Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 722/2014. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 722/2014 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 2873/103/2014
Dosar nr._ - acțiune în constatare/contestație în anulare -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 10 decembrie 2014
DECIZIA CIVILĂ NR. 722/RC
Instanța constituită din:
Președinte: C. B.
D. M. - judecător
V. B. – judecător
D. L. - grefier
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul I. V., cu domiciliul procedural ales pentru comunicarea actelor de procedură în ., împotriva deciziei civile nr. 329/RC din 24.03.2008 a Tribunalului N., pronunțată în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. E., domiciliată în comuna Bodești, ., având ca obiect contestație în anulare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței următoarele:
- cauza este la al treilea termen de judecată;
- obiectul cauzei – contestație în anulare;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- alte aspecte procesuale: Casa județeană de Pensii N., . Finanțelor Publice – Administrația Finanțelor Publice N. au depus la dosarul cauzei prin C. Arhivă relațiile solicitate de instanță la termenul anterior;
- la data de 8.12.2014 contestatorul I. V. a depus la dosarul cauzei, prin C., Arhivă un memoriu.
Față de lipsa părților, instanța dispune lăsarea cauzei pentru a fi strigată din nou la sfârșitul ședinței de judecată.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedând la verificarea dosarului președintele completului de judecată constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către contestatorul I. V..
Față de solicitarea contestatorului ca prezentul dosar să fie judecat și în lipsa sa, având în vedere și respingerea cererii de acordare a ajutorului public judiciar, va acorda un nou termen de judecată pentru când se va cita contestatorul I. V. cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 10 lei, așa cum a fost stabilită de completul învestit cu soluționarea cererii de reexaminare, sub sancțiunea anulării ca netimbrată a contestației în anulare.
Instanța invocă din oficiu excepția tardivității introducerii contestației în anulare, urmând a proroga pentru termenul următor punerea în discuție asupra acestei excepții.
Față de excepția necompetenței teritoriale invocată de către contestatorul I. V., instanța constată că este competentă general, material și teritorial pentru a soluționa contestația în anulare formulată împotriva deciziei nr. 329/RC din data de 24.03.2008 pronunțată de Tribunalul N., motiv pentru care respinge această excepție.
Pentru aceste motive, amână judecarea cauzei la data de 04.02.2015, ora 9:00.
După strigarea dosarului și acordarea termenului de judecată, se prezintă contestatorul I. V., lipsă fiind intimata A. E., instanța dispunând reluarea cauzei.
Instanța aduce la cunoștința contestatorului că în prezenta cauză au fost dispuse anumite măsuri, însă poate reveni asupra acestora. În acest sens, îi aduce la cunoștință că a fost respinsă cererea de acordare ajutor public judiciar, deoarece nu îndeplinește condițiile legale prevăzute de lege, astfel că s-a dispus amânarea cauzei pentru a se face dovada achitării taxei. De asemenea, menționează că în cauză au fost solicitate relații atât de la Casa Județeană de Pensii N., cât și de la . rezultă că acesta figurează cu venituri lunare în sumă de 766 lei.
Întrebat fiind, contestatorul arată că nu a beneficiat niciodată de ajutor public judiciar, susținând că are posibilitatea achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 10 lei, motiv pentru care depune la dosar dovada în acest sens – două chitanțe . nr._ și nr._ din data de 24.07.2014.
Președintele completului de judecată constată achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 10 lei stabilită de completul învestit cu soluționarea cererii de reexaminare, și îi aduce la cunoștință contestatorului că s-a respins excepția necompetenței teritoriale pe care acesta a invocat-o, constatând că Tribunalul N. este competent general, material și teritorial pentru a soluționa cauza.
