Pretenţii. Hotărâre din 24-01-2013, Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul OLT la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 3721/311/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 7/2013
Ședința publică de la 24 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. B.
Judecător M. I. S.
Grefier A. D.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul reclamant D. E., cu domiciliul în Slatina, ., nr. 30 B, J. O., împotriva sentinței civile nr. 2989/26.03.2012 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă . sediul în Rm. V., Uzinei, nr. 1, J. V. având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic A. D. pentru intimata pârâtă . apelantul reclamant D. E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra cererii de apel.
Consilier juridic A. D. pentru intimata pârâtă a solicitat respingerea apelului ca nefondat, având în vedere că apelantul reclamant D. E. nu făcut dovada calității de moștenitor, totodată a precizat că nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 18.03.2011 sub nr._, reclamantul D. E. a chemat în judecată pe pârâta . ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la dezafectarea conductelor și instalațiilor de transport produse petroliere amplasate pe terenul reclamantului în suprafață de 3542 m.p., situat în . 21/1 P 2 potrivit titlului de proprietate nr._/89/1996, cu plata de daune pe ultimii 3 ani sau obligarea pârâtei la plata de despăgubiri al căror cuantum îl va preciza la primul termen de judecată, pentru lipsa de folosință a suprafeței de teren menționată.
În fapt, reclamantul a arătat că pentru suprafața de teren sus menționată s-a reconstituit dreptul de proprietate bunicii, respectiv mamei sale, numitele A. S. I. și D. Rița, în prezent decedate, prin titlul de proprietate nr._/89 din 01.11.1996.
Pe acest teren, de zeci de ani se află un parc cu conducte aeriene și subterane, care aparțin în prezent pârâtei, pentru care regimul trecut le-a demolat autorilor reclamantului o casă. După apariția legilor fondului funciar, autorii reclamantului și-au recăpătat terenul, însă cu instalațiile și conductele (terestre și subterane).
Pe timpul vieții, în vederea unei înțelegeri amiabile, autoarea D. Rița a inițiat numeroase cereri și memorii la organele de drept, pentru a obține despăgubirile cuvenite, demersuri continuare de reclamant, care a constatat că proprietarul actual al parcului este societatea pârâtă. Între reclamant și reprezentanții pârâtei s-a început o corespondență, care ulterior a încetat, motiv pentru care reclamantul a formulat prezenta cerere.
A învederat reclamantul că dorește reconstruirea casei demolate, însă nu este posibilă în condițiile prezentate.
În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 480 C.civ., art. 44 alin. 5, 6 din Constituția României, Legii petrolului nr. 238/2004, Legii gazelor naturale nr. 351/2004.
În dovedirea cererii, reclamantul a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, expertiză de specialitate.
În scop probator, reclamantul a depus la dosar înscrisuri reprezentate de corespondența cu pârâta, confirmare de primire, certificate de deces D. Rița și A. I., titlul de proprietate nr._/89 din 01.11.1996, schiță amplasament teren.
Cererea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru de 8 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Pârâta . citată, a depus întâmpinare la data de 09.05.2011, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, excepție peremptorie și dirimantă, care solicită să fie admisă, deoarece reclamantul nu a făcut dovada calității sale de moștenitor și implicit a calității sale procesuale active, nu a justificat un interes legitim, legal, personal și direct de a formula prezenta cerere.
A fost invocată și excepția inadmisibilității acțiunii, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile a concilierii directe prevăzute de art. 720 ind. 1 alin. 2 C.proc.civ. și art. 109 C.proc.civ. Mai mult, reclamantul nu a solicitat vreo pretenție concretă, nu a indicat temeiul legal și nu a anexat acte doveditoare în acest sens.
În ceea ce privește fondul cauzei și invocarea altor excepții, pârâta și-a rezervat dreptul ca după comunicarea înscrisurilor să-și formuleze apărarea.
A solicitat ca reclamantul să-și precizeze cererea în sensul indicării cuantumului pretențiilor solicitate și să-și dovedească calitatea de moștenitor.
Potrivit art. 274 C.proc.civ. a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
În drept, întâmpinarea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 115-118 C.proc.civ.
La data de 09.06.2011 reclamantul a depus note scrise, prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate de pârâtă, apreciind că a depus actele solicitate de pârâtă.
La data de 14.06.2011 pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepțiilor invocate și respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că privind natura litigiului acesta ar consta într-o obligația de a face, deci o acțiune patrimonială.
