Pretenţii. Sentința nr. 81/2016. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 81/2016 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 12-05-2016 în dosarul nr. 565/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBMHD:2016:043._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 565/A
Ședința publică de la 12 Mai 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. M.
Judecător V. R.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de pârâta . împotriva sentinței civile nr.81/27.01.2016 pronunțată de Judecătoria Vânju M. în contradictoriu cu intimatul-reclamant V. A., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat U. O., pentru apelanta-pârâtă și avocat D. M., pentru intimatul-reclamant, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocat U. O., pentru apelanta-pârâtă, depune la dosar împuternicirea avocațială și chitanța nr._/12.05.2016 privind plata taxei de timbru.
Avocat D. M., pentru intimatul-reclamant, depune la dosar împuternicirea avocațială, chitanța de plată a onorariului de avocat și concluzii scrise.
Instanța pune în discuție cererea de completare probatoriu formulată de apelantă conform dispozițiilor art.470 cod procedură civilă, respectiv efectuarea unei noi expertize agricole, sau a unui supliment la raportul de expertiză efectuat la fond cu obiectivele menționate în cererea de apel, respectiv:stabilirea lipsei de folosință a terenului de 5244 m.p. la nivelul producției de pepeni verzi pentru perioada 2012-2015, având în vedere principiul rotației culturilor, raportat la aspectul că prin sentința irevocabilă anterioară se presupune că tot pepeni verzi s-ar fi cultivat pe acest teren, în anii agricoli 2010-2012.
Avocat U. O., pentru apelanta-pârâtă, susține cererea motivată de faptul că, în cazul în care nu se alternează o cultură, producția scade și arată că au efectuat o expertiză extrajudiciară în acest sens,solicitând termen pentru a o depune .
Avocat D. M., pentru intimatul-reclamant, solicită respingerea cererii ca nefondată întrucât obiectivele menționate sunt de fapt obiecțiunile formulate la raportul de expertiză depus la fond, obiecțiuni la care s-a răspuns de către expert. În ceea ce privește depunerea unei expertize extrajudiciare, arată că este inutilă atâta timp cât la dosar există o expertiză judiciară.
Instanța constată că în cauză s-a efectuat o expertiză agricolă și ca urmare a obiecțiunilor formulate de apelantă ce au vizat aceleași aspecte pentru care se solicită o nouă expertiză în calea de atac a apelului, s-a întocmit răspunsul la obiecțiuni ( fila 48 dosar fond ).
Cum potrivit art.479 cod procedură civilă, se pot completa probele în situația în care acestea sunt utile soluționării apelului, instanța apreciază că nu se impune efectuarea unei noi expertize și în consecință, respinge cererea de completare probatoriu.
Pentru aceleași considerente, instanța respinge și cererea de amânare pentru depunerea expertizei extrajudiciare.
Nemaifiind alte cereri formulate sau excepții invocate de soluționat, instanța, potrivit dispozițiilor art.392 cod procedură civilă, constată deschise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat U. O., pentru apelanta-pârâtă, solicită admiterea apelului, cu cheltuieli de judecată în măsura dovedirii. Susține că, suma la care a fost obligată apelanta, respectiv 35.046 lei nu se justifică, instanța de fond neținând seama de concluziile expertului prin care menționa că datorită plantării aceleiași culturi pe mai mulți ani consecutiv, fără respectarea rotației culturilor, producția scade. Față de această mențiune solicită obligarea reclamantei la plata sumei de 24.862 lei ,stabilită de expert în varianta II.