Instanță invocă din oficiu excepția tardivității formulării contestației în anulare, având în vedere că cererea a fost depusă la arhiva Tribunalului N. la data de 24.07.2014, iar dispozițiile art.319 alin. 2, teza a II-a Cod procedură civilă prevăd că: contestația poate fi introdusă în termenul de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă, motiv pentru care acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Având cuvântul asupra excepției tardivității formulării contestației în anulare invocată de instanță din oficiu, contestatorul I. V. solicită respingerea acestei excepții, întrucât nu a formulat recurs, iar cererea depusă de dânsul nu reprezintă o contestație în anulare. Susține că: Tribunalul în mod tendențios i-a fabricat o cerere pe care dânsul nu a formulat-o, considerând că este rea credință; completul de la acest termen de judecată s-a pronunțat în dosarul nr._ prin decizia civilă nr. 472/09.07.2014, iar la termenul de astăzi instanța pretinde că judecă o altă cauză care nu are nicio legătură cu partajul său; prezentul dosar a rămas fără obiect, deoarece prin încheierea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 10.12.2007 s-a admis cererea de strămutare formulată de contestatorul I. V., dispunându-se strămutarea dosarului la Judecătoria G.; decizia civilă nr. 329/RC pronunțată de Tribunalul N. la data de 24.03.2008 este o hotărâre nulă de drept, rămasă fără obiect, considerând că este o nulitate de ordine publică, astfel că la termenul de astăzi nu se poate invoca excepția tardivități formulării contestației în anulare; mai arată că, pe lângă excepția nulității absolute a deciziei civile nr. 329/RC/2008, mai are de ridicat încă 20 de excepții; Tribunalul N. i-a adus o gravă vătămare interesului său legitim, deoarece nu a înaintat Judecătoriei G. dosarul nr. 630/_, îngrădindu-i astfel dreptul la un proces echitabil; consideră că la acest termen de judecată completul este incompatibil.
Față de susținerea contestatorului, instanța aduce la cunoștința acestuia că are posibilitatea de a formula cerere de recuzare.
Contestatorul I. V. arată că nu înțelege să formuleze cerere de recuzare; consideră că nu este decăzut din termen, astfel că va formula cerere la DNA și CSM. Solicită instanței eliberarea de copii de pe consemnările din caietul grefierului de ședință și de pe încheierea de la acest termen și mai solicită ca grefierul să citească consemnările de la termenul de astăzi.
Față de solicitarea contestatorului, președintele completului de judecată aduce la cunoștința acestuia că are posibilitatea de a rămâne după terminarea ședinței de judecată pentru a i se citi consemnările din caietul grefierului de ședință.
Contestatorul I. V. susține că, deși a depus la dosar o cerere prin care a solicitat înaintarea la dosarului nr._ la Judecătoria G., acest lucru nu a fost dispus.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția tardivității formulării contestației în anulare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei de față, tribunalul constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 329/RC din 24.03.2008 pronunțată de Tribunalul N. a fost respinsă, ca nefondată, cererea de repunere în termenul de recurs formulată de pârâtul I. V..
S-a constatat nul recursul declarat de pârât împotriva sentinței civile nr. 2174 din 22.05.2007 a Judecătoriei Piatra N..
Pentru a pronunța decizia, tribunalul a reținut următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 2174 din 22.05.2007, Judecătoria Piatra N. a admis în parte acțiunea civilă precizată de partaj bunuri comune formulată de reclamanta A. E. împotriva pârâtului I. V. și a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, cu o contribuție egală, bunuri comune în valoare totală de 9690,57 lei, reprezentate de un apartament situat în Piatra N., și mai multe bunuri mobile, care au fost împărțite în natură, pentru egalizarea valorică a celor două loturi, reclamanta fiind obligată să plătească fostului soț suma de 6913,35 lei cu titlu de sultă. Prin aceeași sentință, a fost anulată ca lipsită de obiect cererea reclamantei de reținere în lotul pârâtului a contravalorii uzurii apartamentului în litigiu și au fost respinse ca inadmisibil capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la restituirea unor bunuri mobile numiților I. C. - C. și I. M. și ca nefondată cererea de excludere din masa de partaj a contravalorii îmbunătățirilor aduse imobilului. Totodată, pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 2029,63 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere a apartamentului și cheltuielile de judecată efectuate, în sumă de 508,5 lei.
În motivarea hotărârii, judecătorul fondului a reținut că părțile au fost căsătorite de la data de 16.01.1972 și până la pronunțarea divorțului, prin decizia civilă nr. 264/AC/20.03.2003 a Tribunalului N., rămasă irevocabilă și că în timpul căsătoriei, cei doi soți au dobândit cu titlu de bunuri comune bunul imobil și mobilele a căror existență a fost dovedită cu înscrisurile existente la dosar, depozițiile martorilor audiați și expertizele tehnice în specialitățile construcții civile și bunuri mobile efectuate în cauză. Cu privire la casa de locuit, anexele gospodărești și terenul aferent situate în satul Oșlobeni, ., prima instanță a apreciat că sunt bunuri proprietatea reclamantei, parte dobândite prin moștenire de la părinți, parte edificate cu mijloace proprii, fără nicio contribuție din partea pârâtului și după desfacerea căsătoriei.
