Pretenţii. Decizia nr. 57/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 57/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 57/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991
Decizia civilă nr. 57/2015
Ședința publică din data de 10 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: P. M.
Judecător: A. B.
Grefier: G. O.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanții R. I. și R. A., cu sediul procesual ales în Tg. M., ., apt. 1, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 691 din 29.04.2014 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ .
Fără citarea părților
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 20 ianuarie 2015, care face parte integrantă din prezenta și când instanța a dispus amânarea pronunțării asupra deciziei pentru data de 27 ianuarie 2015, apoi pentru data de 03 februarie 2015, iar apoi pentru data de azi, 10.02.2015.
TRIBUNALUL,
Prin sentința civilă nr. 691 din 29 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Sighișoara s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei, invocată de pârâți și s-a respins cererea reclamantei ASOCIAȚIA DE P. NR. 3C SIGHIȘOARA de obligare a pârâților R. I. și R. A. la plata sumei de 90 lei reprezentând contravaloare reparații, ca fiind prescrisă.
Prin aceeași hotărâre s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. NR. 3C SIGHIȘOARA în contradictoriu cu pârâții R. I. și R. A. și au fost obligați pârâții la plata către reclamantă a sumei de 1084,01 lei, din care 272 lei fond de reparații, 233,89 lei contravaloare a consumului lunar iulie 2012 - martie 2014, 578,12 lei penalități de întârziere
De asemenea s-a respins cererea pârâților de acordare a unui termen pentru executarea hotărârii și au fost obligați aceștia la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătoria a reținut, referitor la excepția invocată, că potrivit art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege sau conform art. 3 din același act normativ, termenul prescripției este de 3 ani. Raportat la data efectuării plății reparațiilor (28.05.2010 ) și la data introducerii acțiunii (11.06.2013), termenul de 3 ani este depășit.
Legat de fondul cauzei s-a reținut că pârâții sunt proprietarii apartamentului nr. 4 situat în Sighișoara, ./111 și membri ai Asociației de proprietari nr. 3C Sighișoara și pentru perioada februarie 2012 – martie 2014, nu și-au achitat datoriile la întreținere. De asemenea, nu au contribuit la fondul de reparații. Cu ocazia adunării generale a asociației, s-a aprobat un fond de reparații, o parte din suma colectată fiind folosită pentru efectuarea de diverse reparații în . că pretențiile reclamantei referitoare la cheltuielile de întreținere și fondul de reparații sunt probate cu listele de plată privind consumul lunar, devize de lucrări, facturi, chitanțe privind lucrările efectuate, depuse în copie la dosarul cauzei. Pe parcursul procesului, pârâții au achitat suma totală de 764,81 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere.
Conform art. 45 alin. 3 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, „Proprietarii membrii ai asociației de proprietari au obligația să aprobe și un fond de reparații anual, necesar pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune. Comitetul executiv va pregăti și va prezenta adunării generale suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea acestui fond, care se alimentează în avans, în tranșe lunare egale, prevăzute în listele de plată a cheltuielilor asociației de proprietari. Plățile pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune se va face din fondul de reparații. P. membrii ai asociației de proprietari pot aproba și alte fonduri cu caracter special”.
Art. 46 din același act normativ prevede că toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans pe baza facturilor emise de furnizori, cote de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Instanța a reținut, de asemenea, că potrivit art. 24 alin. 1, 2 și 5 din H.G. nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari „În scopul asigurării fondurilor necesare pentru plăți curente, asociația de proprietari stabilește cuantumul și cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment. De regulă, fondul de rulment se dimensionează astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociația de proprietari în anul expirat, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflației, iar în cazurile asociațiilor de proprietari nou-înființate, prin constatarea și însușirea experienței în domeniu a unor asociații de proprietari echivalente ca mărime. Fondul de rulment se constituie prin plata anticipată a cotei ce revine fiecărui proprietar, potrivit hotărârii adunării generale a asociației de proprietari, iar reîntregirea fondului de rulment se face lunar, prin plata sumelor afișate pe lista de plată. Pentru încasarea fondului de rulment, casierul asociației de proprietari eliberează chitanță personalizată separată. Asociația de proprietari va constitui un fond pentru repararea părților de construcții/instalații aflate în proprietate comună, fond cu perioadă de folosire limitată, care va fi depus în contul asociației de proprietari și nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a asociației de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri și cheltuieli”.
Art. 25 alin. 1 din H.G. nr. 1588/2007 prevede că, cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia, după caz, în termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă.
Conform art. 32 din H.G. nr.1588/2007 „Toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari”.