Avocat D. M., pentru intimatul-reclamant, solicită respingerea apelului, menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond, cu cheltuieli de judecată. Arată că, terenurile ce se învecinează cu DN56A sunt cultivate preponderent cu pepeni, însă producția poate fi păstrată constată dacă se fac lucrări de investiții, lucrări ce au fost făcute de reclamant pe terenul din litigiu, fiind specializat pe aceste lucrări.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vânju M. la data de 19.12.2014 sub nr._, reclamantul V. A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. M. S.A G., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța sa fie obligată pârâta să acopere prejudiciul pe care l-a produs, ca urmare a ocupării abuzive a terenului proprietatea reclamantului, fiind lipsit de folosința terenului, prejudiciu pe care îl estimează la suma de 60.000 lei, pentru perioada 2012 și până la data formulării cererii, plus cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este proprietarul terenului în suprafață de 5244 mp, teren agricol ce face parte din suprafața totală de_ mp, teren situat în extravilanul corn. Punghina, jud. M., T49/2 P59, cu vecinii: N- V. I., E- drum, S-M. V., V- drum.
Terenul a fost ocupat de societatea pârâtă, care, cu ocazia reabilitării DN 56A, a depozitat reziduuri, astfel încât terenul a fost scos din circuitul agricol. Prin sentința civilă nr. 735/21.05. 2014 pronunțată de Judecătoria Vânju M. în dosar nr._, pârâta a fost obligată să ridice reziduurile depozitate pe terenul său și să-i achite contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anii 2010-2012.
Pârâta nu și-a ridicat nici până la data formulării prezentei cereri reziduurile depozitate pe terenul său în suprafață de 5244 mp, astfel că a fost lipsit de folosința terenului și a suferit un prejudiciu reprezentat de contravaloarea recoltelor de pepeni și tomate, pe care le-ar fi obținut din anul 2012 până în prezent, a cărui reparare o solicită.
În drept reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 1349 C.civ.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar: împuternicire avocațială, S.C. nr.735/21.05.2014 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Vânju M., județul M., adeverința nr.470/28.02.2014 emisă de Primăria comunei Punghina, județul M. și chitanța privind dovada achitării taxei de timbru.
Pârâtul, prin apărător a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției autorității lucrului judecat pentru prejudiciul încercat în anul 2012 întrucât contravaloarea producției aferente anului agricol 2012 i-a fost acordată reclamantului prin S.C. nr. 735 din 21.05.2014 pronunțată în dosarul civil nr._ și pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, din partea reclamantului neexistând nici o încercare de cultivare a respectivului teren.
Astfel, prin raportare la data introducerii acțiunii ce a făcut obiectul dosarului civil nr. 3851/332/_12- prejudiciul produs ca urmare a lipsei de folosință pentru suprafața de teren arabil de 5244 mp pentru anul agricol 2012 a fost deja stabilit prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată, în care s-a calculat contravaloarea producției agricole pe ultimii doi ani, iar suma stabilită a fost acordată reclamantului.
În subsidiar, a solicitat admiterea excepției autorității lucrului judecat pentru prejudiciul încercat în anul 2012 întrucât contravaloarea producției aferente anului agricol 2012 i-a fost acordată reclamantului prin S.C. nr.735 din 21.05.2014 pronunțată în dosarul civil nr.3851/332/ 2012 și pe fond a solicitat admiterea în parte a acțiunii, întrucât suma solicitată este vădit exagerată, întrucât anul 2014 a fost afectat din punct de vedere agricol, din cauza precipitațiilor excesive.
A menționat că au depozitat pe terenul reclamantului pământ provenit din excavări făcute pentru lucrările de lărgire a sectorului de drum respectiv la solicitarea expresă a tatălui reclamantului. Nu este adevărat că reclamantul ar fi cultivat vreodată tomate pe terenul respectiv, de altfel expertul care a efectuat expertiza în dosarul nr._ a concluzionat că în zona în care este amplasat terenul reclamantului nu se cultivă tomate, neexistând posibilitatea udării acestora, fiind plante care necesită udare intensă și periodică.
