Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 154/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 154/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 25-06-2013 în dosarul nr. 3059/308/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE CIVILĂ Nr. 154/2013
Ședința publică de la 25 Iunie 2013
Completul constituit din:
Președinte A. A.-B.
Judecător V. S.
Grefier D. C.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta A. S. cu domiciliul în Sighișoara, ..20, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 319 din 20 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg.M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11 iunie 2013, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 18 iunie 2013, respectiv pentru data de azi, încheieri care fac parte integrantă din hotărâre.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.319/20.02.2013 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosar nr._ a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul A. H. G. în contradictoriu cu pârâta A. S., care a fost obligată să-i permită reclamantului să aibă legături personale cu minorii A. R. și A. R., după următorul program: - bilunar, în prima și a treia săptămână din lună, de vineri de la orele 17,00, până duminică la orele 18,00, au posibilitatea ridicării minorilor de la domiciliul pârâtei la domiciliul său sau al părinților săi; în timpul săptămâni, în zilele de marți și joi, între orele 17,00 și 19,00 să viziteze minorii la domiciliul pârâtei sau al părinților acesteia; în timpul vacanțelor mici, a doua jumătate din perioada vacanțelor, cu posibilitatea ridicării minorilor la domiciliul său; în vacanța mare, în prima lună, cu posibilitatea ridicării minorilor la domiciliul său; la ziua de naștere a reclamantului, cu posibilitatea ridicării minorilor la domiciliul său; la sărbătorilor de Paști, C. și Anul Nou și ziua de naștere a fiecărui minor, minorii, să fie luați de reclamant la domiciliul său, în anii pari.
A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențional A. S., în contradictoriu cu reclamantul - pârât reconvenționale A. H. G..
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr.1925/17.10.2012 a aceleiași instanțe s-a dispus desfacerea căsătoriei părților, și încredințarea minorilor A. R., născută la data de 10.01.2008 și A. R., născut la data de 23.03.2010, pârâtei, spre creștere și educare.
Având în vedere această stare de fapt și de drept, reținând prevederile art.43 al.3 C.fam. în conformitate cu care „ părintele divorțat, căruia nu i s-au încredințat copii, păstrează dreptul de a avea legături personale cu aceștia…” prima instanță a apreciat ca întemeiată acțiunea formulată, admițând-o întocmai cu a fost formulată.
În privința cererii reconvenționale, aceasta a fost respinsă, fără însă a se indica în mod concret considerentele care au determinat adoptarea acestei soluții.
Împotriva acestei soluții a declarat apel pârâta reclamantă reconvențională M. (fostă) A. S. solicitând modificarea hotărârii pronunțate, în sensul admiterii doar în parte a acțiunii introductive, solicitând stabilirea următorului program de vizitare a minorilor:
- bilunar, în prima și a treia săptămână, de sâmbăta, de la orele
10, până duminică la orele 18
- în vacanța de vară două săptămâni în luna iulie și două
săptămâni în luna august, cu preluarea minorilor de către tată, la domiciliul acestuia.
A solicitat apelanta și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată din recurs.
În motivarea apelului declarat apelata arată că intimatul, tatăl minorilor a părăsit domiciliul conjugal când minorul cel mic avea doar câteva luni relațiile acestuia cu minorii fiind complet întrerupte, singurele întâlniri dintre tată și copii având loc doar la insistențele bunicilor paterni.
Se mai arată că prin acțiunea formulată intimatul a solicitat un program bilunar de vizitare a minorilor foarte larg, care denotă caracterul pur formal al solicitării și lipsa unei preocupări reale a tatălui pentru interesul acestora, neținând cont de vârsta copiilor, respectiv 5 și 3 ani, de faptul că aceștia au un program propriu de grădiniță, de odihnă și masă; se mai arată de asemenea că nu au fost avute în vedere problemele fetiței, care are sensibilitate la diferențele de temperatură, la fum, precum și de faptul că aceasta urmează cursuri de limba germană și dansuri.
Se arată că prin programul solicitat intimatul reclamant ar perturba programul celor 2 copii iar vizitele solicitate la domiciliul apelantei sau al părinților acesteia ar conturba programul unor persoane care nu mai au nici o legătură cu intimatul.
În drept au fost invocate prevederile art.299-304 Cod de procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei în ședința publică din data de 11.06.2013 intimatul a solicitat respingerea apelului ca nefondat, menținerea în tot a sentinței atacate și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Intimatul consideră că criticile aduse hotărârii primei instanțe sunt neîntemeiate și lipsite de suport legal, iar literatura și practica judiciară invocate nu constituie temeiuri prestabilite de legiuitor apte să determine instanțele de judecată în stabilirea legăturilor între părinte și minori, având doar rolul unor norme de recomandare.
