Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1299/2012. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1299/2012 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 12-11-2012 în dosarul nr. 1299/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1299/R
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C. Z.
Judecător F. M.
Judecător L. B.
Grefier D. D.
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de pârâtul R. I., împotriva sentinței civile nr. 1044 din 11.06.2012 pronunțată de Judecătoria Strehaia, intimate fiind reclamanta C. C., C. Județeană de F. F. M. și C. L. de F. F. C., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, se ia act că dezbaterile asupra recursului au fost consemnate în încheierea din data de 05 noiembrie 2012, ce face parte integrantă din prezenta decizie, după care, s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Strehaia sub nr._ reclamanta C. C. a chemat în judecată pârâtul R. I. pentru revendicare imobiliară și pretenții.
În motivarea acțiunii a susținut că prin titlul de properietate nr._/2009 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de teren de 1 ha, în pct. L. M.. Din această suprafață pîrîtul îi ocupă abuziv o suprafață de 0,50 ha pe care a cultivat grîu.
A solicitat obligarea pîrîtului să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 0,50 ha cultivat cu grîu de către pîrît și să fie obligat să-i plătească uzufructul în valoare de 5000 lei, pe ultimii 3 ani.
Cererea a fost legal timbrată.
În scop probator reclamanta a depus în copie: titlul de proprietate nr._/2009.
În cauză pîrîtul în termen legal a formulat întîmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât ocupă și lucrează terenul ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate prin sentinta civilă nr.926/2010 a Judecatoriei Strehaia. La întîmpinare s-a atasat în copie sentinta civilă nr.926/2010 a Judecatoriei Strehaia.
Pe cale reconvențională, pîrîtul a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/2009 întrucât terenurile atribuite prin acest titlu de proprietate reclamantei, sunt terenuri pe care la înființarea CAP le-au deținut alte persoane.
Pârâtul R. I. a solicitat ulterior formulării cererii reconvenționale acordarea de daune morale în cuantum de 5000 lei, pentru abuzul de drept ce constă în promovarea cu rea credință a acțiunii principale.
În soluționarea cauzei s-a dispus efectuarea unei expertize agricole ce a avut ca obiective: identificarea terenului în litigiu în funcție de titlul de proprietate nr._/2009 și sentința civilă nr.926/2010 a Judecătoriei Strehaia, acte de proprietate opuse de către părți, să se stabilească dacă terenul în litigiu face obiectul vreunuia dintre aceste titluri, cine ocupă terenul și pe ce întindere, valoarea producției la cultura de grâu pe ultimi 3 ani, pentru terenul în suprafață de 0,50 ha.
Ulterior, s-a dispus efectuarea unei expertize făcută de un expert în altă specialitate respectiv topometrie cu obiectivele: identificarea suprafeței ce face obiectul acțiunii, să se precizeze dacă acest teren face obiectul vreunui titlu de proprietate sau vreunei hotărîri judecătorești, să se stabilească cine ocupă terenul.
La cererea reclamantei s-a încuviințat la efectuarea expertizei în specialitatea topometrie, să participe și un expert asistent în persoana domnului expert P. O..
La cererea părților a fost încuviințată proba testimonială pentru a se proba în raport de susținerile reclamantei că pârâtul ocupă terenul acesteia iar în raport de susținerile pîrîtului R. I., contrariul.
În temeiul art.129 alin.5 c.pr.civ s-a solicitat Comisiei Locale de F. F. C. să înainteze documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr81706/2009 și fila Registrului Agricol privind pe numiții M. I. și C. I D..
Prin sentința civilă nr. 1044 din 11.06.2012 Judecătoria Strehaia, a admis în parte acțiunea civilă precizată, formulată de către reclamanta pârâtă C. C., pentru revendicare imobiliară, pretenții și constatare nulitate absolută titlu de proprietate.
A obligat pârâtul R. I. să lase în deplină proprietate și posesie reclamantei C. C. suprafața de 4536 m.p. identificată prin raportul de expertiză și schița întocmită de către expertul I. C. prin punctele 10,3,4,9.
A respins petitul precizat având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 813 lei cu titlu de uzufruct - ovăz și grâu.
A respins cererea reconvențională formulată de către reclamantul pârât R. I. având ca obiect constatare nulitate absolută titlu de proprietate.