În condițiile în care s-a stabilit deja contravaloarea culturii de pepeni verzi și galbeni pentru anii agricoli 2011 si 2012, este important să se solicite expertului să concluzioneze dacă pe același teren s-ar fi putut înființa cultura de pepeni verzi 4 ani consecutiv, sau dacă nu cumva se impunea rotația culturilor. Tehnologia agricolă nu permite plantarea aceleiași culturi mai mulți ani consecutive, iar rotația culturilor recomandă revenirea la aceeași cultura pe același teren după 4 ani. Nerespectarea rotației duce la diminuarea producției în urma unor atacuri masive de boli și dăunători.
În aceste condiții, nu este întemeiată cererea reclamantului de a obține despăgubiri reprezentând contravaloarea culturii de tomate sau pepeni verzi pe care reclamantul a solicitat-o. O eventuală lipsă de folosință ar trebui calculate și acordată la nivelul unor culturi care se înființează în zonă, presupunând că pe acest teren în anii agricoli 2011 și 2012 s-ar fi cultivat pepeni verzi.
La termenul de judecată din data de 13.05.2015, instanța a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă prin întâmpinare cu privire la prejudiciul suferit în anul agricol 2011-2012.
În ședința publică din data de 03.06.2015, apărătoarea reclamantului a solicitat efectuarea unei expertize specialitatea agricultură, având ca obiective: stabilirea contravalorii producției venit net pe care reclamantul ar fi obținut-o în anii agricoli 2012-2013, 2013-2014 și 2014-2015 de pe terenul în suprafață de 5244 m.p., raportat la cultura de pepene verde, să precizeze dacă reclamantul ar fi putut cultiva pepene verde în fiecare an pe acest teren, iar în caz negativ, să calculeze contravaloarea producției venit net pe care reclamantul ar fi obținut-o în anii agricoli 2012-2013, 2013-2014 și 2014-2015 de pe terenul în suprafață de 5244 m.p., prin raportare la culturile care se pot înființa alternativ cu cele de pepene verde.
În cauză a fost numit expert P. V. în specialitatea agricultură, cu un onorariu provizoriu în sumă de 800 lei, reclamantul depunând la dosar chitanța privind plata onorariului de expert.
La data de 13.10.2015, prin serviciul registratură a fost depus la dosar raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea agricultură întocmit de expert P. V., din cuprinsul căruia s-a reținut că pentru a stabili contravaloarea producției venit net pe care reclamantul ar fi obținut-o pe anii agricoli 2012-2013, 2013-2014, 2014-2015 de pe această suprafață de 5244 mp, 1a cultura de pepene verde, se raportează la „Tehnologia de cultura a plantelor bostanoase-pepenele verde” și anume: alegerea terenului pentru cultură, pregătirea terenului pentru plantare, alegerea soiurilor si a hibrizilor de pepene verde, înființarea culturii de pepene verde, asigurând un număr de_-_ plante la hectar ( 40-50 cm între plante pe rând și 1,2-1,5 m între rândurile de plante), lucrările de întreținere a culturii (raftul plantelor în cuib, prăsile manuale și mecanice, udări fertilizări tratamente fitosanitare) și recoltarea eșalonată a producției de pepene verde.
Aplicând toate aceste verigi tehnologice cerute de cultură de pepene verde se poate obține o producție de fructe de 4,5 kg/mp.
În cazul de față, de pe terenul în suprafață de 5244 mp se putea obține o producție de fructe de pepene verde anuală astfel:
Pentru anul agricol_ m.p.x 5kg/mp =23600kg fructe. Această producție valorificată la prețul de piața de 0,86 lei/kg va da un câștig brut de_ lei careva genera un venit net de_ lei.
Pentru anul agricol_mpx4,5 kg/mp =_ kg fructe, care valorificate la prețul de piață de 0,96 lei/kg va da un câștig brut de_ lei care va genera un venit net de_ lei
Pentru anul agricol_ mp x 4,5 kg/mp=_ kg fructe care valorificate la prețul de piață de 1,15 lei/kg va da un câștig brut de_ lei care va genera un venit net de_ lei.
Venitul net pe care reclamantul îl putea obține de pe terenul în litigiu pe cei trei ani agricoli (2012-2013,2013-2014,2014-2015) este de_ lei.
