Partaj judiciar. Decizia nr. 271/2012. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 271/2012 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 27-03-2012 în dosarul nr. 271/RC
Dosar nr._ revizuire civilă
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 27.03.2012
DECIZIA CIVILĂ NR. 271/RC
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | - O. E. | - judecător |
- M. C. | - judecător | |
- C. M. | - președinte secție | |
- R. L. | - grefier |
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuentele T. D. E., C. I. L., ambii domiciliați în comuna N., .>județul N. și A. I. T., domiciliată în Târgu N., .. 21, județul N., împotriva deciziei civile nr. 477/RC din 28.04.2011 pronunțată de Tribunalul N., în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații T. V. V., T. V. C., L. V. M., N. Gh. M., A. Gh. I., A. Gh. D., O. Gh. F., G. Gh. D., T. Gh. G., T. P. V., S. Gh. D., D. Gh. A.-L..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns avocat C. Larger-L., pentru revizuentele T. D. E., C. I. L. și A. I. T. și intimații T. V. V. și S. Gh. D., lipsă fiind revizuenții și intimații T. V. C., L. V. M., N. Gh. M., A. Gh. I., A. Gh. D., O. Gh. F., G. Gh. D., T. Gh. G., T. P. V., D. Gh. A.-L..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că:
- obiectul cauzei revizuire – partaj judiciar;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza se află la al IV-lea termen de judecată;
- revizuentele T. D. E., C. I. L. și A. I. T. au depus la dosar, prin compartimentul arhivă, al instanței la data de 22.03.2012 precizări.
Avocat C. Larger-L., pentru revizuentele T. D. E., C. I. L. și A. I. T. depune la dosar copia certificatului de deces a defunctului T. Ghorghe.
La întrebarea instanței, intimata S. Gh. D. precizează că anul trecut, prin luna august, căutând prin actele rămase de la părinții săi în vederea promovării acțiunii având ca obiect partajarea bunurilor succesorale rămase în urma defuncților săi părinți, a găsit într-o sacoșă cu înscrisuri actul de vânzare, cu care s-a prezentat la notariat pentru a legaliza o copie, pe care i-a înmânat-o revizuentei C. L..
Președintele completului de judecată pune în discuție excepția tardivității formulării cererii de revizuire, față de precizările formulate de intimata S. Gh. D., în sensul că actul nou a fost înaintat în luna august.
Avocat C. Larger-L., pentru revizuentele T. D. E., C. I. L. și A. I. T. precizează că revizuenta C. L. a susținut că a primit copia autentificată a actului nou în luna septembrie și lasă soluționarea excepției privind tardivitatea cererii de revizuire la aprecierea instanței. Cu privire la excepția necompetenței materiale a Tribunalului N. precizează că instanța de recurs a evocat fondul în pronunțarea deciziei civile nr. 477/RC/28.04.2011, astfel că cererea de revizuire este legal introdusă la Tribunalul N.. Menționează că actul nou face dovada deplinei proprietăți a lui T. I., astfel că includerea acestei suprafețe de teren în masa succesorală rămasă de pe urma defuncților T. St. V. și M. este nelegală, astfel solicită admiterea cererii de revizuire.
Intimatul T. V. V. solicită respingerea cererii de revizuire, susținând că în anul 1936, când s-a încheiat actul de vânzare, băncile erau închise, în urma legii conversiunii
Intimata S. Gh. D. arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea cererii de revizuire, precizând că terenul ce făcea parte din masa succesorală a fost împărțit.
Instanța, în temeiul art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 1131 din 28.04.2010 Judecătoria Târgu N. a admis acțiunea de partaj succesoral formulată și completată de reclamantul T. V. V. împotriva pârâților: T. V. C., T. V. G., L. V. M., T. D. E., C. I.L., A. I. T., N. Gh. M., A. Gh. I., A. Gh. D., O. Gh. F. și G. Gh. D. și s-a respins cererea formulată de același reclamant în contradictoriu cu Comisia locală Vânători-N. de aplicare a legilor fondului funciar și Comisia Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor privind constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate nr. 73/566/28.06.1996, emis pe numele lui T. E., și a titlului de proprietate nr. 73/1486/18.03.2002, emis pe numele moștenitorilor defunctului T. Șt. V., precum și a cererii privind constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare.
