Pensie întreţinere. Decizia nr. 687/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 687/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 03-11-2015 în dosarul nr. 687/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 687/2015
Ședința publică de la 03 Noiembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E. O.
Judecător M. M.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta S. S., având CNP_, cu domiciliul în Sovata, ..37, jud.M. împotriva sentinței civile nr. 591/21.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ .
Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27 octombrie 2015, când s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din hotărâre.
INSTANȚA
P. sentința civilă nr._ mai 2015 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea reclamantei S. S. în calitate de reprezentantă legală a minorelor L. C.–E. în contradictoriu cu pârâtul L. I. și s-a dispus obligarea pârâtului să plătească reclamantei suma de 140 lei lunar reprezentând obligație de întreținere pentru și în favoarea minorelor C.-E. și T.-A., din care câte 70 lei lunar pentru fiecare minoră, începând cu data de 13.02.2015 și până la majoratul fiecărei minore, s-a dispus totodată obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, fiind respinse celelalte cereri ale reclamantei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că din relația de concubinaj a părților au rezultat minorele L. C.-E. – născută la 17.10.2003 și L. T. A. – născută la 5.05.2005, iar după despărțirea faptică a părinților, produsă în cursul lunii august 2004, minorele au rămas în grija reclamantei.
A mai reținut instanța că reclamanta nu a depus la dosar dovezi privind veniturile de care beneficiază în schimb s-a constatat că pârâtul beneficiază de o pensie lunară de 613 lei.
Arătând că pârâtul, în calitate de tată, are obligația de a contribui la întreținerea copiilor, în aplicarea prevederilor art. 499 Cod civil, instanța și având în vedere venitul realizat de pârât, instanța a admis cererea dedusă judecăți în sensul celor mai sus arătate.
A arătat instanța că, deși reclamanta a făcut referire în cuprinsul acțiunii de venituri suplimentare realizate de pârât din bunuri aducătoare de venituri nu a adus nici un fel de dovadă în acest sens, iar în ce privește indexarea de drept, trimestrial a acestei obligații, instanța constată că obligația de întreținere se stabilește, având în vedere atât starea de nevoie a creditorului obligației, cât și starea materială a debitorului aceleiași obligații, astfel că, în viitor dacă intervin modificări privind situația debitorului referitor la veniturile permanente, iar nu la cele ocazionale ale acestuia, are la îndemână, conform art. 531 al. 1 NCC, acțiune privind majorarea obligației de întreținere,dispozițiile alin. 2 ale art. 531 privind doar faza de executare a obligației.
În cauză s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 453 al. 1 Cod de procedură civilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta Sziksai S. - în calitate de reprezentantă legală a minorelor L. C. –E. și L. T. –A., solicitând admitere apelului și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoare minorilor în cuantum de 1/3 din toate veniturile realizate de acesta, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Se arată prin memoriul de apel că suma stabilită de instanța de fond cu titlul de obligație de întreținere este semnificativ mai mică decât cuantumul legal de 1/3 prevăzut de Codul civil ca sumă maximă ce poate fi acordată.
De asemenea, susține apelanta, intimatul are și alte surse de venituri în afară de pensia lunară, respectiv închiriază imobilul situat în Sovata, .. 37, jud. M. către turiști.
Mai precizează apelanta că în momentul de față ea nu obține venituri, de asemenea că imobilul în care locuiește cu fiicele sale fiind la o distanță de cca. 8-9 km de casă este necesar să se deplaseze cu autoturismul, de asemenea că, ambele fete făcând sport de performanță trebuie să facă la fiecare 2 zile antrenamente, au nevoie de echipamente pentru handbal și susținere pentru participarea la competiții sportive în alte localități.
În drept au fost invocate prevederile art. 448,art. 449, art. 525 și art. 527-530 Cod civil.
Intimatul a depus un înscris cu caracter de întâmpinare, prin care a arătat că, contrar celor susținute de apelantă, acesta a asigurat fiicelor sale, în intervalul 25 august -10 decembrie 2014 locuința în imobilul cu privire la care se susține că este închiriat către turiști, iar după data de 10 decembrie 2014 atât apelanta cât și fiicele părților locuiesc într-un alt imobil, aparținând intimatului, situat în localitatea Sovata ,..
Intimatul mai precizează că nu dispune de alte surse de venituri, în afară de pensia de boală și în plus arată că urmează tratamente periodice la Spitalul Clinic de recuperare din Cluj N. și tratament medicamentos lunar în valoare de 136,99 lei/lună.
Intimatul mai afirmă că reclamanta fiind o persoană sănătoasă are posibilitatea de a lucra, și în plus că aceasta nu–i permite să ia legătura cu copii.