A menționat că prețurile cu care s-au făcut calculele sunt cele practicate în piețele și târgurile organizate în județul M., sunt prețuri medii. Valoarea lucrărilor făcute cu pregătirea terenului înființarea culturii de pepene verde, întreținerea culturii și recoltarea fructelor a fost evaluată la 50% din valoarea producției brute. A precizat că reclamantul a solicitat evaluarea pe cei trei ani agricoli numai la cultura de pepene verde.
Ca răspuns la obiectivul 2 al expertizei poate preciza că după cultura de pepene verde se poate cultiva grâu sau porumb, aceasta în condițiile în care nu se fac lucrări de investiții la cultura de pepene verde {terenul modelat, forarea de puțuri pentru apa de irigat, amenajarea de perdele de protecție împotriva curenților de amenajarea de locuri speciale pentru vânzarea producției de fructe,etc.).
Cu privire la rapoartele de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert P. V., pârâtul prin apărător a formulat obiecțiuni arătând că expertul nu a precizat dacă a respectat principiul rotației culturilor, dacă a avut în vedere că înființarea aceleiași culturi pe același teren, 3 ani succesivi este în măsură să conducă la scăderea producției. Totodată să precizeze dacă tehnic, era posibil înființarea aceleiași culturi 3 ani succesiv, dacă nu se impunea rotația culturilor după fiecare an de cultură, situație în care se impune recalcularea lipsei de folosință și prin raportare la cultura de grâu.
La data de 03.10.2015, a fost depus prin serviciul registratură suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert P. V. în care s-au menționat următoarele:
Prin cultivarea pepenilor verzi pe același teren 3 ani la rând producția de fructe va scădea în anul 2 cu 30%, iar în anul 3 cu încă 20%, aceasta în condițiile în care nu se execută lucrări suplimentare privind lucrările de bază ale solului ( scarificarea terenului la adâncimea de 60-70 cm, fertilizarea suplimentară cu gunoi de grajd și cu îngrășăminte chimice N.P.K. în toamnă și cu îngrășăminte faziale în vegetație, irigarea suplimentară la cuib, ș.a.)
În anul agricol 2012-2013 s-a obținut un venit net de_ lei. Prin cultivarea pepenilor verzi și în anul al doilea pe același teren producția de fructe a scăzut și s-a obținut un venit net de 7929 lei (cu 30% mai puțin față de cea arătată în raport la anul respectiv), iar în anul 2014-2015 s-a obținut un venit net de 6785 lei ( cu 50% mai puțin față de cea arătată în raport la anul respectiv).
Contravaloarea producției venit net pe care reclamantul ar fi obținut-o prin cultivarea pepenilor verzi pe suprafața de teren de 5244 m.p. pe trei ani la rând (2012-2013, 2013-2014, 2014-2015), este de :2012-2013 =_ lei, 2013-2014, =7929 lei, 2014-2015 =6785 lei, total=_ lei.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.81/27.01.2016 Judecătoria Vânju M., a admis acțiunea, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 35.046 lei reprezentând contravaloare prejudiciu-lipsă folosință teren pentru perioada 2012-2015 și la plata către reclamant a sumei de 2456,38 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei să acopere prejudiciul pe care l-a produs, ca urmare a ocupării abuzive a terenului proprietatea reclamantului, fiind lipsit de folosința terenului, prejudiciu pe care îl estimează în vederea timbrării la suma de 60.000 lei, pentru perioada 2012 și până în prezent, plus cheltuieli de judecată.
S-a reținut că reclamantul este proprietarul terenului în suprafață de 5244 mp, teren agricol ce face parte din suprafața totală de_ mp, teren situat în extravilanul ., T49/2 P59, cu vecinii: N- V. I., E- drum, S-M. V., V- drum.