S-a considerat astfel că este pe deplin justificată cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de întreținere și a fondului de reparații, listele de plată fiind întocmite și afișate conform dispozițiilor legale astfel că pârâții au fost informați cu privire la sumele pe care le datorează. Fondul de reparații a fost aprobat în adunarea generală întrunită în mod statutar și s-a stabilit în mod legal cota de contribuție ce revine fiecărui proprietar la cheltuielile aferente acestui fond.
Art. 49 alin. 1, 2 din Legea nr. 230/2007 prevede că „Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat. Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice”.
Reclamanta a calculat așadar, în mod corect, penalitățile de întârziere, având în vedere neplata la termen a datoriilor de către pârâți.
În situația în care se susține că reclamanta a refuzat a primii plata, pârâții puteau să facă asociației o plată reală și să consemneze ceea ce datorează.
Instanța a reținut de asemenea că, potrivit art. 18 din Statutul Asociației de proprietari nr. 3C Sighișoara, „Proprietarii care nu-și achită cheltuielile de întreținere și fondul de rulment în termen de 30 de zile de la afișare, sunt de acord să suporte penalități de întârziere de 0,5% pe zi, după un preaviz de 10 zile calendaristice, iar după 60 de zile de la afișarea listelor, sunt de acord ca după 5 zile, fără nici un titlu executorie, să se procedeze la executarea silită asupra tuturor bunurilor mobile și imobile pe care le dețin, în baza acestui statut la care aderă fiecare de bună voie, prin acordul de asociere”.
În privința termenului de grație solicitat de pârâți s-a constatat că art. 397 alin. 3 din codul de procedură civilă reglementează condițiile în care instanța poate acorda termen de grație la cererea debitorului, adică amânarea sau eșalonarea executării. Ca regulă, este posibilă acordarea unui asemenea termen, dacă legea nu o interzice expres.
Debitorul nu este îndreptățit la acordarea termenului de grație, dacă subzistă vreuna dintre următoarele situații prevăzute expres de legiuitor la art. 397 Codul de procedură civilă fie prin alte dispoziții speciale: a) dacă debitorului i s-a acordat un termen rezonabil de plată de către creditor, ori a avut posibilitatea să execute într-un termen rezonabil, calculat de la data comunicării cererii de chemare în judecată, în conformitate cu prevederile art. 1522 Codul de procedură civilă; b) dacă la data pronunțării subzistă vreunul din motivele prevăzut la art. 674 alin. 1 Codul de procedură civilă; c) dacă obligația derivă din plata unei cambii, a unui bilet la ordin sau CEC.
Instanța a constatat că pârâții au avut posibilitatea să efectueze plata într-un termen rezonabil, calculat de la data comunicării cererii de chemare în judecată, motiv pentru care a respins cererea acestora de acordare a unui termen pentru executarea hotărârii.
Fiind în culpă procesuală, pârâții au fost obligați, conform art. 456 Cod de procedură civilă la 500 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Împotriva hotărârii au declarat recurs apel cerând ca în urma admiterii acestuia să se modifice hotătârea în sensul respingerii capătului de cerere având ca obiect obligarea lor la plata sumei de 272 lei reprezentând cheltuieli de reparații, respingerii capătului de cerere având ca obiect penalități de întârziere în sumă de 578,12 lei, respingerii capătuli de cerere având ca obiect contravaloarea cheltuielilor comune aferente lunilor ianuarie-martie 2014 și respigerea cererii având ca obiect plata cheltuelilor de judecată în sumă de 500 lei sau compensarea acestora.
S-a cerut și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în fond și apel.
În motivarea căii de atac s-a arătat că instanța de fond a admis în mod greșit cererea privind cheltueilile de reparații care nu au fost aprobate de către asociație și nici probate. Sumele trebuiau stabilite anterior de către comitetul executiv, ceea ce nu s-a întâmplat.
Pentru anii 2009 – 2010 nu există procese verbale ale asociației privind planificarea reparațiilor, executarea diferitelor lucrări de reparații sau aprobarea fondului, modalitatea de repartizare a cheltuielilor sau aprobarea comisiei de cenzori.
Pentru anul 2013 adunarea generală din 18 aprilie 2013 nu a aprobat nicio sumă pentru constituirea sau completarea fondului de reparații, s-a hotărât doar să se străngă bani timp de 2 luni, fără a se preciza suma. Astfel, suma de 272 lei acordată de instanță nu este justificată.
