Legea 10/2001. Sentința nr. 589/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 589/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 26-02-2013 în dosarul nr. 2537/102/2009
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi 5844/2009)
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 589/2013
Ședința publică de la 26 Februarie 2013
Completul compus din:
Președinte I. O.
Grefier D. C.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată în baza Legii nr. 10/2001 de către reclamanta S. M., cu domiciliul în Cluj-N., ., . în contradictoriu cu pârâtul P. municipiului Tg. M., cu sediul în Tg. M., P-ța Victoriei, nr. 3, jud. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 19 februarie 2013, când s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la această instanță la data de 02 noiembrie 2009 sub nr._ , reclamanții S. M.,H. P., H. Z. L., H. Z. I., H. L. Adalbert, H. A., H. C. și M. S. (născută H.), solicită ca în contradictoriu cu pârâtul P. mun.Tg.M., să se dispună anularea Dispoziției nr.6155/2009 și acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Tg.M., ., înscris în CF 681 Tg.M., nr.top.1210/1.
În motivarea contestației reclamanții arată că pârâta a respins notificarea formulată în procedura legii 10/2001, pe motiv că au mai formulat o notificare soluționată în sensul respingerii, prin Dispoziția nr.3151/2005.
Reclamanții susțin că Dispoziția nr.6155/2009 emisă de pârât este nelegală, arătând că notificarea soluționată prin dispoziția nr.3151/2005 a vizat doar terenul, pe când prin notificarea ce formează obiectul prezentei proceduri au solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru apartamentele I și II și pentru terenul aferent acestora.
Pârâtul a formulat întâmpinare (fila 16) prin care invocă lipsa calității procesuale active a reclamanților de rând 2-8 motivat de faptul că aceștia nu au formulat notificare. Pârâtul arată în continuare că notificarea reclamantei de rând 1 a fost respinsă întrucât aceasta a fost soluționată anterior, prin Dispoziția nr.3151/2005. În cazul în care se va aprecia de către instanță că prezenta contestație este întemeiată, pârâtul solicită a se constata că este posibilă doar acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, întrucât apartamentele în discuție au fost vândute în baza legii 112/1995.
Pârâtul de depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii dispoziției atacate precum și dispoziția nr.3151/2005.
Reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri prin care înțelege să dovedească îndreptățirea după foștii proprietari – autorii indicați în notificare.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților de rând 2-8 invocată de pârât prin întâmpinare, a fost pusă în discuția contradictorie a părților în ședința publică din data de 17 mai 2012. Prin acea încheiere de ședință, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților de rând 2-8, reținând că doar reclamanta de rând 1 S. M. a demarat procedura administrativă impusă de legea 10/2001, prin formularea notificării prevăzută de art.22 din legea 10/2001.
Pentru aceste motive, contestația formulată de reclamanții H. P., H. Z. L., H. Z. I., H. L. Adalbert, H. A., H. C. și M. S. (născută H.) în contradictoriu cu pârâtul P. mun.Tg.M. urmează a fi respinsă ca fiind formulată de persoane care nu au calitate procesuală activă.
Cu privire la contestația fomrulată de reclamanta S. M., instanța reține următoarele:
Prin dispoziția nr. 6155/2009 s-a respins cererea de acordare de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Tg.M., ., înscris în CF nr.681 Tg.M., nr.top.1210/1, formulată de S. M. (născută H. P.M.) în dosarul execuțional nr.327/N/2001 (reactualizată prin cererea formulată în temeiul Legii nr.247/2005) ca rămasă fără obiect.
S-a reținut că, reclamanta a mai formulat pentru imobilul situat în Tg.M., . o notificare distinctă, depusă prin intermediul executorilor judecătorești în dosarul execuțional nr.52/N/12.02.2002 și înregistrată la Primăria Municipiului Tg.M. sub nr.4842/14.02.2002, care a fost respinsă prin Dispoziția Primarului Municipiului Tg.M. nr.3151/05.05.2005.
Ulterior, prin cererea înregistrată la Primăria Municipiului Tg.M. sub nr.11.808/30.09.2005, în temeiul Legii nr.247/2005 petenta S. M. împreună cu H. P.Z. (care nu a formulat notificare în temeiul Legii nr.10/2001) au făcut o revenire la notificarea menționată, solicitând din nou acordarea de măsuri reparatorii pentru același imobil, situat în Tg.M., ..
Pentru obținerea de măsuri reparatorii în procedura legii 10/2001, reclamanta a formulat două notificări, după aceiași autori – defuncții Lorinczi E. (bunica reclamantei) și frații acesteia – defuncții Lorinczi Edmund, Lorinczi A. și Mihaly M..