Prin aceeași sentință civilă s-a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul C. N. și, în consecință, s-a dispus sistarea stării de indiviziune în care se află părțile asupra bunurilor moștenite de la defuncții T. V. și T. M. și atribuirea acestor loturi în varianta nr. 2 la raportul de expertiză tehnică.
Pentru soluționarea cauzei, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin încheierea de admitere în principiu din 30.01.2009, care face parte integrantă din hotărâre, s-au constatat deschise prin moarte succesiunile defuncților Șt.V. și T. M., s-a stabilit masa succesorală, moștenitorii și cotele care li se cuvin și s-a admis în parte cererea de intervenție.
Instanța a stabilit că masa succesorală rămasă de pe urma celor doi defuncți se compune din terenurile înscrise în Titlul de proprietate nr. 73/1486 din 18.03.2002, emis pe numele moștenitorilor def. T. Șt. V., în suprafață totală de 7,4884 ha, în valoare de 49.140 lei, așa cum au fost identificate, măsurate și evaluate de expertul tehnic B. V., precum și suprafețele de teren cu care au fost înzestrați o parte din moștenitorii defuncților, la căsătorie, respectiv: T. V. I. cu, suprafața totală de 2,5277 ha, în valoare de_ lei, conform titlului de proprietate nr. 73/566/28.06.1996, L. V. M., cu suprafața de 1,88 ha, în valoare de 11.870 lei, și A. V. E., suprafața de 1,71 ha, în valoare de 6390 lei. Prin includerea în masa succesorală a terenurilor cu care au fost înzestrați unii dintre copii rezultă că suprafața totală este de 136.061 m.p. sau 13,6061 ha teren.
A mai reținut instanța de fond că se poate împărți doar terenul pentru care s-a emis titlu de proprietate, astfel că cererea reclamantului pentru constatarea nulității celor două titluri de proprietate, în sensul înscrierii suprafeței de 8,81 ha teren, conform actului eliberat de Arhivele Statului - Filiala N., este lipsită de temei și a fost respinsă.
Titlul de proprietate nr. 73/566/28.06.1996, emis pe numele T. D. E., și titlul de proprietate nr. 73/519/28.07.1998, emis pe numele lui L. D.V., au fost emise cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, în baza registrelor agricole din perioada 1959 – 1962 și nu sunt motive de anulare.
A fost respinsă și cererea referitoare la anularea contractelor de vânzare-cumpărare, având în vedere varianta de lotizare care a fost reținută de instanța de fond.
La formarea loturilor s-au avut în vedere opțiunile părților cu respectarea înzestrărilor făcute de autorii lor.
Având în vedere cele reținute mai sus, instanța de fond a admis acțiunea de partaj, în baza art. 728 din Codul civil, și a dispus sistarea stării de indiviziune în care se află părțile, în varianta nr. 2 întocmită de expert, această variantă fiind cea care corespunde modului actual de stăpânire a terenului de părți, cu sulte cât mai mici.
În temeiul art. 274 și următoarele din Codul de procedură civilă, pârâții au fost obligați să plătească reclamantului cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru și onorariul pentru expert, potrivit cotei din moștenire primită la partaj.
Reclamantul T. V. a declarat recurs împotriva sentinței civile, pe care o consideră netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
- deși a fost învestită și cu soluționarea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferența dintre suprafața cuvenită și suprafața înscrisă în titlul de proprietate și a unei cereri prin care a solicitat includerea suprafeței de 2,5 ha teren pășune în titlul autorilor, instanța de fond nu s-a pronunțat expres asupra acestor capete de cerere, făcând referire asupra solicitărilor de mai sus doar în motivarea sentinței;
- cererile de mai sus trebuiau disjunse, întrucât soluționarea lor este reglementată de o procedură distinctă conform prevederilor legilor fondului funciar;
- hotărârea nu este motivată în ceea ce privește soluționarea capătului de cerere prin care s-a cerut anularea contractelor de vânzare-cumpărare;
- modalitatea de formare și atribuire a loturilor nu este echitabilă, întrucât lotul său are o valoare mai mică decât valoarea cuvenită și nu s-a dispus plata unei sulte pentru echilibrarea tuturor loturilor moștenitorilor;
- varianta de lotizare reținute de instanța de fond nu asigură o partajare echitabilă a bunurilor succesorale.