A respins cererea de acordare a daunelor morale formulată de către R. I..
A admis în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată și a obligat pârâtul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.52/2009 a Judecătoriei Strehaia, definitivă și irevocabilă și ulterior prin titlul de proprietate nr._/2009 se reconstituie dreptul de proprietate în favoarea numitului M. I. cu moștenitor C. C., pentru suprafața de 1 ha teren arabil pe raza comunei C. în pct. L. M., teren ce are ca vecinătăti: N-V. I, E-DE 14, S-C. D., V_Hr 4779.
Ulterior, prin sentința civilă nr.926/2010 a Judecătoriei Strehaia, definitivă și irevocabilă, se reconstituie dreptul de poroprietate în favoarea lui R. Gh I. în calitate de moștenitor al tatălui său R. G., pentru o suprafață de teren de 5000 mp situată în pct. L. M. cu vecinătățile: E-drum exploatare, V-Hr pîrîu, N-C. C., S-G. A..
S-a reținut prin sentința menționată că, ,,autorul pîrîtului a deținut suprafețele de teren în litigiu, respectiv 0,50 ha teren arabil în pct.L. M.,,
În urma audierii martorilor V. I., G. V. a rezultat că pârâtul muncește o suprafață de teren în pct.L. M..
Constatând că pârâtul exercită acte de posesie asupra unui teren în pct L. M. și că fiecare dintre părți invocă calitatea de proprietar în baza unor titluri, instanța a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea agricultură și a unei expertize în specialitatea topometrie.
Prin raportul de expertiză și suplimentul la raportul de expertiză întocmit de către expertul I. C., expert topograf, a reieșit că o suprafață de 4563 mp teren revendicat de reclamantă se regăsește în titlurile opuse de către părți (filele 114 și 137).
La aceiași concluzie ajunge și expertul asistent P. O., cu precizarea că suprafața de teren ocupată de pârât este 4498 mp.
Întrucât singura dovadă absolută a dreptului de proprietate o constituie uzucapiunea iar fiecare dintre părți invocă titluri prin care dreptul de proprietate provine de la alt autor, instanța a dat câștig de cauză părții care a dobândit bunul de la autorul al cărui drept este preferabil adică de la autorul cel mai îndepărtat în timp care a deținut terenul pe amplasamentul reconstituit prin sentința civilă nr.926/2010 a Judecătoriei Strehaia și sentința civilă nr.52/2009 a Judecătoriei Strehaia.
Verificând așadar înscrisurile existente în perioada anterioară înființării CAP-ului s-a constatat că, reclamanta C. C. deține un titlu preferabil înainte de CAP.
Astfel, prin copiile extras de la Arhivele Naționale, bunicul G. M. a fost împroprietărit cu suprafața de 1 ha teren din moșia C., în baza reformei agrare din 1921. În anul 1948, fiul acestuia I. Gr M. din ., deținea pe teritoriul altor sate suprafața de 1 ha.
În cererea de înscriere în GAC a numitului I. Gr M., la poziția 1 este trecut terenul cu suprafața de 1 ha din pct.L. M.. După apariția Lg.18/191, C. C. solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1 ha teren arabil situat în pct. L. M., vecin cu B. J..
Pârâtul R. I. nu deține un titlu preferabil pentru terenul în cauză înainte de CAP, întrucât înscrisul invocat de către acesta, actul din 25.11.1938 cuprinde un teren cumpărat de D. I C. în care nu sunt indicați vecinii terenului.
Pentru aceste considerente, având în vedere și specializarea expertului necesară pentru identificarea cu acuratețe a terenurilor, instanța a omologat raportul de expertiză și schița întocmite de către expert I. C., urmând ca în temeiul art.480 C.pr.civ, pârâtul a fost obligat să lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 4536 mp.
Uzufructul constând în obligarea pârâtului la plata contravalorii recoltei la cultura de ovăz și grâu pe ultimii 3 ani anteriori promovării cererii de chemare în judecată, de pe terenul în cauză așa cum a fost precizat de către reclamantă ca urmare a depunerii raportului de expertiză întocmit de către expert G. T. V., suma de 813 lei va rămâne în proprietatea pârâtului.
