Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 57/2015. Tribunalul OLT

Comentarii

0

Decizia nr. 57/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 8088/311/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 57/2015

Ședința publică de la 23 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. S.

Judecător O. M. P.

Judecător V. V.

Grefier I. E. A.

Pe rol soluționarea recursurilor formulate de recurenta reclamantă S. (D.) M.-L., recurentul pârât D. V.-N. și recurenții intervenienți în numele altei persoane S. N. și D. M., împotriva sentinței civile nr.8458/18.09.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta reclamantă S. (D.) M.-L. personal și asistată de avocat T. M., recurentul pârât D. V.-N. asistat de avocat C. M., recurenta intervenientă D. M. asistată de avocat J. E. lipsă recurentul intervenient S. N., fiind reprezentat de av. T. M. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că nu a fost achitată taxa judiciară de timbru, după care.

Avocat C. D. depune la dosar adeverință eliberată de C.A.R. S.I.P.O..

Părțile, prin apărători, învederează instanței că nu mai au alte cererii de formulat.

Nemaifiind cererii de formulat sau probe de administrat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursurilor formulate.

Avocat T. M., cu privire la recursul formulat de recurenta reclamantă S. M. L., în principal, solicită admiterea recursului casarea sentinței și a încheierii de admitere în principiu, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond admiterea în totalitate a cererii formulate de aceasta și respingerea cererii reconvenționale și a cererii de complinire formulată de reclamantul pârât.

În subsidiar solicită admiterea recursului formulat de recurenta reclamantă, casarea sentinței și a încheierii de admitere în principiu și trimiterea cauzei pentru rejudecare în vederea punerii în discuție a excepției prescripției dreptului material la acțiune invocată de recurentul pârât prin cererea de complinire.

Consideră că atât încheierea de admitere în principiu cât și sentința formulată sunt nelegale, fiind pronunțate cu încălcarea dreptului la apărare și a principiului egalității armelor.

Să se aibă în vedere faptul că la data de 19.11.2014, intervenientul S. N. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepție pe care instanța nu a puso în dezbaterea părților, astfel că soluția dată de prima instanță este lovită de nulitate.

Consideră că se impune admiterea în totalitate a cererii principale, întrucât bunurile solicitate de reclamanta pârâtă la masa de partaj au fost dobândite în timpul căsătoriei prin contribuția ambilor soți. La dosar existau probe suficiente pentru ca instanța de fond să rețină la masa de partaj toate bunurile menționate în cererea de chemare în judecată.

Instanța de fond în mod greșit a reținut faptul că îmbunătățirile solicitate de recurenta reclamantă prin cererea de chemare în judecată au fost efectuate de către intervenienta în interes propriu, cu toate că din probele administrate în cauză rezultă o altă situație.

Prima instanță în mod greșit a admis capătul de cerere completatoare a cererii reconvenționale prin care pârâtul reclamant a solicitat partajarea unei drept de creanță constatând în contravaloarea unui tractor.

Acest capăt de cerere se impunea a fi respins deoarece din contractul de vânzare cuprare pentru un vehicul folosit din 20.11.2010 rezultă că acel tractor a fost cumpărat de tatăl recurentei reclamante.

Avocat C. D., pentru recurentul pârât D. V. N., apreciază că soluția dată de prima instanță este netemenică și nelegală, având în vedere faptul că la masa de partaj au fost reținute bunuri care nu au fost dobândite în timpul căsătoriei sau nu au fost reținute la masa de partaj bunuri pentru care există probe temeinice care au fost dobândite în timpul căsătoriei.

Un prim aspect este acela că instanța nu a reținut la masa de partaj suma de bani care a fost depusă de intimata reclamantă la CAR, aceste sume fiind bunuri comune indiferent pe numele căruia dintre soți sunt depuse.

Combina frigorifică reținută de instanță la masa de partaj nu a fost dobândită de soți în timpul căsătoriei,, aceasta fiind cumpărată de intervenienta D. M., la dosar existând chitanță în acest sens.

Autoturismul Wolkswagen Golf, reținut la masa de partaj nu este dobândit în timpul căsătoriei, aceasta a fost luată în folosință, conform actelor de la dosar, fapt cunoscut și de către intimata reclamantă prin interogatoriu luat.