În drept, recurentul invocă prevederile art. 304 pct. 7 – 9 Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 477/RC/28.04.2011 Tribunalul N. a admis recursul declarat de reclamantul T. V. V.; a modificat în parte sentința recurată, în sensul că:
A completat lotul nr.2, atribuit moștenitorilor defunctului T. I. cu suprafața de 3600 m.p. teren arabil intravilan N., sola 29, . la N: S. E., la E: S. N., la V: A. N., la S: drum exploatare în valoare de 5400 lei.
A constatat că valoarea terenului de 5400 m.p. fânețe situat în sola 15, . în lotul nr.2 atribuit moștenitorilor defunctului T. I. este de 8100 lei, în loc de 4090 lei.
A constatat că valoarea terenului de 3200 m.p. pășune situat în sola 13, . inclus în lotul nr.2 atribuit moștenitorilor defunctului T. I. este de 4800 lei, în loc de 320 lei.
A constatat că valoarea lotului nr.2 atribuit moștenitorilor defunctului T. I. este de 34.330 lei, în loc de 20.440 lei; a constatat că valoarea lotului nr.5 atribuit moștenitorilor defunctului T. V. C. este de 20.380, în loc de 20.288 lei.
A constatat că valoarea cuvenită fiecărui lot este de 16.955 lei, în loc de 15.606 lei.
A înlăturat din sentință dispozițiile referitoare la plata și respectiv primirea sultelor și în consecință:
A obligat pe moștenitorii defunctului T. I. (lotul nr. 2), să plătească pârâtei L. M. (lotul nr. 1) suma de 5.085 lei, moștenitorilor defunctei A. I. (lotul nr.3) suma de 10.565 lei, moștenitorilor defunctului T. V. G. (lotul nr.6) suma de 605 lei și reclamantului T. V. V. (lotul nr.4) suma de 1.120 lei, cu titlu de sultă.
A obligat pârâtul T. V. C. (lotul nr.5) să plătească reclamantului T. V. V. (lotul nr.4) suma de 3.425 lei, cu titlu de sultă.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Au fost obligați pârâții intimați T. V. C., L. V. M., Lulan D. E., C. I. L., A. I. T., N. Gh. M., A. Gh. I., A. Gh. D., O. Gh. F., G. Gh. D., T. Gh. G., T. P. V., S. Gh. D. și D. Gh. A. L. să plătească reclamantului recurent T. V. V. suma de 2509,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că sentința recurată nu este temeinică sub aspectul formării, atribuirii și valorii loturilor, însă este temeinică în raport cu celelalte critici ale recurentului.
Astfel, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul T. V. V. a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 73/566/28.06.1996 emis pe numele autorului pârâților, constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._ emis în favoarea defunctului L. D. V. și constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._ emis pe numele moștenitorilor defunctului T. Șt. V., precum și partajul masei succesorale rămasă după defunctul T. Șt. V. și T. M..
Totodată, reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de 1,33 ha teren pășune și 2,5 ha teren forestier și a precizat că solicită anularea celor trei titluri de proprietate anterior menționate și emiterea unui singur titlu de proprietate pe numele moștenitorilor, pentru suprafața totală de 17 ha și 277 m.p., care să fie partajat în natură între comoștenitori în cota legală de 1/6 ce se cuvine fiecăruia.
La termenul din data de 22.02.2008 reclamantul a renunțat la capătul de cerere prin care a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 73/519/28.07.1998 emis pe numele autorului L. D. V. și la capătul de cerere prin care acesta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul forestier, arătând că pentru acesta va formula o cerere separată.
Întrucât renunțarea la judecată are efectul desistării instanței de a analiza și soluționa pretențiile reclamantului, tribunalul a constatat că în mod corect instanța de fond nu a examinat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului forestier.