Potrivit Deciziei nr. 32/2008 a ÎCCJ, pronunțată în recurs în interesul legii, acțiunile patrimoniale sunt cele care au un conținut economic, iar cele nepatrimoniale corespund unor drepturi subiective indisolubil legate de persoana titularului lor, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, fără conținut economic, deci drepturi personale nepatrimoniale. Dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justiție transferă caracterul său patrimonial sau nepatrimonial litigiului însuși și astfel procesul va putea fi evaluabil în bani ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substanțial dedus judecății intră un drept patrimonial, real sau de creanță.
În consecință, ori de câte ori pe calea acțiunii în justiție se tinde a se proteja un drept patrimonial, evaluarea obiectului litigiului este posibilă și necesară.
Această decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție prevede cu caracter imperativ obligativitatea instanțelor de a stabili natura patrimonială sau nepatrimonială a oricărui litigiu și de a determina competența prin raportare la art. 1 și art. 2 din Codul de procedură civilă.
Obligația de a face, respectiv de demolare a unei împrejmuiri, are fără îndoială caracter patrimonial urmărind protejarea unui drept real, fără legătură cu drepturile legate indisolubil de persoana titularului.
Aceeași situație este în speța de față, reclamantul prin cererea de chemare în judecată solicitând obligarea . dezafectarea conductelor și instalațiilor de transport produse petroliere, cu plata de daune pe ultimii 3 ani. Dezafectarea conductelor are, fără îndoială, caracter patrimonial urmărind protejarea unui drept real, fără legătură cu drepturile legate indisolubil de persoana titularului.
Natura patrimonială a dreptului determină natura litigiului, ÎCCJ reținând că a susține că există acțiuni patrimoniale neevaluabile în bani înseamnă a susține o contradicție juridică. A susține că desființarea unui act juridic producător de consecințe patrimoniale nu are caracter evaluabil în bani, înseamnă a ignora natura însăși a dreptului pe care se fundamentează acțiunea, drept care este personal și cu conținut economic.
Un drept are caracter personal, fără conținut economic și, prin urmare, neevaluabil în bani, atunci când este strâns legat de persoană, servind la individualizarea acesteia în cadrul societății sau în familie: dreptul la viață, la sănătate și integritate fizică și morală, la libertate, la onoare, cinste, reputație, dreptul la nume și la domiciliu etc.
Prin urmare, a solicitat ca instanța să pună în vedere reclamantului să precizeze cuantumul la care se ridică daunele, putând astfel că pună în aplicare dispozițiile imperative ale deciziei ÎCCJ, în sensul stabilirii competenței materiale a instanței, precum și stabilirea cuantumului taxei judiciare de timbru conform Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Referitor la fondul cauzei, a învederat că . proprietarul conductelor subterane și aeriene ce sunt amplasate pe terenul proprietatea numitei D. R., situat în comuna Făgețelu ., prin transmiterea dreptului de proprietate, prin vânzarea-cumpărarea acestora de la OMV Petrom SA în data de 18.12.2009.
Referitor la natura juridică a terenului afectat de conducte, a precizat că în anul 1961, în scopul construirii unor conducte de etilenă și propilenă între Combinatul Petrochimic Pitești și Combinatul Chimic Râmnicu V., au fost scoase din fondul forestier și au fost transmise în administrarea operativă a Combinatului Petrochimic Pitești.
Prin hotărârea nr. 84/22.01.1968 a Consiliului de miniștri al RS România s-a decis scoaterea din fondul forestier și transmiterea temporară a unor terenuri situate în regiunea Argeș, din administrarea operativă a unor organizații socialiste de stat, în administrarea operativă a Combinatului Petrochimic Pitești, precum și defrișarea pădurii de pe aceste terenuri, în scopul construirii unor conducte de etilenă și propilenă între Combinatul Petrochimic Pitești și Combinatul Chimic Râmnicu V.. Suprafața de teren scoasă din fondul forestier a fost de 9,6752 ha situată în regiunea Argeș.
În data de 05.07.1968 s-a încheiat procesul verbal de constatare a redării terenului pe sub care s-au montat conductele de etilenă-propilenă Pitești – Govora circuitului agricol, așa cum se stabilise prin hotărârea anterior menționată.
Ulterior acestui moment, prin Decretul nr. 411/01.11.1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, în scopul executării unor lucrări de investiții la Grupul Industrial de Petrochimie Pitești, se expropriază și trec în proprietatea statului, dându-se în administrarea Grupului Industrial de Petrochimie Pitești, terenurile în suprafață de 704 m.p. situate în județele V., O. și Argeș.