Cu toate că în această procedură reparatorie s-a emis anterior și dispoziția nr.3151/2005 (fila 29), instanța reține că cele două notificări se suprapun doar în ce privește solicitarea de măsuri reparatorii pentru terenul înscris în CF 681 Tg.M. nr.top.1210/1 - solicitat după aceiași autori.
Dispoziția nr.3151/2005 a fost emisă în soluționarea notificării nr.52/N/2002 (existentă la fila 77 dosar), notificare prin care s-au solicitat măsuri reparatorii pentru cca.105 mp teren din CF681 Tg.M., nr.top.1210/1.
Prin notificarea înregistrată sub nr.327/N/2001 (fila 85) și care formează obiectul prezentei proceduri judiciare, reclamanta petentă a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în . compus din apartamentele I și II și terenul aferent, CF 681 Tg.M., nr.top.1210/1.
Din compararea conținutului celor două notificări reiese așadar că obiectul prezentei notificări nr.327/N/2001 vizează și construcția care nu a format obiectul notificării soluționată prin dispoziția nr.3151/2005.
În aceste condiții, cu privire la construcție dispoziția atacată este nelegală, instanța reținând că în mod greșit s-a apreciat că solicitarea reclamantei ar fi fost soluționată prin dispoziția anterioară emisă în anul 2005.
Pentru aceste motive, raportat la soluția pronunțată de pârât în etapa administrativă a legii 10/2001, instanța va proceda la analiza pe fond a notificării înregistrată sub nr.327/N/2001.
Astfel, se impune examinarea cu prioritate a calității reclamantei de persoană îndreptățită în înțelesul art.3 și 4 din legea 10/2001, după autorii menționați în notificare ( fila 85).
Reclamanta a susținut astfel, că este îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii după bunica ei Lorinczi E. și după frații acesteia - decedați anterior - susținând că moștenitoarea lor a fost tot Lorinczi E..
Potrivit înscrierilor de carte funciară, proprietatea tabulară a defunctei Lorinczi E. a fost transmisă prin moștenire în favoarea lui Hegy Z. (Hegy Z. Jozsef) în calitate de fiu – înscrierile de la pozițiile B14, B18, B21 din CF 681 ( fila 95-95 verso dosar).
Instanța în virtutea rolului activ, a pus în vedere reclamantei să indice gradul de rudenie cu acest proprietar tabular și să depună înscrisuri doveditoare ale calității de moștenitoare după defunctul Hegy Z. Jozsef.
Reclamanta a depus un arbore genealogic (filele 139 și 140 dosar). Coroborat cu actele de stare civilă anexate de reclamantă, instanța reține că aceasta este fiica lui Hegy P. (fila 140) și nepoata de frate a fostului proprietar tabular H. Z. Jozsef.
Din coroborarea actelor de stare civilă (filele 143,144), cu certificatele de moștenitor de la fila 144 (după defunctul Hegy P., soțul lui Lorinczi E. căsătorită H. și bunicul reclamantei) și de la fila 149 ( după defunctul H. Z. Jozsef), reiese că după acest defunct s-a dezbătut succesiunea, moștenitori legali fiind descendenți de gradul I care nu au formulat notificare în procedura legii 10/2001 (respectiv reclamanții față de care s-a admis excepția lipsei calității procesuale active).
Instanța apreciază că aplicabilitatea prevederilor art.4 alin.2 din Legea 10/2001 trebuie analizată în raport de principiul proximității gradului de rudenie. Reclamanta nu este moștenitoare a defunctului H. Z. Jozsef, fiind îndepărtată de la moștenire de descendenții acestuia.
Pentru aceste motive, instanța reține că reclamanta nu a făcut dovada calității de moștenitoare în condițiile art.4 din legea 10/2001, după proprietarul tabular H. Z. Jozsef, căruia i s-a transmis prin moștenire, cota parte din imobilul în litigiu ce a aparținut defunctei Lorinczi E..
Cu privire la calitatea reclamatei de persoană îndreptățită după frații defunctei Lorinczi Elsabeta, instanța reține următoarele:
Din cuprinsul arborelui genealogic redat de reclamantă (fila 139) coroborat cu actele de stare civilă anexate la aceasta, reiese că bunica reclamantei mai avea 3 frați – defuncții Lorinczi A., Lorinczi Edmund și Lorinczi M..
Potrivit certificatului de moștenitor existent la fila 160 dosar, în urma dezbaterii succesiunii după defunctul Lorinczi A., moștenitor al acestuia a devenit H. Z. la care am făcut referire mai sus. Pe cale de consecință, raportat la principiul proximității gradului de rudenie și pentru motivele prezentate mai sus, reclamanta nu dovedește calitatea de persoană îndreptățită nici după acest autor - defunctul Lorinczi A..
La fel, din înscrisul existent la fila 171 dosar reiese că defuncta Tamassy M. are alți moștenitori legali, de grad mai apropiat, motiv pentru care reclamanta nu dovedește nici calitatea de persoană îndreptățită după această defunctă.