Cât privește capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de 1,33 ha pășune, tribunalul a constatat că acesta a fost soluționat implicit de instanță în cadrul soluționării cererii de anulare a titlurilor de proprietate, modalitate de soluționare pe care tribunalul o apreciază a fi corectă, cu atât mai mult cu cât din întâmpinarea pârâtei Comisia Județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor rezultă că cererea de reconstituire a reclamantului a fost soluționată nefavorabil prin Hotărârea nr. 5216/2006 a Comisiei Județene N., iar împotriva acestei hotărâri reclamantul nu a formulat plângere în instanță.
Față de cele reținute mai sus, s-a apreciat a fi corect soluționate și cererile privind anularea titlurilor de proprietate care au fost eliberate cu respectarea prevederilor legilor fondului funciar, mai mult, în favoarea autorului T. Șt. V. eliberându-se titlul de proprietate nr._ pentru suprafața totală de 7,4884 ha, față de suprafața de 4,93 ha înscrisă în rolul autorului.
Analizând și motivul de recurs prin care este criticată motivarea de către instanță a soluției pronunțate asupra cererii prin care reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare nr._/25.05.1994 și nr. 97/18.04.2008, ca răspuns la cererea de intervenție formulată de intervenientul C. N., tribunalul a constatat că asupra primului contract există motivarea instanței în încheierea de admitere în principiu. În acest sens, s-a constatat că locuința și anexele înstrăinate nu au aparținut defuncților T. Șt. V. și T. M., aceștia începând doar construcția care a fost finalizată de fiul lor, T. V. I. și soția acestuia, T. D. E..
În ceea ce privește contractul de vânzare-cumpărare nr. 97/2008, tribunalul a constatat că acesta a avut ca obiect suprafața de 4977 m.p. – din masa succesorală, înstrăinată de către moștenitoarea T. D. E. intervenientului C. N.. Convenția astfel încheiată este supusă condiției rezolutorii ca bunul vândut să nu cadă în lotul altui coproprietar. În speță, suprafața de teren ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare mai sus amintit a fost atribuită vânzătoarei, efectul atribuirii constând în consolidarea retroactivă a dreptului de proprietate al vânzătoarei, precum și a contractului de vânzare-cumpărare.
Instanța de fond a arătat în motivare că, față de modalitatea de atribuire a bunurilor succesorale, în mod deosebit a terenului indiviz înstrăinat, contractul de vânzare-cumpărare nr. 97/2008 este valabil încheiat, iar cererea prin care se solicita constatarea nulității absolute a acestuia nu este întemeiată.
În completarea motivelor pentru care se menține soluția respingerii cererii reclamantului relativ la cele două contracte de vânzare-cumpărare, tribunalul a constatat că niciunul din motivele invocate de acesta nu se circumscriu cauzelor de nulitate absolută prevăzute de lege.
Relativ la modalitatea de partajare, tribunalul a constatat că aceasta s-a realizat conform variantei a II-a a raportului de lotizare întocmit în cauză. Verificând, însă, cele două variante de lotizare întocmite de același expert, în raport cu masa bunurilor succesorale, respectiv a suprafețelor de teren reținute prin încheierea de admitere în principiu, tribunalul a constatat, în primul rând, că expertul nu a reținut spre lotizare suprafața de 3600 m.p. teren arabil sola 29, . valoare de 5400 lei. Totodată, se constată că în mod greșit au fost reținute în varianta a II-a valorile suprafețelor de 5400 m.p. – 4090 lei și de 3200 m.p. – 320 lei, în loc de 8100 lei și respectiv 4800 lei, stabilite de expert în prima variantă de lotizare, precum și greșitul calcul al valorii lotului nr. 5 atribuit moștenitorilor defunctului T. V. C., aceasta fiind de 20.380 lei, în loc de 20.288 lei.
Procedând la corectarea acestor erori, tribunalul a constatat că valoarea masei partajabile devine 101.730 lei, în loc de 93.636 lei, iar fiecărui lot i se cuvin bunuri în valoare de 16.955 lei, în loc de 15.606 lei. Se va proceda și la partajarea suprafeței de 3600 m.p. omisă la fond și se va atribui această suprafață lotului nr. 2, în considerarea faptului că acest teren a fost inclus în titlul de proprietate nr._ eliberat în favoarea pârâtei T. D. E. și că aceasta a stăpânit terenul de la data eliberării titlului de proprietate.