Îmbunătățirile la apartament, pretins a fi fost făcute de fiul părților, au fost găsite nedovedite și s-a considerat că nu este nici determinat, nici determinabil obiectul cererii de includere în lotul pârâtului a uzurii apartamentului, motivată prin aceea că, de la data despărțirii în fapt, reclamanta a plecat din domiciliul comun.
Loturile au fost formate astfel încât fiecare parte să primească, pe cât posibil, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, așa cum prevede art. 741 alin. 1 din Codul civil, apartamentul fiind atribuit reclamantei în considerarea nu numai a faptului că aceasta a avut o contribuție mai mare la achiziționarea acestui bun, dar și a împrejurării că, deși a locuit împreună cu concubina sa în imobil din vara anului 1999, nu a avut posibilitatea de a plăti cota-parte din cheltuielile de întreținere, acumulând o restanță de 2.029,63 lei, pentru a cărei recuperare a riscat scoaterea lui la vânzare silită. Că acest lucru a fost evitat întrucât reclamanta a achitat la data de 20.03.2003 suma respectivă, la a cărei restituire pârâtul se impune a fi obligat.
Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța de fond a dispus ținând cont de cotele de contribuție ale părților la dobândirea bunurilor de partajat, așa cum aceasta a fost reținută.
Sentința civilă astfel pronunțată a fost comunicată reclamantei personal, la data de 3.10.2007, iar pârâtului la 4.10.2007, prin afișare pe ușa principală a locuinței, cu mențiunea agentului procedural că nicio persoană nu a fost găsită la adresa destinatarului.
La data de 23.11.2007, recurentul a trimis prin fax la Judecătoria Piatra N. o cerere prin care a solicitat repunerea în termenul de a ataca hotărârea de partaj, arătând că a figurat în dosarul primei instanțe la o adresă indicată de reclamantă în mod greșit, cu bună-știință, el locuind, în realitate, nu în apartamentul în cauză, ci în ., județul N., unde nu i-a fost comunicat nici un act de procedură.
Ulterior, la data de 6.02.2008, apelantul a depus la dosar încă o cerere, solicitând să se constate că a formulat recursul în termenul legal, dar că cererea sa de recurs a fost depusă în dosarul civil nr._, cu privire la care Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus strămutarea de la Judecătoria Piatra N. la Judecătoria G.. A mai arătat recurentul, că nu a avut acces la dosar pe toată perioada procesului, care s-a judecat sub un alt număr –_ – și în lipsa părților și că în mod nelegal intimata-reclamantă a obținut învestirea sentinței criticate cu formulă executorie.
Niciuna dintre susținerile recurentului nu este conformă cu realitatea.
Hotărârea de partaj judiciar a fost comunicată pârâtului prin afișare, la ultimul domiciliu cunoscut, care are aceeași adresă cu domiciliul comun al părților, adică aceea a apartamentului în litigiu. Aceasta este și adresa pe care pârâtul însuși și-a indicat-o în cererile și memoriile de puse la dosar pe parcursul întregii judecăți, inclusiv la 10.05.2007 (fila 15 dosar fond), cu 5 zile înainte de dezbaterea fondului cauzei.
Din copia cărții de identitate . nr._, depusă în dosarul de recurs (fila 29), reiese că schimbarea efectivă a adresei de domiciliu a pârâtului a avut loc începând cu data de 5.09.2007, dată de la care el și-a stabilit reședința în satul D., . este de presupus că, într-adevăr, nu a primit hotărârea primei instanțe. Teza întâi a articolului 98 din codul de procedură civilă prevede, însă, în mod imperativ, că „schimbarea domiciliului uneia din părți în timpul judecății trebuie, sub pedeapsa neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoștința instanței prin petiție la dosar…”, ceea ce pârâtul nu a făcut. În aceste condiții, chiar trecând peste depășirea termenului de declarare a recursului, tribunalul constată incidentă în cauză și sancțiunea nulității recursului, prevăzută de art. 306 Cod procedură civilă, care decurge din nerespectarea termenului de indicare a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și de dezvoltare a acestora, conform art. 302 ind. 1 lit. c din Codul de procedură civilă.
Tribunalul a reținut că în cauză nu este incident nici un motiv de ordine publică de natură a atrage casarea sau modificarea, în tot sau în parte, a sentinței atacate, astfel că recursul a fost constatat nul.
Tribunalul a subliniat reaua-credință a recurentului, evidențiată de susținerile sale nesincere, întrucât, pe de o parte, strămutarea de care a făcut vorbire privește un alt dosar decât cel de față, iar pe de altă parte, dosarul nr._ are ca obiect o acțiune în constatare, promovată de o persoană numită M. C..