Instanța de fond a admis cererea de acordare a penalităților de întârziere în sumă de 578,12 lei care au fost greșit calculate, cu încălcarea prevederilor indicate de instanță. Acestea pot fi solicitate și calculate doar după 50 de zile de la afișarea listelor, respectiv 30 de zile de la scadență, care este maxim 20 de zile de la afișare.
Refuzul lor de a achita cheltuielile de întreținere și reparații este justificat prin neprezentarea facturilor de la furnizori.
Penalitățile de întârziere au fost calculate greșit, nu a fost indicat modul de calcul, data de la care au fost calculate.
În privința cheltuielilor aferente perioadei ianuarie 2014-martie 2014 cererea este prematur introdusă deoarece termenul pentru acționarea în judecată se împlinește cel mai devreme la 28 mai 2014 pentru cheltuielile lunii ianuarie 2014, cotele lunii martie nu au fost afișate astfel că nu sunt exigibile.
Instanța deși a admis în parte acțiunea reclamantei a admis în întregime pretențiile reprezentând cheltuielile de judecată fără a le reduce sau a le compensa.
Intimata a depus întâmpinare cerând respingerea apelului declarat, cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată.
S-a arătat că criticile aduse hotărârii sunt nefondate. Astfel, este nefondată susținerea potrivit căreia cheltuielile de reparații nu au fost aprobate și probate în fața instanței. Cheltuielile de reparații au fost probate prin înscrisuri și au fost achitate din sumele achitate de locatari.
Cu privire la penalitățile de întârziere s-a susținut că au fost depuse la dosar listele lunare privind consumurile pentru toți anii în care pârâții nu au achitat întreținerea. Din aceste înscrisuri reiese că penalitățile au fost aplicate lunar asupra sumelor restante. Pârâții apelanți, deși au arătat că nu sunt de acord cu nivelul penalităților nu cerut efectuarea unei expertize contabile pentru verificarea modului de stabilire a penalităților de întârziere.
S-a susținut că precizarea apelanților, conform cărora refuzul lor de plată a cheltuielilor comune de întreținere este justificat, este de rea credință întrucât aceștia au beneficiat ani de zile de apă, căldură, curățenie și alte utilități dar au refuzat să plătească, sub diferite pretexte.
Cu privire la precizarea de acțiune aferentă lunilor ianuarie-martie 2014 s-a arătat că în mod corect prima instanță a considerat că este vorba doar despre o mărire a obiectului cererii astfel că a fost considerată admisibilă. Cheltuielile aferentei acestei perioade au fost dovedite prin înscrisurile depuse la dosar și au fost avute în vedere de instanță la pronunțarea hotărârii.
Referitor la cheltuielile de judecată prima instanță a procedat corect când a obligat pârâții la plata sumei de 500 lei întrucât aceștia au căzut în pretenții.
Apelanții au depus răspuns la întâmpinare cerând respingerea apărărilor intimaților ca neîntemeiate.
Verificând, în limitele declarației de apel, stabilirea situației de fapt și modul de aplicare a legii de către prima instanță, tribunalul apreciază că apelul declarat este fondat.
Referitor la fondul de reparații souția primei instanțe de obligare a pârâților la plata sumei de 272 lei este corectă. Prin procesul verbal din 18 aprilie 2013 al adunării generale a asociaților s-a stabilit necesitatea efectuării de lucrări de reparații și întreținere la părțile comune ale blocului de locuințe, scop în care s-a luat hotărârea de a se strânge fondul de reparații, urmând ca lucrările de reparații să fie efectuate pe măsura strângerii sumelor de bani și a urgenței. Prin înscrisul de la filele 138-139 s-a detaliat apoi situația lucrărilor efectuate și defalcarea sumelor respective pe fiecare apartament. Lucrările de reparații și întreținere s-au efectuat la cererea locatarilor, cu acordul acestora și cu întocmirea documentelor justificative. S-au depus astfel la dosar procese verbale de stabilire a necesității lucrărilor, cereri de oferte, devize de lucrări, facturi și chitanțe emise de executanți. În această situație în mod corect a apreciat judecătoria că refuzul pârâților de plată a sumei reprezentând cota parte care le revine din contravaloarea lucrărilor de reparații, este nejustificat.