Se apreciază de către instanță că pârâtul este un posesor de bună credință întrucât acesta muncește din anii 1990, după cum declară martorii G. V. și V. I., fără ca până la data promovării acțiunii, să i se conteste dreptul de proprietate iar pe de altă parte hotărârea judecătorească reprezentată de sentința civilă nr.926/2010 a Judecătoriei Strehaia a format convingerea pârâtului că este proprietarul terenului ocupat..
În consecință instanța urmează a respinge ca neîntemeiat petitul precizat având ca obiect uzufruct.
La administrarea probatoriului nu s-au avut în vedere declarațiile martorilor V. V. și B. J C. întrucât s-a apreciat că acestea nu sunt utile cauzei dat fiind faptul că, acești martori au susținut că nu cunosc cine ocupă terenul revendicat.
Potrivit art III, Sunt lovite de nulitate absolută, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
- actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;
- actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
Pe cale reconvențională pârâtul a susținut că titlul de proprietate nr._/2009 eliberat reclamantei este lovit de nulitate absolută, întrucât terenul nu i-a aparținut niciodată pe acest amplasament.
Din starea de fapt expusă mai sus, și anume copiile extras de la Arhivele Naționale prin care bunicul G. M. a fost împroprietărit cu suprafața de 1 ha teren din moșia C., în baza reformei agrare din 192 iar în anul 1948, fiul acestuia I. Gr M. din ., deținea pe teritoriul altor sate suprafața de 1 ha, în cererea de înscriere în GAC a numitului I. Gr M., la poziția 1 este trecut terenul cu suprafața de 1 ha din pct. L. M. și declarațiile martorilor G. V. și V. I., a rezultat că amplasamentul înscris în titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită, a aparținut lui G. M..
D. urmare, reclamanta fiind persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 1 ha, pe amplasamentul înscris în titlu, instanța urmează a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională și pe cale de consecință cererea de acordare a daunelor morale formulată de către R. I..
În baza art. 276 Cp.civ, a fost admisă în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată și a fost obligat pârâtul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs pârâtul R. I. care o consideră nelegală și netemeinică din următoarele motive:
Hotărârea instanței de fond este nelegală deoarece în mod greșit acțiunea în revendicare formulată de reclamanta C. C. a fost admisă, contrar probelor administrate în cauză.
Din toate probele cauzei, martori, expertiză, supliment de expertiză și acte, rezultă o stare de fapt, ce nu putea conduce la admiterea acțiunii reclamantei.
Martorii audiați în cauză au arătat că reclamanta nu a stăpânit niciodată vreo suprafață de teren în locul unde este situat terenul proprietatea sa si toți vecinii terenului, au arătat că nu o cunosc și nu au văzut-o niciodată să stăpânească vreo suprafață de teren în acest punct.
Titlul de proprietate obținut de aceasta a fost emis, având la bază o hotărâre judecătorească în reconstituirea dreptului de proprietate ce nu îi este opozabilă, dar care indică pârâtul ca vecin al terenului reclamantei, în partea de sud, respectiv pe C. D., care este bunicul pârâtului.
Terenul stăpânit de pârât, în perioada colectivizării a fost trecut în CAP și este înscris în registrul agricol. In anul 199l, _a formulat cerere de reconstituire pentru acest teren, în baza legilor fondului funciar, iar C. L. de F. F., l-a pus în posesie cu acest teren.
În anul 2010 a obținut și hotărâre judecătorească pentru reconstituirea dreptului de proprietate în ce privește această suprafață de teren și potrivit hotărârii, reclamanta se învecinează cu pârâtul în partea de Nord a terenului acestuia.
In anul 2011, a fost chemat în judecată de către reclamantă, în acțiune în revendicare ce face obiectul acestui litigiu, aceasta precizând că pârâtul ocupă o anumită suprafață din terenul său, însă omite să arate că ea nu a fost niciodată pusă în posesie și nu a deținut și nu deține nici în prezent posesia vreunei suprafețe de teren în vecinătatea terenul stăpânit de pârât.