În privința susținerilor apelantei invocate în apel, intimatul apreciază că acestea sunt insuficient probate și neconforme cu realitatea, nejustificând astfel modificarea soluției primei instanțe, având menirea de a încerca să conducă la o hotărâre care să limiteze, pe cât posibil, contactul tatălui cu proprii săi copii.
Se menționează și faptul că prin decizia civilă nr.92/14.05.2013 Tribunalul M. a modificat sentința civilă nr.1925/17.10.2012 a Judecătoriei Sighișoara, fiind înlocuită instituția „încredințării” dispusă inițial cu cea a „exercitării autorității părintești2 de către ambii părinți, locuința minorilor fiind stabilită la mama lor.
Arată intimatul că nu a fost decăzut din exercițiul drepturilor părintești și nici nu au fost dovedite împrejurări din care să rezulte stabilirea unui program 2mai larg”, in aprecierea apelantei, ar dăuna vârstei și sănătății minorilor, ar perturba normalitatea vieții acestora și ar vătăma interesul superior al minorilor.
Susține intimatul că minorii sunt puternic atașați sufletește de el, iar solicitarea de a ridica minorii de la domiciliul pârâtei la domiciliul său este justificată și în condițiile în care este un părinte responsabil, mediul în care locuiește este sigur pentru minori și dispune de condiții necesare și suficiente pentru creșterea și educarea acestora.
Analizând apelul declarat, prin prisma motivelor invocate, tribunalul îl apreciază ca fondat, pentru următoarele considerente:
Prin sentința atacată, prima instanță a admis în totalitate cererea introductivă formulată de reclamantul A. H. G. și a respins cererea reconvențională formulată de pârâta M. S..
Deși acest aspect nu a fost invocat în cuprinsul motivelor de apel, verificând legalitatea sentinței atacate tribunalul constată că prima instanță și-a întemeiat, în mod eronat, soluția pronunțată pe prevederile art.43 al.3 din Codul familiei, prevederi care nu erau aplicabile în speță, având în vedere momentul la care a fost promovată acțiunea introductivă (20.02.2012), dată de la care cererilor referitoare la situațiile juridice derivate din căsătorie și filiație le sunt aplicabile dispozițiile N. cod civil (Legea nr.287/2009-așa cum rezultă din art.6 al.6 N. Cod civil) și nu Codul familiei.
Astfel, potrivit art.401 din N Cod civil, părintele separat de copii săi are dreptul de a avea legături personale cu aceștia, conform înțelegerii cu celălalt părinte.
În condițiile în care cei doi părinți nu ajung la un consens sub acest aspect, instanța de tutelă este cea care decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept.
Cu privire la fondul cauzei tribunalul reține că prima instanță a înțeles să indice în mod sumar considerentele avute în vedere la soluționarea acțiunii introductive și a cererii reconvenționale.
Reține tribunalul că prin cererea reconvențională, pârâta A. (M.) S. a solicitat, în replică la cererea reclamantului un program de vizitare a minorilor în alte limite decât cele dorite de reclamant, fără însă a se opune în vreun fel exercitării de către acesta a dreptului de a avea legături personale cu cei doi copii.
Deși pârâta nu a înțeles să își probeze susținerile referitoare la pretinsele probleme de sănătate ale minorilor și nici nu a indicat în concret care este programul fetiței care ar fi conturbat de programul de vizitare solicitat de reclamant, tribunalul apreciază că programul stabilit în favoarea tatălui reclamant nu răspunde în întregime interesului superior al minorilor, având în vedere, în principal, vârsta acestora.
Cererea reclamantului de preluare a minorilor bilunar-de vineri până duminică, la domiciliul său sau al părinților săi apare ca întemeiată, nerezultând din probele administrate că un asemenea program s-ar repercuta negativ asupra celor doi copii, care au nevoie să relaționeze și să interacționeze în mod constant cu tatăl lor, în vederea consolidării relației dintre aceștia, care s-a deteriorat ca urmare a separării părinților.
Solicitarea reclamantului de a vizita minorii, de luni până vineri la domiciliul pârâtei sau al mamei acesteia între orele 17-20 apare ca neîntemeiată și inoportună, de natură a crea o imixtiune nejustificată în viața privată a unor persoane (fosta soție și foștii socri) cu care reclamantul nu mai întreține relații amiabile.
În acest context, tribunalul apreciază că în lipsa unui acord expres al acestor persoane (dintre care două - părinții pârâtei nici nu sunt părți în prezentul litigiu), cererea reclamantului nu poate fi primită, deoarece ar reprezenta o reală formă de constrângere a acestora, impunându-le prezența zilnică la domiciliu în intervalul orar dorit de reclamant.
În privința vacanțelor, nu există nici un impediment pentru ca reclamantul să petreacă împreună cu minorii o lună din vacanța de vară, în condițiile în care temerile reclamantei referitoare la faptul că în acest interval minorii nu ar avea cu cine să stea, apare ca nefondată.