De asemenea au fost reținute la masa de partaj ca fiind bunuri comune o . bunuri care au fost edificate de intervenienta D. M..

În mod greșit prima instanță nu a reținut la masa de partaj contribuția majoră a recurentului pârât la dobândirea bunurilor comune, la dosar existând probe suficiente din care rezultă că acesta în timpul căsătoriei a realizat venituri mai mari, pe lângă veniturile din salariu acesta realiza și alte venituri folosite pentru dobândirea bunurilor comune.

Cu privire la reținerea unui drept de creanță, în ceea ce priește tractorul, soluția primei instanțe este nelegală, deoarece obiectul acestui capăt de cerere este dreptul de creanță și nu partajarea unui bun comun.

Soluția primei instanțe este nelegală deoarece la formarea loturilor nu a trecut valoarea fiecărui bun în parte, astfel încât să se poată verifica dacă valoarea totală a bunurilor reținute în fiecare lot este cea calculată de instanță.

Cu privire la recursurile formulate de recurenta intimată S. M. L. și recurentul intervenient S. N., solicită respingerea .

Îmbunătățirile imobilului sau făcut de cei doi soți în timpul căsătoriei împreună cu intervenienta D. M. cu banii obținuți din vânzarea unei combine.

În ceea ce privește achiziționarea bijuteriilor din aur, apreciază că soluția primei instanțe este corectă, având în vedere că a afirmat că recurenta purta bijuterii sau că s-au depus planșe foto, nu însemnă că s-a făcut dovada că cei doi soți au cumpărat în timpul căsătoriei astfel de bunuri.

Se ia act că se solicită cheltuieli de judecată.

Avocat J. E., cu privire la recursul formulat de recurenta intervenient D. M., apreciază că soluția primei instanțe este netemeinică întrucât și intervenienta a făcut dovada cu probele administrate în cauză că îmbunătățirile efectuate la imobil au fost făcute prin contribuția exclusivă a recurentei interveniente.

Cu privire la frigider, s-a făcut dovada, cu înscrisurile depuse la dosar, că a fost achiziționat în totalitate de aceasta.

Apreciază că nu este justificată compensarea în totalitate cheltuielilor de judecată, având în vedere că au fost admise atât cererea principală a reclamantei cât și cererea de intervenție în interes propriu, iar în condițiile în care intervenienta a făcut dovada unor cheltuieli de judecată mai mari de cât reclamanta, instanța trebuia să procedeze la o compensare parțială și să oblige intimata la diferența rămasă în urma compensării.

Solicită admiterea recursului cum a fost formulat cu cheltuieli de judecată.

Cu privire la recursul formulat de recurentul pârât D. V. solicită admiterea iar cu privire la recursul formulat de recurenta reclamantă S. M. L. și S. N., solicită respingerea.

Cu privire la motivele de nulitate invocate recurentul intervenient solicită respingerea având în vedere că instanța s-a pronunțat asupra excepției invocate.

Avocat T. Marisu cu privire la recursul formulat de recurentul intervenient S. N. solicită admiterea astfel cum a fost formulată.

Cu privire la recursurile formulate de către recurentul pârât D. V. N. și recurenta intervenientă în interes propriu solicită respingerea.

Depune la dosar concluzii scrise.

INSTANȚA

Prin sentința civilă nr.8458/18.09.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea principală, formulată de reclamanta S. (D.) M.-L., în contradictoriu cu pârâtul D. V.-N. și cu intervenienții D. M. și S. N..

S-a admis în parte cererea reconvențională, astfel cum a fost completată la fila 135, formulată de pârâtul reclamant D. V. N. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă S. ( D.) M. L..

S-a admis în parte cererea de intervenție principală și constată că restul bunurilor și îmbunătățirilor solicitate prin acțiunea principală au fost dobândite, respectiv edificate, cu contribuția exclusivă a intervenientei principale, D. M..

S-a admis cererea de intervenție accesorie in interesul reclamantei, formulată de intervenient accesoriu S. N., în sensul reținerii cotei 50% pentru fiecare dintre soți la dobândirea bunurilor comune.