În raport de noile valori rezultate, tribunalul a procedat și la stabilirea sultelor în vederea echilibrării loturilor.
Pentru motivele arătate mai sus, tribunalul a constatat că recursul este fondat și l-a admis în temeiul art. 312 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, modificând în parte sentința atacată.
Împotriva deciziei de mai sus au formulat revizuire intimatele T..D. E., C. I. L. și Avadanei I. T..
În motivarea revizuirii acestea au arătat că prin decizia civila nr. 477/RC/2011 Tribunalul N. a admis recursul declarat de reclamantul T. V. V. împotriva sentinței civile nr. 1131 din data de 28.04.2010 pronunțata de Judecătoria Tg. N. modificând în parte sentința recurata, aceste modificări constând în completarea lotului nr. 2 atribuit moștenitorului T. V. I. cu o suprafața de teren cât și în modificarea valorilor a trei suprafețe de teren din cadrul aceluiași lot dar și modificarea corespunzătoare a valorii masei succesorale cât și a valorii cuvenite fiecărui lot. Instanța de recurs a înlăturat de asemenea dispozițiile referitoare la plata și respectiv primirea sultelor și a dispus noi obligații privitoare la plata, respectiv primirea sultelor.
Întrucât recent au intrat în posesia unui act nou de natură să modifice, în parte, decizia civilă nr. 477 /RC/2011, au formulat prezenta cerere de revizuire.
Actul nou pe care se întemeiază cererea este actul de vânzare încheiat conform Procesului Verbal No. 1488 din 6 august 1936 de către Judecătoria Mixta P. prin care soții M. si Ș. Tulească vând lui V. Ș. T. domiciliat în ., care cumpăra pentru fiul sau minor I. V. T. suprafața de 40 prăjini sau 71 a.60.c.a loc de gradina in locul numit Ruinis si megieșit cu V. N., Locul bisericei, V. S. si cumpărătorul.
Aceasta suprafața de teren este una si aceeași cu cea din tarlaua 29 ..200 mp fânețe situată în intravilanul satului N. cu vecinii: N.- C. G. si A. Gheoghe, E.-N. E., S- most. T. St. V., Vest Paraul lui N., așa cum este înscris și în T.P. 73/566/28.06.1996 - defunct T.. V. I. - moștenitoare T. D.E..
Din conținutul actului autentic de vânzare - cumpărare pe care îl invocă rezultă în mod categoric faptul că T. St. V. a cumpărat în numele și pentru fiul sau minor T.. V. I. aceasta suprafața de teren și în consecință nu a avut niciodată calitatea de proprietar al acestui teren. In acest context includerea acestei suprafețe de teren în masa succesorală rămasa de pe urma defuncților T. St. V. și M. este nelegală.
Valoare de expertiza a acestui teren rămasă nemodificată si după judecarea recursului este de 7200 lei.
Față de noua probă invocată din care rezultă în mod cert că soțul decedat, respectiv tatăl revizuientelor T. V. I. este adevăratul proprietar al terenului de 7200 mp din punctual Ruinis și nu a fost înzestrat cu acest teren cum în mod eronat s-a susținut de către reclamant, a solicitat modificarea, în parte, a deciziei civile nr. 477/RC/ 28.04.2011 și excluderea suprafeței de 7200mp situată în sola 29, . valoare de 7200 lei din masa succesorala a defuncților T. St. V. și M. cât si din lotul nr. 2 aparținând moștenitorului T. V. I.. Consideră că se impune refacerea valorii masei succesorale cât și valoarea cuvenită fiecărui lot.
Acest act de vânzare a fost deținut de unul din parați (T. V. G.) și numai după decesul recent al acestuia rudele sale au binevoit să le înmâneze o copie legalizată a documentului.
Revizuientele au solicitat obligarea intimaților la plata cheltuielilor ocazionate cu acest proces.
In drept au fost invocate prevederile art. 322 pct. 5 Cod procedura civilă, OUG NR. 58/2003, art. 274 Cod procedura civilă.
