Contestaţie la executare. Decizia nr. 269/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 269/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 14507/320/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi 9809/2012)
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 269/2013
Ședința publică de la 26 Martie 2013
Completul constituit din:
Președinte: C. B. B.
Judecător: A. T.
Judecător: M. B.-I.
Grefier: C. M. P.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta . cu sediul în localitatea Livezeni, ./C, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 5914 din 04.09.2012 pronunțată de Judecătoria Târgu-M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică atât la prima strigare cât și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că au sosit relațiile solicitate la termenul anterior de judecată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA.
Se constată că s-a solicitat de către societatea recurentă judecarea cauzei în lipsa părților, fila 3 dosar.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 5914 din 4 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Tîrgu-M. în dosar nr._ s-a respins excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale, invocată de contestatoare prin cererea introductivă; s-a respins contestația la executare formulată de contestatoarea . în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice M. ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs contestatoarea prin care a solicitat modificarea acesteia în sensul constatării intervenirii prescripției executării amenzii contravenționale în sumă de 1250 lei, anulării actelor de executare pentru lipsa titlului executoriu, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că procesul verbal nu a fost comunicat în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001, iar conform dispozițiilor Codului de procedură fiscală, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor codului de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care potrivit legii constituie titlu executoriu.
Intimata nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a invoca apărări.
Examinând legalitatea hotărârii atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și prin raportare la prevederile art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Împotriva contestatoarei s-a pornit de către intimata AFP M. executarea silită în temeiul titlului executoriu nr._ din 24.10.2011. În cuprinsul acestuia se prevede că sumele de plată derivă din amenzi și alte sancțiuni aplicate contestatoarei prin procesul-verbal de contravenție nr._ din 18.10.2011.
Contestatoarea formulează critici în privința executării silite pornite pentru recuperarea sumelor de bani reprezentând amenzi contravenționale, sub acest aspect urmând a fi cercetată cauza.
Procesul-verbal de contravenție menționat în titlul executoriu întocmit de intimată se află la fila 6 din dosarul de fond fiind atașată și dovada de comunicare a acestuia la fila 16 din aceasta din urmă rezultând că în temeiul art. 27 din OG nr. 2/2001 au fost afișate la sediul contestatoarei de către numitul G. F. A. în calitate de împuternicit CNADNR.
La solicitarea instanței de recurs, intimata CNADNR SA a comunicat faptul că această persoană nu are calitatea de agent constatator, și nu cunoaște locul unde a fost întocmit procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului-verbal de contravenție (f. 12).
Articolul 27 din OG nr. 2/2001 prevede că, comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Însă acest text de lege nu poate fi aplicat independent de art. 26 alin. 3 potrivit cu care în cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii.
Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că o comunicare valabilă presupune potrivit tezei întâi a art. 27 o comunicare prin poștă care să fie însoțită de o confirmare de primire din partea destinatarului, sau, potrivit cu teza a doua coroborată cu art. 26 alin. 3, o comunicare prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului efectuată de această dată de chiar agentul constatator, iar nu de alte persoane. Pentru valabilitatea acestei operațiuni de afișare, trebuie ca agentul constatator să întocmească un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Mai trebuie precizat că potrivit art. 15 din OG nr. 2/2001 pot fi agenți constatatori primarii, ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și de alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și de alte persoane prevăzute în legi speciale.
Față de aceste din urmă dispoziții rezultă fără dubiu că persoana care a întocmit procesul-verbal de afișare nu are calitatea de agent constatator aceasta neputând deriva decât dintr-o lege specială.
Prin urmare, comunicarea procesului-verbal fiind efectuată cu încălcarea prevederilor art. 26 și 27 din OG nr. 2/2001 este nelegală, considerându-se că în drept aceasta nu a avut loc, neputând fi opusă contestatoarei.
Nu poate fi pusă la îndoială intenția legiuitorului de a acorda dreptul de a face comunicarea procesului-verbal de contravenție prin afișare doar de către agentul constatator deoarece numai actele întocmite de acesta se bucură de garanțiile conferite de lege înscrisurilor oficiale, numai acestea bucurându-se de prezumțiile de adevăr și legalitate.
Reținând potrivit celor de mai sus că nu a fost efectuată o comunicare a procesului-verbal de contravenție, tribunalul constată că devin aplicabile prevederile art. 14 din OG nr. 2/2001 potrivit cărora executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat la data de 06.07.2011.
De asemenea, lipsa caracterului de titlu executoriu reiese potrivit art. 37 rap. la art. 31 din OG nr. 2/2001, deoarece termenul prevăzut de art. 31 nici nu a început să curgă în lipsa unei comunicări valabile.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 C. pr. civ., va admite recursul formulat împotriva Sentinței civile nr. 5914 din 04.09.2012 pronunțată de Judecătoria Târgu-M. în dosarul nr._ .
În consecință, modifica în tot hotărârea în sensul că va admite contestația la executare formulată de către contestatoarea . în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice-A.-Direcția Generală a Finanțelor Publice M. și va anula actele de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. R552 al intimatului, efectuate în baza titlului executoriu_/24.10.2011.