De asemenea, prin același decret s-au scos din producția agricolă terenuri în suprafață de 12.053 m.p. situate în județene V., O. și Argeș.
Suprafața de teren pe care sunt amplasate conductele de etilenă-propilenă proprietatea . cuprinsă în suprafața expropriată a decretului nr. 411/1971.
Cum proprietara terenului numita D. Rița a dobândit dreptul de proprietate prin reconstituirea unei suprafețe de 2 ha 4800 mp prin emiterea titlului de proprietate din data de 01.11.1996, de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, aceasta avea cunoștință că o parte din terenul său este traversat atât subteran, cât și aerian de conducte de etilenă și propilenă, la acea vreme proprietatea Combinatului Petrochimic Pitești, având în vedere că scoaterea din fondul forestier și din producția agricolă a unor suprafețe de teren, în vederea construirii conductelor de etilenă-propilenă între Combinatul Petrochimic Pitești și Combinatul Chimic Râmnicu V. s-a făcut încă din 1961.
Având în vedere că terenurile unde se află conducte subterane au fost redate circuitului agricol, pârâta a învederat reclamantului că pe acest teren nu pot fi edificate construcții, tocmai pentru regimul juridic al terenului, și anume acela de teren agricol situat în extravilanul comunei Făgețelu, jud. O..
Ca o completare la cele arătate, art. 86 lit. c) din Legea gazelor nr. 351/2004 pevede că asupra terenurilor și altor bunuri proprietate publică sau proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, precum și asupra activităților desfășurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităților de instituie un drept de servitute legală de trecere subterană, de suprafață sau aeriană pentru instalarea de rețele, de conducte, linii sau de alte echipamente aferente capacității și pentru acces la locul de amplasare a acestora.
De asemenea, lit. d) a aceluiași articol de lege prevede și dreptul de a obține restrângerea sau încetarea unor activități care ar putea pune în pericol persoane și bunuri.
Art. 89 din Legea nr. 351/2004 prevede că servitutea legală de trecere subterană, de suprafață sau aeriană cuprinde dreptul de instalare de rețele, de conducte, linii, stâlpi și de alte echipamente aferente capacității, precum și accesul la locul de amplasare a acestora pentru intervenții, întreținere, reparații, revizie, modificări și exploatare conform prevederilor legale în vigoare.
Conform art. 90 alin. 1 din Legea nr. 351/2004, drepturile de uz și de servitute legală prevăzute la art. 86 din aceeași lege asupra terenurilor și altor bunuri proprietate publică sau proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice ce au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal și se exercită pe toată durata de viață a capacității respective.
La alin. 2 se prevede că exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților afectate de capacitățile din domeniul gazelor naturale se realizează cu titlu gratuit pe toată perioada existenței acestora.
A învederat faptul că etilena și propilena intră sub incidența dispozițiilor Legii nr. 351/2004 fiind gaze periculoase.
Având în vedere toate aceste considerente, a solicitat admiterea excepțiilor invocate și respingerea acțiunii ca nefondată.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 C.proc.civ. a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115-118 C.proc.civ., art. 7201 C.proc.civ., Legea gazelor nr. 351/2004.
În apărare, pârâta a indicat ca probe înscrisuri, expertiză.
În scop probator a depus la dosar, în xerocopie: Hotărârea Consiliului de miniștri al RS România din 26.01.1968, proces verbal din 05.07.1968, plan de situație ansamblu al zonei geografice.
La termenul din 03.10.2011 reclamantul a depus la dosar o precizare privind valoarea daunelor solicitate pe ultimii 3 ani ca fiind de 30.000 lei, urmând a se stabili prin expertiză (fila 36) și cerere de scutire de la plata taxei judiciare de timbru, la care a anexat declarație autentificată notarial, adeverință de venit de la AFP Slatina, cupoane de pensie, certificat de naștere.
Prin încheierea din 21.11.2011 a fost respinsă cererea de acordare ajutor public judiciar ca neîntemeiată.
La solicitarea instanței, primăria Municipiului Slatina a comunicat că nu figurează înregistrată cerere pentru deschiderea procedurii succesorale a defunctei D. R..
În ședința publică din 19.03.2012 instanța a pus în discuția părților excepția netimbrării capătului din cererea de chemare în judecată având ca obiect „pretenții” pe care a soluționat-o la acel termen și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 2989/26.03.2012 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, s-a admis excepția netimbrării capătului de cerere din cererea principală privind pretențiile.