Pe de altă parte, raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul I. C., la cererea reclamantei lămurește pe deplin starea lucrurilor, în acest sens expertul a stabilit cu exactitate că nu există un plan parcelar al întregii tarlale și nici fișa de . tarlalei 108 este una neregulată, ceea ce implică lungimi diferite ale parcelelor; faptul că nici una din parcele măsurate nu au în realitate suprafața menționată în evidențele CLFF C., ci o suprafață mai mică, că există neconcordanță între posesorul parcelei 33 din evidențele CLFF C. respectiv C. G. și posesorul parcelei nr.33 din titlul de proprietate nr._ din 08.05.2009, respectiv M. I.. A mai stabilit că există neconcordanță între sent. civilă nr.52 a Judecătoriei Strehaia și vecinii trecuți în titlul de proprietate menționat; suprafața de teren revendicată de reclamantă acoperă atât întreaga parcelă ce îmi aparține, dar și aproximativ jumătate din . vecinului meu, G. A.. în acest sens, expertul a concluzionat că titlul de proprietate emis pe numele reclamantei, s-a făcut cu încălcarea normelor legale în vigoare, fără a fi efectuate verificări și măsurători concrete în teren, ceea ce presupune că nu are suport în realitate.
In același timp și prin suplimentul de expertiză, la rubrica răspunsul expertului, acesta menționează „ nu se poate merge pe criteriul excluderii uneia sau alteia dintre părți, mergând pe considerentul stabilirii unui titlu preferabil", din considerentele pe care acesta le indică în această lucrare și care rog să fie reținute de către instanță și avute în vedere la soluționarea acestui recurs.
Însăși, CLFF C., a menționat că mulți cetățeni din C., au pus stăpânire pe terenuri, indiferent că dețin sau nu acte.
Instanța, în considerentele sentinței, lasă sub tăcere și nu analizează aceste constatări și concluzii ale expertului și nici chiar propunerea CLFF C., ce a adus la cunoștință instanței că a încheiat o convenție cu un specialist autorizat în domeniul cadastrului și topografiei pentru efectuare de măsurători profesionale ce vizează și tarlaua 108 unde se află terenurile noastre, în vederea realizării planurilor parcelare potrivit normelor impuse de ANCPI, pentru a se rezolva situația suprapunerilor de terenuri și în acest scop s-a sugerat suspendarea judecății până la finalizarea măsurătorilor topo- cadastrale .
Deci motivarea soluției instanței de fond vine în contradicție cu aceste probe științifice, ce au întâietate față de orice probă, dar și martorii cauzei, confirmă susținerile și nu pot constitui temei al susținerilor reclamantei.
În concluzie arată că hotărârea judecătoriei este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și pe baza aplicării greșite a legii și solicita admiterea recursului, în sensul casării sentinței și respingeri acțiunii reclamantei, iar în subsidiar, solicită suspendarea judecării acestei cauze până la finalizarea măsurătorilor topo-cadastrale ce vor pune capăt acestor neînțelegeri.
In drept, și-a întemeiat recursul pe disp. art.304 ind. l c.pr. civilă rap. la art.304 alin. l pct.7, 8 și 9 c.pr.civilă.
În dovedire recurentul-pârât, a depus la dosar în xerocopie două tabele, chitanța nr. 1929/02.05.2012 și adeverința nr.366/02.02.2010, eliberată de Primăria comunei Vagiulești.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
În motivare a arătat că prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat instanței ca pârâtul să fie obligat să-i lase în pașnică posesie și proprietate asupra unei suprafețe de teren de 5000 mp., teren extravilan situat în pct. L. Motrului, tarlaua și . de proprietate nr._/2009 eliberat de C.J.F.F. M..
Precizează că si-a dovedit dreptul de proprietate asupra terenului aflat în posesia pârâtului cu înscrisuri, martori și expertizele efectuate în cauză, de asemenea a dovedit că pârâtul posedă în mod nelegitim, abuziv și fără drept, motiv pentru care instanța de fond i-a admis acțiunea în revendicare și a obligat pârâtul să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 4536 m.p.
A mai precizat că pârâtul nu deține nici în prezent titlu de proprietate pentru suprafața de 500 mp așa cum pretinde, apreciind că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul formulat, tribunalul îl consideră întemeiat pentru următoarele considerente:
Între motivele de recurs, recurentul arată că reclamanta nu a stăpânit niciodată vreo suprafață de teren în locul unde este situat terenul și vecinii recurentului nu o cunosc pe reclamantă și nu au văzut să stăpânească vreo suprafață de teren în locul unde se află terenul deținut de recurent. Practic, se contestă amplasamentul terenului intimatei-reclamante.
