a constatat că prevederile art. 5 alin 1 lit. a teza întâi din legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 dec. 1989, cu modificările și completările ulterioare sunt neconstituționale.
Decizia a fost publicată la data de 15.11.2010.
În conformitate cu prevederile art. 147 alin. 1 din Constituție, dispozițiile din legi constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice în 45 de zile de la publicarea deciziei Curții, dacă în acest interval, Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.
Instanța constată că de la data publicării deciziei au trecut 45 de zile și dispozițiile declarate neconstituționale prin decizia menționată mai sus nu au fost puse în acord cu Constituția, prin urmare, acestea și-au încetat efectele.
În consecință, față de cele expuse, instanța va respinge cererea de acordare a daunelor morale formulată în temeiul art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009.
În ceea ce privește daunele materiale solicitate instanța reține că potrivit disp. art. 5 alin. 1 lit b din Legea nr. 221/2009 se acordă despăgubiri pentru bunurile confiscate prin hotărârea de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile legii nr. 10/2001.
P. urmare, pentru a obține despăgubiri petentul trebuie să dovedească faptul că bunurile respective au fost confiscate, iar confiscarea s-a făcut chiar prin hotărârea de condamnare sau ca efect al măsurii administrative dispuse.
În cauza de față reclamanta nu a produs nici un fel de probe cu privire la existența, confiscarea, restituirea sau nu a averii, care de asemenea este indicată generic fără a se specifica din ce era constituită .
P. urmare, reclamanta nu a făcut dovada confiscării acestor bunuri de către autoritățile existente la momentul respectiv, dispozițiile legale făcând trimitere în mod expres la bunurile confiscate ca efect al măsurilor administrative dispuse.
P. urmare, față de aceste considerente, instanța va respinge cererea privind acordarea de daune materiale ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta V. Mița, domiciliată în ., în contradictoriu cu pârâtul S. R. R. P. M. FINANȚELOR PUBLICE,cu sediul în București,sector 5, ..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Februarie 2013, la sediul Tribunalului M..
Președinte, S. C. | ||
Grefier, L. I. |
CS/LI/4 ex./06.02.2013
Confiodențial cod.op.2626
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 174/2013. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7280/2013. Tribunalul... → |
|---|