In dovedire revizuientele au înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, depunând în copie contractului de vânzare-cumpărare încheiat sub nr. 1488/6.august 1936.
Intimatul T. V. V. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea revizuirii, cu următoarea motivare: actul invocat de către revizuiente nu constituie act nou în sensul art. 322 pct. 5) Cod proc. civ. Dimpotrivă, constituie act nou cel în privința căruia nu a existat nici o piedică în a fi pus la dosarul cauzei în timpul judecății, revizuenții înșiși afirmând că actul a fost în păstrarea unuia dintre pârâți.
Actul invocat de către revizuiente se află și în arhivele publice, respectiv Filiala Arhivelor Statului N., de unde putea fi obținut și după proces, ceea ce nu înseamnă ca ar fi condus la revizuire, pentru că nu ar fi adus nici o noutate și nici nu a existat vreo piedică în a fi obținut de la arhive înainte sau în timpul procesului.
Mențiunea din act, respectiv cumpărarea de către autorul comun pentru și în numele minorului nu are nici o relevanță asupra judecății, după cum nu are nici semnificația că n-ar fi rămas în masa bunurilor succesorale, cum susțin în mod contradictoriu revizuenții.
Nici actul nu este nou, dar nici înzestrarea lato sensu nu este scutită de raport, astfel că discuția este lipsită de obiect.
Aceiași revizuenți au formulat și contestație în anulare împotriva aceleiași decizii irevocabile exprimând nemulțumiri de aceeași natură ca în prezent cauză, nemulțumiri care au fost, trebuiau și puteau fi exprimate în căile ordinare de atac - iar nu reluate la nesfârșit pe căi extraordinare de atac.
Pe parcursul soluționării cererii de revizuire, revizuientele au arătat că înscrisul nou pe care își întemeiază cererea, respectiv contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub nr. 1488/6.august 1936, le-a fost înmânat de către numita D. A. L., moștenitoarea defunctului T. V. G..
La termenul din 27.03.2012 s-a prezentat în instanță numita D. A. L., care a arătat că, într-adevăr, după decesul defunctului T. V. G. a descoperit între actele acestuia contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub nr. 1488/6.august 1936, pe care l-a înmânat revizuientelor chiar în ziua în care a făcut copii legalizate de pe acesta, respectiv 23.08.2011.
Față de data la care revizuientele au intrat în posesia actului nou pe care își întemeiază cererea de revizuire, și față de data depunerii cererii de revizuire, Tribunalul a invocat și pus în discuție, din oficiu, excepția tardivității acesteia.
Analizând excepția invocată, instanța reține următoarele:
Revizuientele și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedura civila, potrivit căruia „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:
…5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”.
Potrivit dispozițiilor art.324 Cod procedură civilă, „Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti:
…4. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea desființată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.”
Așa cum a arătat numita S. D., înscrisul nou a fost înmânat revizuientelor la data de 23.08.2011, iar cererea de revizuire a fost formulată la data de 06.10.2011 (data poștei), cu depășirea evidentă a termenului stabilit de art. 324 Cod procedură civilă.
Potrivit dispozițiilor art.103 Cod procedură civilă neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Revizuientele nu au invocat nicio împrejurare care să le fi împiedicat a depune cererea de revizuire în termen.
Față de dispozițiile art.324 Cod procedură civilă, instanța constată că revizuirea nu a fost formulată în termenul prevăzut de lege, astfel că nu poate forma obiectul verificării pe fond, și, pe cale de consecință, o va respinge ca fiind tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv formulată cererea de revizuire a deciziei civile nr. 477/RC/28.04.2011 a Tribunalului N. (așa cum a fost îndreptată prin încheierea dată în camera de consiliu la 9.06.2011) introdusă de revizuentele T. D. E., C. I. L., ambii domiciliați în comuna N., .>județul N. și A. I. T., domiciliată în Târgu N., .. 21, județul N..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.03.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
O. E. M. C. și C. M. R. L.
Red. C. Mg./04.04.2012;Tehnored. R.L../05.04.2012;Ex. 2; Fond C. L.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 254/2012. Tribunalul NEAMŢ | Fond funciar. Decizia nr. 1034/2013. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