S-a respins capătul de cerere din cererea principală formulată de reclamantul D. E. în contradictoriu cu pârâta .> având obiect pretenții, ca netimbrat.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului D. E. cu privire la capătul de cerere din cererea principală privind obligația de a face.
S-a respins capătul de cerere din cererea principală formulată de reclamantul D. E. în contradictoriu cu pârâta .> având obiect obligația de a face, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
S-a respins cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentința, instanța a reținut următoarele:
În ședința publică din 19.03.2012 instanța a invocat din oficiu, a pus în discuția părților și ulterior a admis excepția netimbrării capătului din cererea de chemare în judecată având ca obiect „pretenții”, cu motivarea expusă în încheierea de la acea dată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 137 din C.pr civ,, Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii ” excepție care în raport de art. 115, art. 132 și art. 166 din C.pr.civ. este de ordine publică și poate fi invocată și pusă în discuția părților oricând în cursul judecății .
Asupra excepției calității procesuale active, instanța a constatat ca este întemeiata, după cum urmează:
Conform titlului de proprietate nr._/89/01.11.1996 s-a reconstituit dreptul de proprietate de pe urma autoarei A. S. I. pentru suprafața de 2,48 ha teren situat pe raza comunei Făgețelu, județul O., având calitatea de moștenitoare îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate numita D. Rița, înscrisă la rubrica „Cetățeanul”.
Conform actelor de stare civilă depuse la dosar A. I. a decedat la data de 22.02.1978, iar moștenitoarea D. Rița la data de 22.05.2009.
Conform art. 83 din Legea nr. 36/1995 “Pe baza încheierii finale, în termen de 20 de zile, se redactează certificatul de moștenitor sau de legatar, care va cuprinde constatările din această încheiere referitoare la masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.
Un exemplar al certificatului de moștenitor se eliberează fiecăruia dintre moștenitori sau legatari, după caz, după achitarea taxelor succesorale și a onorariilor.
În cazul în care s-a instituit un executor testamentar, se va elibera, în condițiile de mai sus, un certificat constatator al acestei calități.
După suspendarea procedurii succesorale în condițiile art. 78 alin. 1 lit. b) și c), certificatul de moștenitor se eliberează în baza hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă”.
Art. 84 din aceeași lege prevede “ În cazul în care nu s-a făcut dovada existenței unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operațiuni de durată și moștenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moștenitor”.
Reclamantul a înțeles să facă dovada calității sale procesuale active în cererea privind obligarea pârâtei la dezafectarea conductelor și instalațiilor de transport produse petroliere amplasate pe terenul reclamantului în suprafață de 3542 m.p., situat în . 21/1 P 2 potrivit titlului de proprietate nr._/89/1996, numai prin certificatul său de naștere, fără alte dovezi privind stabilirea calității sale de moștenitor sau acceptarea succesiunii în termenul de opțiune succesorală.
Față de acest aspect, instanța a apreciat că în prezenta cauză prin certificatul de naștere se face numai dovada vocației succesorale a reclamantului, în calitate de descendent de gradul I, nu și dovada calității sale de proprietar, prin dobândirea dreptului de proprietate prin moștenire legală, asupra terenului în suprafață de 3542 m.p.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal, apelantul reclamant D. E., solicitând anularea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivele de apel, a arătat că instanța de fond în mod nelegal și netemeinic a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, neținând cont de actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei, din care rezultă că este moștenitorul autoarei D. Rița.
În drept, au fost invocate dispoz. art. 297 alin. 1 Cod de procedură civilă.
Cererea de apel a fost legal timbrată.
Intimata pârâtă S.C. O. SA legal citată, a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea apelului8 ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 2989/26.03.2012 a Judecătoriei Slatina.
În motivarea întâmpinării a arătat că motivul de apel invocat de către apelantul reclamant este total nefondat, întrucât pe tot parcursul procesului, acesta nu a înțeles să facă dovada calității sale de moștenitor sau de moștenitor unic, singurele documente prezentate fiind copii de pe certificatul său de naștere și certificatele de deces ale autoarelor A. S. I. și D. Rița.
În drept, au fost invocate dispoz. art. 84 din Legea nr. 36/1995.
La termenul de judecată din data de 08.11.2012 apelantul reclamant prin apărător a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv acte de stare civilă și acte privind acceptarea succesiunii în dovedirea calității de moștenitor.
