Uzucapiune. Decizia nr. 18/2015. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 18/2015 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 18 RC
Dosar nr._ | Uzucapiune |
OPERATOR 3074 – CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
ROMANIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 18/RC din 19.01.2015
Ședința publică din 19.01.2015
Instanța constituită din:
Președinte | D. M. | Judecător |
G. B. | Judecător | |
D. M. | Judecător | |
R. C. | Grefier |
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul D. C. – domiciliat în satul P. V., . N., împotriva încheierii de ședință din data de 13.08.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimații-pârâți D. M. - domiciliat în Piatra N., ., nr. 1, ., ., D. V., D. L. – domniciliați în satul P. Largului, . N. și . reprezentant legal primarul – cu sediul procesual în . N..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei este uzucapiune;
- stadiu procesual – recurs;
- procedura de citare a fost îndeplinită;
- cauza se află la al treilea termen de judecată;
După referatul grefierului, nemaifiind de formulat alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și, având în vedere că a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 1999 din 12.12.2011 Judecătoria B. a admis acțiunea civilă a reclamantului D. C., domiciliat în București, ., ., ., sector 3, astfel cum a fost ulterior precizată, formulată în contradictoriu cu pârâții D. M., domiciliat în municipiul Piatra N., ., nr. 1, ., ., D. V. și D. L., ambii cu domiciliul în comuna P. T., . N..
În consecință, s-a constatat că pârâții au dobândit dreptul de proprietate, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, asupra unui teren în suprafață de 9483 mp – din care 230 mp curți - construcții, 445 mp drum, 693 mp, 1516 mp și 6599 mp fânețe – situat în intravilanul localității P. V., pct. Bolătău, județul N., învecinat la Nord cu L. I., L. C. - M. și B. V., la Sud cu M. E. - A., la Est cu B. F. iar la Vest cu drumul sătesc; precum și asupra unui teren în suprafață de 12.818 mp fânețe având numărul cadastral provizoriu 403, situat în intravilanul aceleiași localități, învecinat la Nord cu islazul comunal, la Sud cu drumul comunal, la Vest cu A. G., P. V., D. G., B. G. și H. I., iar la Est cu B. V. și B. I..
De asemenea, prin aceeași hotărâre s-a constatat că pârâții au dobândit, prin accesiune imobiliară artificială, dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate pe aceste terenuri, respectiv asupra unei case cu structura P+M și suprafața construită desfășurată de 67 mp la parter și de 46 mp mansardă, și asupra unui beci cu suprafața de 9 mp, precum și faptul că la data de 22.02.2010 reclamantul D. C., în calitate de promitent - cumpărător, a încheiat cu pârâtul D. M., în calitate de promitent - vânzător, un antecontract de vânzare - cumpărare a celor două terenuri, cu prețul de 20.000 lei, care a fost achitat integral.
Ulterior, la data de 11.07.2014, reclamantul D. C. a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 1999 din 12.12.2011, invocând faptul că deși instanța de fond a admis în totalitate acțiunea precizată, a omis să se pronunțe și cu privire la faptul că, în baza Antecontractului de vânzare - cumpărare din 22.02.2010, a dobândit dreptul de proprietate și asupra celor două construcții, nu numai asupra celor două terenuri.
P. încheierea din 13.08.2014 Judecătoria B. a respins ca neîntemeiată cererea de îndreptare a sentinței civile nr. 1999 din 12.12.2011 cu motivarea că, potrivit dispozițiilor art. 281 din vechiul Cod de procedură civilă, procedura îndreptării hotărârilor judecătorești presupune corijarea acelor erori materiale strecurate cu ocazia redactării sau tehnoredactării minutei, practicalei, considerentelor sau a dispozitivului unei hotărârii.
Solicitarea reclamantului D. C. poate avea însă dublu sens, respectiv atât de eroare materială cât și de admitere în parte a acțiunii, ceea ce ar fi în defavoarea lui. De aceea el ar putea, eventual, să solicite lămurirea dispozitivului sentinței sau completarea hotărârii, însă ambele ipoteze presupun analizarea fondului cauzei.
Împotriva încheierii din 13.08.2014 a Judecătoriei B. a formulat în termen legal recurs reclamantul, care a invocat faptul că nu s-ar putea vorbi despre o admitere în parte a acțiunii pentru că această soluție nu reiese din motivarea sentinței, astfel că valabilă este numai prima ipoteză, respectiv că în dispozitivul sentinței civile nr. 1999 din 12.12.2011 s-a strecurat eroarea materială pe care a semnalat-o.
Cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru potrivit art. 2813 din vechiul Cod de procedură civilă.
Analizând argumentele invocate precum și din oficiu, potrivit art. 3041 din vechiul Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că recursul nu este fondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 281 alin. 1 din vechiul Cod de procedură civilă „Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere”.
Textul de lege citat, deși nu definește noțiunea de eroare materială, arată că acestea sunt cele care privesc greșita transcriere a numelor părților, a calității și susținerilor lor, cele de calcul și alte asemenea.
În speță, împrejurarea că Judecătoria B. nu s-ar fi pronunțat asupra capătului de cerere referitor la perfectarea convenției de vânzare - cumpărare privind construcțiile constând în casa cu structura P+M și beciul în suprafața de 9 mp, nu constituie o eroare materială.
Aceasta pentru că, deși considerentele sentinței civile nr. 1999 din 12.12.2011 sunt destul de confuze, din acestea reiese însă foarte clar că Judecătoria B. a considerat că obiect al Antecontractului de vânzare - cumpărare din 22.02.2010 l-a constituit numai cele două terenuri în suprafață de 9483 mp și de 12.818 mp, nu și cele două construcții, iar eventuala eroare în care s-a aflat prima instanță cu privire la obiectul acțiunii nu constituie o eroare materială ci una de judecată, astfel că nu poate fi îndreptată prin procedura prevăzută de art. 281 și urm. din vechiul Cod de procedură civilă.
Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a din vechiul Cod de procedură civilă Tribunalul va respinge ca nefondat prezentul recurs formulat împotriva încheierii din 13.08.2014, cu substituirea motivării acesteia, care este la fel de confuză ca și cea a sentinței la care se referă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul D. C. – domiciliat în satul P. V., . N., împotriva încheierii de ședință din data de 13.08.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimații-pârâți D. M. - domiciliat în Piatra N., ., nr. 1, ., ., D. V., D. L. – domniciliați în satul P. Largului, . N. și . reprezentant legal primarul – cu sediul procesual în . N..
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică din 19.01.2015.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER |
D. M. | G. B. și D. M. | R. C. |
Red. și thred. DMG. 29.01.2015
Thred. R.C. 05.02.2015
2 ex.; Fond: A.M.L.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 15/2015. Tribunalul NEAMŢ | Fond funciar. Decizia nr. 1/2015. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