Terenul a fost ocupat de societatea pârâtă, care, cu ocazia reabilitării DN 56A, a depozitat reziduuri, astfel încât terenul a fost scos din circuitul agricol. Prin sentința civilă nr. 735/21.05.2014 pronunțată de Judecătoria Vânju M. în dosar nr._, a fost admisă acțiunea în revendicare imobiliară formulată de reclamant, pârâta a fost obligată să ridice reziduurile depozitate pe terenul său și să-i achite contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anii 2010-2012, respectiv suma de 24.542 lei.
Pârâta nu și-a ridicat nici până în prezent reziduurile depozitate pe terenul reclamantului.
Potrivit disp. art. 998 – 999 C. civ. pentru atragerea răspunderii pârâtei se cer a fi întrunite cumulativ, următoarele condiții: existența unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a vinovăției și existența unei legături de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciul cauzat
Față de situația de fapt raportat la prevederile art. 998-999 cod civil din 1864 respectiv prevederile art. 1349 și 1357 din Noul Cod civil, instanța a reținut că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii civile delictuale. Conform textelor legale menționate, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să o repare.
Instanța a reținut că situația de fapt avută în vedere la pronunțarea sentinței civile nr. 735/21.05.2014 nu s-a modificat de la data pronunțării acestei sentințe până în prezent, reclamantul fiind în imposibilitatea de a exercita prerogativa posesiei asupra terenului în suprafață de 5244 mp al cărui proprietar este. Această situație i-a produs reclamantului un prejudiciu constând în venitul net pe care l-ar fi putut obține din cultivarea terenului.
Art.1385 c.civ. prevede că prejudiciul se repară integral, despăgubirea trebuind să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să-l realizeze și de care a fost lipsit.
Din raportul de expertiză efectuat în cauză s-a reținut că venitul net pe care reclamantul îl putea obține de pe terenul în litigiu pe cei trei ani agricoli (2012-2013, 2013-2014, 2014-2015) este de_ lei. Valoarea acestui prejudiciu este stabilită prin luarea în calcul și a cheltuielilor pe care reclamantul trebuia să le facă pentru obținerea recoltei.
Instanța a apreciat ca nefondată apărarea pârâtului, în sensul că nu se putea obține aceeași cantitate de pepeni verzi mai mulți ani la rând, având în vedere concluziile expertului conform cărora, prin realizarea unor anumite lucrări de îmbunătățire a solului este posibilă cultivarea mai mulți ani la rând a aceleiași culturi, în speță pepeni verzi și obținerea unei producții constante.
În lipsa unor dovezi care să ateste o altă conduită a reclamantului, instanța a prezumat că acesta ar manifesta un comportament de bun gospodar, de persoană interesată să valorifice cât mai bine resursele de care dispune și să obțină un profit cât mai mare.
Apreciind că acțiunea de față formulată de reclamant este întemeiată, a fost admisă ca atare, s-a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 35.046 lei reprezentând contravaloare prejudiciu-lipsă de folosință teren pentru perioada 2012-2015.
În baza art.453 C. pr. civ., instanța a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 2456,38 lei reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv taxă de timbru în limita admiterii cererii și onorariu expert.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține că în mod greșit a fost obligată la plata sumei de_ lei, în condițiile în care, potrivit concluziilor expertului, este evident că prin cultivarea succesivă de pepeni verzi 3 ani la rând pe același teren, producția înregistrează o scădere.
Mai mult, subliniază faptul că prin sentința anterioară, lipsa de folosință s-a stabilit tot la nivelul producției de pepeni verzi.
Or, este evident că în această speță este vorba în mod cert de încălcarea principiului rotației culturilor și de aspectul că producția ar fi fost mult diminuată în contextul prezumtivei cultivări de pepeni verzi 5 ani la rând pe același teren.
Față de cele expuse, solicită admiterea apelului, suplimentarea expertizei în sensul de a se avea în vedere și faptul că în anii agricoli anteriori s-ar fi cultivat tot pepeni verzi pe respectivul teren, factorii de mediu și precipitațiile excesive care au avut consecințe negative mari în agricultură și recalcularea prejudiciului efectiv încercat de reclamant.