Intimatul a depus la dosarul cauzei în calea de atac înscrisuri privitoare la starea sa de sănătate și cu privire la cheltuielile de întreținere, plângerea penală pe care a formulat-o împotriva reclamantei –apelante.
Și apelanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri referitoare la veniturile realizate de aceasta și privitor la o cerere de chemare în judecată a intimatului formulată de către apelantă pentru o datorie de 300.000 lei.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel, a apărărilor expuse prin întâmpinare și având în vedere efectul devolutiv al căii de atac consacrat de prevederile art. 477 Cod de procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește susținerile reclamantei apelate referitoare la faptul că pârâtul intimat posedă bunuri aducătoare de venituri, tribunalul constată că, așa cum și instanța de fond a arătat, nu s-a produs nici o probă în acest sens,în condițiile în care, potrivit prevederilor art. 249 Cod de procedură civilă „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească”.
Deși această susținere a fost reiterată în calea de atac, în ședința de judecată din data de 27 octombrie 2015,discutându-se asupra probelor, apelanta prezentă a învederat că nu are posibilitate de a face dovada acestui fapt.
În consecință,tribunalul consideră că în lipsa unor dovezi cu privire la veniturile pe care le-ar obține pârâtul intimat din închirierea unei locuința, baza de calcul în ceea ce privește determinarea cuantumului obligației de întreținere nu poate fi reprezentată decât de pensia de care acesta beneficiază.
În ceea ce privește determinarea cuantumului obligației de întreținere pe care un părinte – în cauză pârâtul - o datorează copiilor săi, potrivit prevederilor art. 529 alin.1 Cod civil, trebuie avută în vedere atât nevoia celui care o cere cât și mijlocarele celui care urmează a o plătii.
De aceea, după cum reiese în mod evident din prevederile alin.2 al aceluiași articol, în stabilirea întinderii obligați de întreținere raportarea se face la veniturile debitorului obligației de întreținere până la anumite cote (în cauză o treime, fiind vorba de 2 copii) din venitul lunar al acestuia, fără ca textul să impună stabilirea obligația de întreținere la această cotă.
Deși instanța de fond nu a explicitat în considerente hotărârii, raționamentul acesteia se bazează pe interpretarea coroborată a prevederilor art. 529 alin. 1 și 2 Cod civil, în sensul că, având în vedere cotele reglementate de alin.2 este necesar a se analiza care sunt nevoile creditorului întreținerii ca și mijloacele debitorului și în funcție de acestea să se aprecieze dacă se justifică stabilirea obligației de întreținere în cota maximală sau nu. Din această interpretare reiese că instanța nu poate stabilii cote superioare plafonului lege și totodată că, ținând seama de nevoile celui care cere și mijlocele celui care urmează a plătii, are posibilitatea să stabilească întindere obligației sub acest plafon.
Este un fapt că practica judecătorească s-a orientat în mod constant spre a stabilii obligația de întreținere la plafonul maxim, coborârea sub acest plafon apreciindu-se că nu se poate face decât în mod excepțional, în situațiile în care reducere nu debitorul are alte sarcini deosebite,însă pentru fiecare speță în parte trebuie avute în vedere particularitățile sale.
Evident că minorele se află în starea de nevoie, dar la fel de corect este și că mijloacele debitorului obligație se justifică a fi determinate prin reținere obligațiilor pe care acesta le are, fără ca acesta să semnifice o prejudiciere a dreptului reclamantelor la întreținere.
Având în vedere stare de sănătate a pârâtului intimat și costul tratamentelor pe care acesta le urmează, tribunalul consideră că în cauză nu se justifica stabilirea obligației în cuantum maximal prevăzut de texul de lege.
În consecință, tribunalul conchide că sunt nefondate criticile aduse de apelantă cu privire la cuantumul obligației de întreținere și față de argumentele mai sus expuse și în temeiul art. 480 alin.1 Cod de procedură civilă va dispune respingerea acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat apelul formulat de S. S., având CNP_, cu domiciliul în Sovata, ..37, jud.M. împotriva sentinței civile nr. 591/21.05.2015, pronunțată în dosarul nr._, al Judecătoriei Sighișoara.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 noiembrie 2015.
Președinte, E. O. | Judecător, M. M. | |
Grefier, M. T. |
Red./Thred:M.M./24.11.2015
M.T./5 ex./24.11.2015
| ← Cerere necontencioasa. Sentința nr. 957/2015. Tribunalul MUREŞ | Pensie întreţinere. Decizia nr. 551/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