Au fost depuse în copie certificatul de naștere ..3. nr._ eliberat la data de 18.07.1967 privind pe D. Emnil și certificatul de deces . nr._ din 23.05.2009 eliberat de Primăria Municipiului Slatina.
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul urmează să constate că apelul este nefondat.
Prin cererea formulată și înregistrată al Judecătoria Slatina sub nr._, din 18.03.-2011, reclamantul D. E., a chemat în judecată pe pârâta S.C. O. SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la dezafectarea conductelor și instalațiilor transport produse petroliere, cu plata de daune pe ultimi 3 ani, conducte ce le deține pe terenul ce-i aparține, situat în . în T 27/1 P 2, fie obligarea pârâtei la plata de despăgubiri al căror cuantum îl va preciza la primul termen de judecată, pentru lipsa de folosință a suprafeței de 3542 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr._/89/1996.
Pârâta S.C. O. SA, legal citată, a depus întâmpinare prin care a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantului, motivat de faptul că acesta nu a făcut dovada calității sale de moștenitor și excepția inadmisibilității acțiunii pentru nerespectarea dispozițiilor art. 7201 alin. 2 Cod de procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 2989/26.03.2012 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, s-a admis excepția netimbrării capătului de cerere din cererea principală privind pretențiile.
S-a respins capătul de cerere din cererea principală formulată de reclamantul D. E. în contradictoriu cu pârâta .> având obiect pretenții, ca netimbrat.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului D. E. cu privire la capătul de cerere din cererea principală privind obligația de a face.
S-a respins capătul de cerere din cererea principală formulată de reclamantul D. E. în contradictoriu cu pârâta .> având obiect obligația de a face, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
S-a respins cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Motivul de apel invocat de către apelantul reclamant D. E. cu privire la faptul că instanța de fond în mod nelegal și netemeinic a admis excepția lipsei calității procesuale active a sa, neținând cont de actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei, nu are suport juridic.
Conform art. 69 alin. 1 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 – republicată: „Procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate, precum și a secretarului consiliului local al localității în raza căreia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii moștenirii”.
Potrivit art. 80 din aceeași lege: 1. „Pe baza încheierii finale se redactează certificatul de moștenitor sau de legatar, care va avea aceeași dată cu încheierea finală și număr din registrul de termene succesorale și va cuprinde constatările din încheiere referitoare la masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.
(2) Certificatul de moștenitor va putea cuprinde mențiuni cu privire la modalitatea prin care a fost stabilită întinderea drepturilor succesorilor, precum și orice mențiune care justifică eliberarea acestuia.
(3) Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
(4) Câte un exemplar al certificatului de moștenitor se eliberează fiecăruia dintre moștenitori sau legatari, după caz, după achitarea taxelor succesorale și a onorariilor.
(5) În cazul în care s-a instituit un executor testamentar, se va elibera, în condițiile de mai sus, un certificat de executor testamentar.
(6) După suspendarea procedurii succesorale în cazurile prevăzute la art. 75 alin. (1) lit. b) și c), certificatul de moștenitor se eliberează în baza hotărârii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă”.
Din interpretarea sistematică și rațională a dispozițiilor legale invocate mai sus, rezultă fără putere de tăgadă că dovada calității de moștenitor se face cu certificatul de moștenitor eliberat de notarul public.
Având în vedere caracterul imperativ și de strictă aplicare al dispozițiilor art. 80 alin. 3 din Legea nr. 36/1995, tribunalul constată că apelantul reclamant D. E. nu a făcut dovada calității sale de moștenitor testamentar al autoarei D. Rița, înscrisurile depuse la dosar, respectiv copiile de pe certificatul de naștere al său și certificatul de deces al autoarei D. Rița nefăcând dovada calității de moștenitor.
Constatând astfel că, instanța de fond a dat o interpretare corectă dispozițiilor legale incidente și a făcut un examen jurisprudențial al probatoriilor administrate raportat la conținutul cererii cu care a fost sesizată, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul reclamant D. E., cu domiciliul în Slatina, ., nr. 30 B, Județul O., împotriva sentinței civile nr. 2989/26.03.2012 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă . sediul în Râmnicu V., ., Județul V..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 ianuarie 2013 la Tribunalul O..
Președinte, I. B. | Judecător, M. I. S. | |
Grefier, A. D. |
Red. IB
Tehnored.BA
J.f. M.M.B.
Ex. 4
11.03.2013
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 444/2013. Tribunalul OLT | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 160/2013.... → |
|---|