Cu privire însă la vacanțele „mici”, tribunalul apreciază ca întemeiat punctul de vedere al apelantei, față de faptul că structura anului școlar, sub aspectul acestor vacanțe nu este una previzibilă, suferind mai multe modificări de-a lungul anilor.
Mai mult decât atât, având în vedere durata scurtă a acestor vacanțe intermediare, nu se justifică fragmentarea lor, în condițiile în care oricum reclamantul are la dispoziție programul bilunar de vizitare a minorilor.
În interesul minorilor se impune ca aceștia să aibă ocazia de a petrece în mod egal cu ambii părinți sărbătorile pascale și cele de iarnă, astfel încât tribunalul, constatând inexistența unui acord al părților sub acest aspect va stabili ca în anii pari minorii să petreacă cu reclamantul la domiciliul acestuia prima zi de C. și prima zi de P., urmând ca în anii impari aceștia să petreacă a doua zi de C. și a doua Zi de P. împreună cu reclamantul.
Solicitarea reclamantului de a-și petrece ziua de naștere în prezența minorilor apare ca întemeiată, aceasta fiind una din solicitările sale cu care pârâta a fost de acord, în mod expres, așa cum rezultă din cuprinsul întâmpinării depuse de aceasta în fața primei instanțe.
În privința zilelor de naștere ale copiilor, pârâta a fost de acord ca aceasta să sărbătorească ziua de naștere a copiilor în prima zi calendaristică ulterioară acestui eveniment, pentru argumente pe care instanța de apel le apreciază ca fondate.
Pentru considerentele anterior expuse, având în vedere că atât acțiunea introductivă cât și cererea reconvențională apar ca parțial întemeiate, tribunalul, în temeiul art.296 Cod de procedură civilă va admite apelul declarat și va schimba hotărârea primei instanțe, dispunând ca reclamantul să aibă legături personale cu minorii A. R., născut la 23.03.2010 și A. R. născută la 10.01.2008 după următorul program:
- bilunar, în prima și a treia săptămână din lună, de vineri de la orele 18 până duminica la orele 18, cu posibilitatea ridicării minorilor de la domiciliul pârâtei la domiciliul reclamantului sau al părinților săi;
- în vacanța mare, în prima lună, cu posibilitatea ridicării minorilor la domiciliul său;
- la ziua de naștere a reclamantului, cu posibilitatea ridicării minorilor la domiciliul său;
- în anii pari minorii vor petrece cu reclamantul la domiciliul acestuia prima zi de C. și prima zi de P., urmând ca în anii impari aceștia să petreacă a doua zi de C. și a doua Zi de P. împreună cu reclamantul;
- în zilele de 24.03, respectiv 11.01 ale fiecărui an cu ridicarea minorilor.
Văzând culpa procesuală a intimatului, în temeiul art.274 Cod de procedură civilă, acesta va fi obligat să plătească apelantei suma de 304,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxe de timbru și onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite apelul declarat de pârâta reclamantă reconvențională M. S. cu domiciliul în Sighișoara, ..20, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 319 din 20 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg.M. în dosarul nr._ și, pe cale de consecință schimbă hotărârea primei instanțe, după cum urmează:
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul A. H. G. cu domiciliul în Sighișoara, ., scara B, ., în contradictoriu cu pârâta M. S..
Admite în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâta M. S. în contradictoriu cu pârâtul A. H. G. .
Dispune ca reclamantul să aibă legături personale cu minorii A. R., născut la 23.03.2010 și A. R. născută la 10.01.2008 după următorul program:
- bilunar, în prima și a treia săptămână din lună, de vineri de la orele 18 până duminica la orele 18, cu posibilitatea ridicării minorilor de la domiciliul pârâtei la domiciliul reclamantului sau al părinților săi;
- în vacanța mare, în prima lună, cu posibilitatea ridicării minorilor la domiciliul său;
- la ziua de naștere a reclamantului, cu posibilitatea ridicării minorilor la domiciliul său;
- în anii pari minorii vor petrece cu reclamantul la domiciliul acestuia prima zi de C. și prima zi de P., urmând ca în anii impari aceștia să petreacă a doua zi de C. și a doua Zi de P. împreună cu reclamantul;
- în zilele de 24.03, respectiv 11.01 ale fiecărui an cu ridicarea minorilor.
Respinge celelalte cereri formulate de părți.
Obligă intimatul să plătească apelantei suma de 304,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2013
Președinte, A. A.-B. | Judecător, V. S. | |
Grefier, D. C. |
Red.AAB
Tehnored.10.09.2013/CDG/4 ex.
Jud.fond.A. V.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Stabilire domiciliu minor. Decizia nr. 227/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