În privința stabilirii cotei părți din cheltuielile comune de întreține care revin pârâților, critica apelanților este întemeiată. Chiar dacă este admisibilă majorarea pretențiilor în cursul procesului, fără a fi considerată o modificare a cadrului procesual peste termenul prevăzut de Codul de procedură civilă, astfel că majorarea de către reclamantă a pretențiilor cu cheltuielile lunilor ianuarie –martie 2014, este în principiu admisibilă, obligarea pârâților la sumele respective nu putea avea loc întrucât obligațiile nu erau scadente. Precizarea de acțiune a fost depusă la data de 2 aprilie 2014 iar pentru cheltuielile lunii ianuarie 2014, afișate în luna februarie 2014, acționarea în judecată se putea face doar după treecerea unui termen de 60 de zile de la data afișării, conform art. 18 din statutul asociației. În această situația cererea de obligare a pârâților la plata sumelor aferente perioadei ianuarie – martie 2014 apare ca prematură.
De asemenea penalitățile de întârziere aferente cheltuielilor comune de întreținere și fondului de reparații pot fi calculate, tot conform art. 18 din statutul asociației, doar după trecerea a 60 de zile de la afișarea listelor. Se impunea astfel ca reclamanta să calculeze penalitățile de întârziere doar începând din a 61-a zi de la data afișării fiecărei liste lunare, în cuantum de 0,2 % pentru fiecare zi de întârziere și fără a se depăși suma la care s-au aplicat, conform art. 49 din Legea nr. 230/2007.
Urmează astfel ca tribunalul să admită, în baza art. 480 Cod de procedură civilă, apelul declarat și să schimbe în parte hotărârea primei instanțe în sensul urmând admiterii excepției prematurității cererii pentru debitele reprezentând cheltuieli comune de întreținere aferente perioadei ianuarie 2014 – martie 2014 și a respingerii cererii reclamantei Asociația de proprietari nr. 3 C din Sighișoara formulată împotriva pârâților R. I. și R. A. având ca obiect obligare pârâților la plata sumei de 104,59 lei reprezentând cheltuieli comune de întreținere pentru perioada ianuarie 2014 – martie 2014 urmând ca pârâții să fie obligați la plata sumei de 123,9 lei cu titlu de cheltuieli comune de întreținere pentru perioada iulie 2012 – decembrie 2013.
De asemenea pârâții vor fi obligați la plata către reclamantă a unor penalități de întârziere în cuantum de 0,2 % pentru fiecare zi de întârziere calculate la sumele datorate lunar, începând din a 61-a zi de la data afișării listelor lunare de plată și până la achitarea efectivă a sumelor.
În privința cheltuielilor de judecată în primă instanță, întrucât acțiunea reclamantei a fost admisă doar în parte, potrivit art. 453 alin. 2 din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată ale părților vor fi compensate în parte iar pârâții vor fi obligați la plata către reclamantă a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Referitor la cheltuielile de judecată din apel instanța le va compensa, hotărârea judecătoriei fiind schimbată doar în parte în urma declarării apelului de către pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanții R. I. cu domiciliul procesual ales în Tg. M., ., apt. 1, jud. M. și R. A. cu domiciliul procesual ales în Tg. M., ., apt. 1, jud. M. împotriva sentinței civile nr. 691 din 29 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Sighișoara și în consecință:
Schimbă în parte hotărârea apelată în sensul că admite excepția prematurității cererii pentru debitele reprezentând cheltuieli comune de întreținere aferente perioadei ianuarie 2014 – martie 2014 și respinge cererea reclamantei Asociația de proprietari nr. 3 C din Sighișoara formulată împotriva pârâților R. I. și R. A. având ca obiect obligare pârâților la plata sumei de 104,59 lei reprezentând cheltuieli comune de întreținere pentru perioada ianuarie 2014 – martie 2014.
Obligă pârâții la plata către reclamantă a sumei de 129,3 lei cu titlu de cheltuieli comune de întreținere pentru perioada iulie 2012 – decembrie 2013.
Obligă pârâții la plata către reclamantă de penalități de întârziere în cuantum de 0,2 % pentru fiecare zi de întârziere calculate la sumele datorate lunar, începând din a 61-a zi de la data afișării listelor lunare de plată și până la achitarea efectivă a sumelor.
Compensează în parte cheltuielile de judecată ale părților în fața primei instanțe și obligă pârâții la plata către reclamantă a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține dispozițiile primei instanțe referitoare la obligarea pârâților la plata sumei de 272 lei reprezentând fond de reparații, la admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru suma de 90 lei reprezentând fond de reparații și respingerea cererii pârâților de acordare a unui termen pentru executarea obligației.
Compensează cheltuielile de judecată ale părților în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 10 februarie 2015.
Președinte, P. M. | Judecător, A. B. fiind plecat în concediu semnează Presedintele completului P. Mirecea | |
Grefier, G. O. |
Red AB/Teh GO
Predat 25.06.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 803/2015. Tribunalul MUREŞ | Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 46/2015.... → |
|---|