Instanța apreciază că este dovedită o îndreptățire a reclamantei conform art.4 din legea 10/2001, doar după defunctul Lorinczi Edmund.
Potrivit înscrisurilor de la filele 163 și 165 dosar, acest defunct a decedat în anul 1955, nu are moștenitori legali din grupa descendenților și nu s-a dezbătut succesiunea după acesta.
Reclamanta este colateral de gr.IV. fiind aplicabile așadar prevederile art.4 alin.3 coroborat cu art.4 alin.4 din legea 10/2001.
Instanța reține că potrivit înscrierilor de carte funciară ( pozițiile B13, B17 și B23 din CF 681), defunctul Lorinczi Edmund a fost coproprietar tabular asupra unei cote de 7/24 parte din imobilul descris la A+1.
Din coroborarea înscrierilor de carte funciară cu înscrisul existent la fila 167 dosar (extras din actul de naționalizare), reiese că această cotă parte din imobil a fost preluată de Statul Român în baza Decretului nr.223/1974.
Suntem așadar în prezența unei “preluări abuzive” în înțelesul art.2 din Legea 10/2001.
Cu privire la felul măsurilor reparatorii, instanța reține că potrivit înscrisurilor depuse de pârât la dosarul cauzei, imobilul construcție a fost cumpărat în baza legii 112/1995.
Potrivit prevederilor art.7 alin.1.1 din legea 10/2001 „Nu se restituie în natură, ci doar în echivalent, imobilele care au fost înstrăinate în baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, cu respectarea condițiilor cerute de lege”.
Aceste dispoziții legale coroborat cu art.20 alin.2 din legea 10/2001 și cu dispozițiile cuprinse în Titlul VII din legea 247/2005 îndreptățesc reclamanta la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru cota de 7/24 parte din construcția preluată de Statul Român de la autorul Lorinczi Edmund.
Instanța apreciază relevantă componența de la momentul preluării, astfel cum reiese din actul de preluare - Decizia nr.7/19 ianuarie 1981 a fostului Comitet Executiv din cadrul Cosiliului Popular M. – și anume: casă de locuit situată în ., compusă din 3 camere, bucătărie, târnaț, WC, situate la parter și 2 camere, bucătărie, antreu, pivniță situate la demisol (fila 167 dosar).
Cu privire la terenul aferent, instanța primește apărarea pârâtului și reține că reclamanta a solicitat inclusiv după acest autor, măsuri reparatorii în procedura legii 10/2001, prin notificarea nr.52/N/2002. Acea notificare a fost soluționată prin decizia nr.3151/2005, neputând forma obiectul unei noi proceduri.
Pentru toate aceste considerente contestația formulată de reclamanta S. M. urmează a fi admisă în parte, în limitele de mai sus, iar contestația formulată de ceilalți reclamanți urmează a fi respinsă pentru lipsa calității procesuale active.
Cu ocazia concluziilor orale reprezentanta reclamantei a precizat că nu solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația formulată de reclamanta S. M. cu domiciliul în Cluj-N., ., ., în contradictoriu cu pârâtul P. municipiului Tg. M., cu sediul în Tg. M., P-ța Victoriei, nr. 3, jud. M. și, în consecință:
Modifică Dispoziția nr.6155 / 30 septembrie 2009 emisă de Municipiul Tg.M. prin Primar, în sensul că admite cererea reclamantei S. M. și, în consecință:
Constată că reclamanta S. M. este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent conform Titlului VII din legea 247/2005, pentru o cotă de 7/24 parte din imobilul construcție descris în decizia nr.7/19 ianuarie 1981 a fostului Comitet Executiv din cadrul Consiliului Popular M. ca fiind compus din: casă de locuit situată în ., compusă din 3 camere, bucătărie, târnaț, WC, situate la parter și 2 camere, bucătărie, antreu, pivniță situate la demisol, CF 681 Tg.M. nr.top.1210/1, în calitatea sa de moștenitoare a fostului proprietar tabular Lorinczi Edmund;
Obligă pârâtul să înainteze întreaga documentație la Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor;
Respinge în rest, pretențiile reclamantei atât cu referire la acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul aferent acestei părți din clădire, cât și pentru celelalte părți din imobil ce au format proprietatea tabulară a altor persoane;
Respinge contestația formulată de reclamanții H. P., H. Z. L., H. L. Adalbert, H. A., H. C. și M. S. (născută H.), în contradictoriu cu pârâtul P. Municipiului Tg.M., urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale active;
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată;
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Februarie 2013.
Președinte, I. O. | ||
Grefier, D. C. |
Red.IO
Tehnored.28.02.2013/4 ex.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 232/2013. Tribunalul MUREŞ | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 523/2013.... → |
|---|