Pentru considerentele arătate mai sus, instanța de recurs a dispus în consecință.
Împotriva deciziei 329/RC din 24.03.2008 pronunțată de Tribunalul N. a formulat contestație în anulare petentul I. V., acesta solicitând anularea acestei decizii și rejudecarea cauzei în fond deoarece nu a fost respectată în cauză încheierea nr. 8321 a Î.C.C.J. pronunțată în dosarul nr._ s-a dispus strămutarea acestei cauze având ca obiect litigiul de partaj.
Totodată, în cauză, petentul a formulat și o cerere de asigurare de dovezi (fila 33, ds.), solicitând „a se constata în regim de urgență că dosarul având ca obiect partajul bunurilor comune, în litigiu cu fosta soție A. E. a fost strămutat anterior soluționării dosarului nr._ ”.
Analizând cererea de asigurare dovezi formulată de petent, Tribunalul constată că este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. art. 236 Cod procedură anterior, (1) Cererea de asigurare dovezi, se va îndrepta, înainte de judecată, la judecătoria în circumscripția căreia se află martorul sau obiectul cercetării, iar în timpul judecății, la instanța care judecă pricina. (2) Partea va arăta în cerere dovezile a căror administrare o pretinde, faptele ce voiește să dovedească, precum și primejdia întârzierii sau învoirea pârâtului. În raport cu aceste dispoziții procedurale, privind regimul special de administrare a asigurării dovezilor, rezultă ca fiind inadmisibilă cererea de asigurare dovezi astfel cum a fost formulată de contestatorul I. V., în cadrul dosarului de contestație în anulare. Astfel, o asemenea cerere poate fi formulată anterior judecății la judecătoria în a cărei circumscripție se află martorul sau obiectul cercetării, iar în timpul judecății, la instanța care judecă pricina, ori în cauză formularea cererii în cadrul căii extraordinare de atac a contestației în anulare, adică în afara gradelor de jurisdicție de drept comun, după soluționarea irevocabilă a cauzei prin decizia civilă nr. 329/RC din 24.03.2008 pronunțată de Tribunalul N. apare ca fiind în mod clar inadmisibilă. De asemenea, cererea este inadmisibilă și deoarece nu cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 235 alin. 2 Cod procedură civilă, în lipsa cărora efectuarea procedurii de asigurare a dovezilor este efectiv imposibilă.
Analizând contestația în anulare formulată de petentul I. V., tribunalul constată că este tardiv formulată, pentru următoarele motive:
În cauză prin decizia civilă nr. 329/RC din 24.03.2008 pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._, a fost respinsă ca nefondată cererea de repunere în termenul de recurs formulată de pârâtul I. V. și s-a constatat nul recursul declarat de pârât împotriva sentinței civile nr. 2174 din 22.05.2007 a Judecătoriei Piatra N..
În același timp, potrivit dispozițiilor art. 319 alin. 2 teza a II - a Cod procedură civilă anterior, împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Astfel, deoarece decizia civilă nr. 329/RC din 24.03.2008 nu conține dispoziții susceptibile de a fi aduse la îndeplinire pe cale de executare silită și este irevocabilă de la data pronunțării, rezultă că termenul de prescripție a contestației în anulare este de 1 an și curge de la data pronunțării deciziei, respectiv, 24.03.2008, fiind împlinit la data de 24.03.2009, iar contestația în anulare a fost formulată de petent la data de 24.07.2014.
În consecință, pentru considerentele care s-au analizat anterior, în cauză, se va respinge ca fiind inadmisibilă cererea de asigurare dovezi formulată de petentul I. V. și ca fiind tardivă contestația în anulare formulată de contestatorul I. V., împotriva deciziei civile nr. 329/RC din 24.03.2008 pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă cererea de asigurare dovezi.
Respinge, ca tardiv introdusă, contestația în anulare formulată de către contestatorul I. V., cu domiciliul procedural ales pentru comunicarea actelor de procedură în . împotriva deciziei civile nr. 329/RC/24.03.2008 pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. E., domiciliată în comuna Bodești, ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.12.2014.
Președinte,Judecători,Grefier,
C. BotezatuDaniela M. D. L.
V. B.
Red. și tehnored/D.M. 20.01.2015
Tehnored/D.L./22.01.2015
DC:329/RC:D.M.; G. Baltad; D. M.
Ex. 2
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine.... → |
|---|