Intimatul a depus prin apărător ,concluzii scrise prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat ,arătând că la stabilirea venitului net ,s-a avut în vedere contravaloarea investiției, constând în îmbunătățiri ale solului, care conduc la obținerea unei producții constante de pepeni verzi.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, în conformitate cu dispozițiile art.479 alin.1 cod procedură civilă, instanța apreciază că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Se reține că prin sentința civilă nr. 735/2014 pronunțată de Judecătoria Vânju M., rămasă definitivă și irevocabilă, s-a admis petitul privind revendicarea suprafeței de 5244 mp, teren arabil situat în extravilanul comunei Punghina, a fost obligată pârâta să ridice reziduurile depozitate pe terenul din litigiu și să-i achite reclamantului contravaloarea lipsei de folosință a terenului până în anul 2012.
Ca urmare a faptului că pârâta ocupă în continuare terenul reclamantului, nefiind ridicate reziduurile depozitate pe acesta, acesta a solicitat prin cererea dedusă judecății repararea prejudiciului cauzat prin fapta pârâtei, constând în venitul net pe care l-ar fi obținut de pe terenul ,proprietatea sa, prin cultivarea cu pepeni verzi, pe perioada 2013-2015.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul P. V.,rezultă contravaloarea producției pentru cultura respectivă, în perioada menționată ,în sumă de_ lei, expertul având în vedere lucrările efectuate cu pregătirea terenului,înființarea și întreținerea culturii și recoltarea fructelor.
La obiectivul 2 al expertizei ce vizează contravaloarea cultivării terenului din litigiu în fiecare an cu cultura de pepene sau alternativ cu alte culturi, dar și la obiecțiunile formulate de pârâtă sub acest aspect, expertul desemnat în cauză a concluzionat că aceasta va scădea numai în situația în care nu se realizează lucrări de investiții la această cultură, respectiv fertilizare cu îngrășământ, amenajare de perdele de protecție împotriva curenților de aer, modelare teren, forare de puțuri pentru apa de irigat, amenajare de locuri speciale pentru vânzarea recoltei etc.
Prima instanță a apreciat în mod corect ,având în vedere lipsa unor dovezi contrare din partea pârâtei ,că la stabilirea cuantumului prejudiciului suferit de reclamant, trebuie să se aibă în vedere conduita acestuia de bun gospodar, interesat să valorifice terenul său în scopul obținerii unui profit corespunzător, cultura de pepene verde, fiind specifică zonei în care este situat terenul.
Ca atare, nu poate fi reținută susținerea apelantei potrivit căreia s-a încălcat principiul rotației culturilor pe terenul reclamantului, cu consecința diminuării producției de pepeni.
Pentru considerentele expuse, apreciind că hotărârea atacată este legală și temeinică, în conf. cu art. 480 alin. 1 c. pr. civ. ,urmează a fi respins apelul și păstrată sentința primei instanțe.
În temeiul art. 453 c. pr. civ. ,obligă apelanta la plata sumei de 300 lei ,cheltuieli de judecată în apel ,reprezentând onorariul de avocat, către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul civil formulat de pârâta . cu sediul în București, Șoseaua Nordului nr.82-92, . 1 împotriva sentinței civile nr.81/27.01.2016 pronunțată de Judecătoria Vânju M. în contradictoriu cu intimatul-reclamant V. A. cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., ., ., având ca obiect pretenții.
Obligă apelanta la plata către intimat a sumei de 300 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu de avocat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Mai 2016.
Președinte, F. M. | Judecător, V. R. | |
Grefier, M. B. |
Redactat F.M/09.06.2016.
tehnoredactat M.B., Ex.4/6 pag.
jud.fond L. L.
Cod operator 2626
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 650/2016. Tribunalul MEHEDINŢI | Servitute. Decizia nr. 19/2016. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