Tribunalul constată că intimata-reclamantă se întemeiază pe titlul de proprietate nr. 81.706/08.05.2009, în care se specifică faptul că i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha cu vecinii V. I la N, DE 14 la E, C. D. la S și HR 4779 la V.
În schimb, terenul revendicat, identificat de expert, are următorii vecini: V. I. la N, DE 14 la E, G. A. la S și HR4.779 la V. Instanța de fond trebuia să stabilească de ce în titlul de proprietate la S apare ca vecin C. D. iar terenul revendicat are la S ca vecin pe G. A., întrucât firesc este ca terenul revendicat să aibă aceiași vecini înscriși în titlul de proprietate invocat.
Pe de altă parte, hotărârea instanței de fond se bazează pe faptul că terenul ocupat de V. I. nu se suprapune peste terenul înscris în titlul reclamantei. Cum ternul revendicat are vecini și la N și la S, ar fi trebuit stabilit și dacă terenul ocupat de V. I. corespunde ca amplasament titlului de proprietate al acestuia, în măsura în care ocupă terenul în baza unui astfel de titlu. În acest sens, este de observat că expertul a arătat instanței de fond faptul că „nu avem nicio certitudine că poziția actuală a terenului aparținând lui V. I. și cea a ternului aparținând lui G. A. sunt corecte, deoarece nimeni nu a măsurat tarlaua întreagă, nimeni nu a întocmit un plan parcelar potrivit normelor impuse de ANCPI și nimeni nu a făcut o punere în posesie exactă și precisă. Deci, este foarte posibil ca poziția exactă și corectă a terenurilor aparținând lui V. I. și respectiv G. A. să nu fie acolo unde ei muncesc în prezent pământul ci în cu totul alt loc.”
Potrivit art. 129 alin. 5 din C. pr. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.
Or, în condițiile în care instanța de fond nu a elucidat de ce există diferență între vecinul identificat în teren la S și cel din titlul de proprietate, precum și dacă vecinul de la N, respectiv V. I. ocupă suprafața înscrisă în titlul său de proprietate, în măsura în care are un astfel de titlu, tribunalul constată că aceasta nu a cercetat fondul cauzei. Este de remarcat faptul că terenul ocupat de recurentul-pârât, astfel cum a fost identificat de expert, are exact vecinii menționați în sentința civilă nr. 926/10.06.2010, iar suprafața acestuia (4563 m.p) este chiar mai mică decât cea indicată în sentința amintită (5.000 m.p.).
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 312 alin. 5 din C. pr. civ., tribunalul urmează să admită recursul, să caseze sentința parțial și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, pentru revendicare. În rejudecare, prima instanță va stabili de ce la S terenul revendicat are un alt vecin decât cel indicat în titlul de proprietate al reclamantei, va stabili dacă vecinul de la N – V. I. ocupă suprafața înscrisă în titlul său de proprietate, dacă are un asemenea titlu și va solicita CLFF C. să comunice dacă au fost întocmite planurile parcelare potrivit normelor impuse de ANCPI, la care face referire expertul I. C. și va stabili dacă poziția actuală a terenului aparținând lui Vaidianu I. și cea a terenului aparținând lui G. A. sunt corecte. În acest scop, instanța de fond va pune în discuția părților administrarea oricăror probe pe care le consideră necesare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil formulat de pârâtul R. I., împotriva sentinței civile nr. 1044 din 11.06.2012 pronunțată de Judecătoria Strehaia, intimate fiind reclamanta C. C., C. Județeană de F. F. M. și C. L. de F. F. C..
Casează sentința parțial.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond pentru, pentru revendicare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Noiembrie 2012
Președinte, G. C. Z. | Judecător, F. M. | Judecător, L. B. |
Grefier, D. D. |
Trd ZGC/BM
EX.2/ 27.12.2012
Cod operator 2626
Jud.fond. V. S
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1264/2012. Tribunalul... | Fond funciar. Sentința nr. 2667/2012. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