În temeiul art. 274 C.pr. civ., va obliga intimata la plata către contestatoare a sumei de 6 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în primă instanță și în recurs constând în contravaloarea timbrului judiciar, contravaloarea taxei judiciare de timbru putând a fi solicitată de către recurentă conform art. 23 din Legea nr. 146/1997.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de contestatoarea . cu sediul în localitatea Livezeni, ./C, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 5914 din 04.09.2012 pronunțată de Judecătoria Târgu-M. în dosarul nr._ .
Modifică în tot sentința recurată în sensul că:
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea . în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanțelor Publice-A.-Direcția Generală a Finanțelor Publice M., cu sediul în Tg. M., .. 1-3, județul M..
Anulează actele de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. R552 al intimatului, efectuate în baza titlului executoriu_/24.10.2011.
Obligă intimatul la plata către contestatoare a sumei de 6 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în primă instanță și în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Martie 2013.
Judecător, A. T. | Judecător, M. B.-I. |
Grefier, C. M. P. |
Red./Tehnored.AT/2ex./24.04.2013.
Jud. fond: G.G. C..
Cu opinie separată în sensul respingerii recursului,
Judecător,
C. B. B.
Motivarea opiniei separate a doamnei judecător C. B. B.:
Recurenta-contestatoare a solicitat anularea actelor de executare susținând că executarea silită s-a prescris datorită necomunicării procesului-verbal de contravenție.
În cauză în mod temeinic a apreciat instanța de fond că procesului-verbal de contravenție în baza căruia a pornit executarea silită împotriva recurentei a fost comunicat cu aceasta conform art. 27 din OG nr. 2/2001.
Acest text legal prevede: „comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”. La dosarul de fond a fost depusă copia procesului-verbal de contravenție în discuție precum și dovada de comunicare a acestuia cu contestatoarea (filele 15-16).
Comunicarea acestuia s-a efectuat de către numitul G. F. A. M. în calitate de împuternicit CNADNR, procesul-verbal de comunicare fiind semnat de un martor. Faptul că numitul G. F. A. nu este angajat al CNADNR astfel care rezultă din adresa de la fila 12 dosar recurs, neavând așadar calitate de agent constatator, nu are relevanță în cauză.
În acest sens, subliniez faptul că, conform art. 26 alin. 3 din OG nr. 2/2001 „în cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii”. Însă, nu se poate aprecia că comunicarea se face personal de către persoana care a întocmit procesul-verbal de contravenție sau de către un alt angajat al agentului constatator (agent constatator în înțelesul art. 15 din OG nr. 2/2001). În acest sens relevante sunt chiar prevederile art. 27 din OG nr. 2/2001 din care rezultă că comunicarea procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată se poate face și prin poștă, situație în care este evident că această comunicare nu se face de către agentul constatator. Dispoziția cuprinsă în art. 26 alin. 3 din OG nr. 2/2001 se impune a fi interpretată în sensul că, în situația în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, agentul constatator trebuie ca în termen de cel mult o lună de la data încheierii procesului-verbal de contravenție să facă demersuri pentru a se realiza comunicarea procesului-verbal de contravenție într-una dintre modalitățile alternative prevăzute de art. 27 din OG nr. 2/2001 (fie prin afișare, fie prin poștă).
De altfel, trebuie subliniat faptul că recurenta a criticat legalitatea comunicării procesului-verbal de contravenție prin raportare la calitatea martorul care a semnat acest act (a arătat că se impune verificarea aspectului referitor la calitatea martorului de angajat al CNADNR SA). Or, calitatea martorului (de angajat sau nu al instituției care a aplicat sancțiunea contravențională) nu are relevanță în cauză, neexistând nici un text legal care să prevadă o interdicție cu privire la semnarea procesului verbal de afișare de un alt angajat al agentului constatator sau, din contră, care să prevadă o obligație a semnării actului de comunicare de o persoană (martor) care să aibă o astfel de calitate.
Mai mult decât atât, conform art. 100, alin. 4 Cod proc.civ. (dispoziții aplicabile în cauză, conform art. 47 din OG nr. 2/2001), „procesul-verbal face dovadă până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat”. Așadar, acest proces-verbal face dovada identității martorului, a prezenței acestuia și a semnării procesului-verbal de comunicare de către acesta până la înscrierea în fals, fiind elemente de fapt care au fost constatate personal de cel care a încheiat actul.
În ceea ce privește locul unde a fost afișat procesul-verbal, subliniez faptul că în cuprinsul procesului-verbal de comunicare a procesului verbal de contravenție este menționat faptul că afișarea s-a făcut la sediul recurentei.
Pentru aceste motive, apreciez că comunicarea procesului-verbal de contravenție a fost efectuată cu respectarea prevederilor art. 27, alin. 1, teza finală și alin. 2 din OG nr. 2/2001, motiv pentru care opinez că nu poate fi primită susținerea recurentei în sensul că executarea sancțiunii amenzii contravenționale s-a prescris.
Pentru aceste motive apreciez că recursul se impunea a fi respins ca nefondat.
Judecător,
C. B. B.
Red./thred/op.min./C.B.B./24.04.2013
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 865/2013.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 355/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