S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect restituire bunuri proprii, formulat de reclamanta S. (D.) M.-L. în contradictoriu cu pârâtul D. V.-N..

Se va lichida starea de indiviziune în care se află părțile.

A fost atribuit în lotul reclamantei pârâte S. (D.) M.-L. următoarele: un autoturism marca VW Passat fabricat în anul 2005 cu nr. de înmatriculare_ ; mobilă bibliotecă; un fotoliu din piele ecologică; canapea pentru două persoane confecționată din piele ecologică; combină frigorifică side by side marca Samsung; cuptor cu microunde; blender manual; fier de călcat marca Philips; aspirator marca Vortex; set farfurii(12 farfurii); un filtru cafea; un mixer; un prăjitor de pâine; un set serviciu cafea compus din 6 cești si farfurioare; o cuvertură pentru pat; un set format din două bibelouri din sticlă; un set ustensile bucătărie din lemn format din două palete, o lingură și o furculiță; un set ustensile bucătărie din material plastic; șase căni și suport din inox; 3 cearceafuri pat; 4 fețe pernă; un ondulator de păr marca B.; aparat pentru epilat Philips; un lămâi și un drept de creanță constând în ½ din contravaloarea tractorului marca CASE TIPUL 1455 XL, în valoare totală de 29.497,75 lei.

A fost atribuit în lotul pârâtului reclamant D. V. N. următoarele: un autoturism marca VW Golf IV fabricat în anul 2003 cu nr. de înmatriculare_ ; mobilă dormitor compusă din pat cu saltea „relaxa", trei corpuri (un corp suspendat și două fixe); două perdele; patru draperii; două galerii din inox; o lustră; canapea pentru trei persoane confecționată din piele ecologică cu trei pernuțe; un calculator; o perdea; două draperii; o galerie inox; un set oale inox (compus din 7 piese-sase oale si o tigaie și capace); un set tacâmuri format din 12 lingurițe, 12 furculițe, 12 cuțite, 12 linguri; un set ustensile bucătărie din inox format din două palete, o spumieră, un polonic, o furculiță pentru grătar; un aparat foto marca Nikon; 2 cerceafuri plapumă; mochetă de 2/1 m; un covor de 3/ 1,2 m și două mochete ( de 1.4/0.6 m și 2/1m); un birou pentru calculator; scaun birou; trei mochete mici, de 1/06 m fiecare; set cuțite (11 cuțite și foarfecă) plus un suport de lemn aferent; îmbunătățirile aduse imobilului proprietatea intervenientei principale, respectiv: montat centrală termică pe lemne, cu 8 calorifere și instalațiile accesorii aferente, montat boiler electric de 80 l, manoperă izolat termic peretele din spatele casei, aplicat vopsea lavabilă în două camere, construit grătar de cărămidă și un drept de creanță constând în ½ din contravaloarea tractorului marca CASE TIPUL 1455 XL, în valoare de 32.407,75 lei.

Pentru echilibrarea valorică a loturilor, a fost obligat pârâtul reclamant D. V. N. în favoarea reclamantei pârâte S. (D.) M.-L. la plata sumei de 1.455 lei cu titlu de sultă.

A fost atribuit în lotul intervenient accesoriu S. N. tractorul marca CASE TIPUL 1455 XL, în valoare de 25.639 lei.

A fost obligat intervenientul accesoriu S. N. să plătească reclamantei pârâte S. (D.) M.-L. suma de 6409,75 lei, cu titlu de sultă.

A fost obligat intervenientul accesoriu S. N. să plătească pârâtului reclamant D. V. N. suma de 6409,75 lei, cu titlu de sultă.

Au fost compensate în totalitate cheltuielile de judecată pe care părțile le-au efectuat în prezenta.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin cererea depusă la Judecătoria Slatina în data de 14.08.2012, reclamanta S. (D.) M. L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul D. V. N. să se dispună partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei în cote de 1/2pentru fiecare dintre părți; să se constate existența unui drept de creanță reprezentat de îmbunătățirile efectuate de către ea la imobilul proprietatea pârâtului; să fie obligat pârâtul să-i restituie bunurile proprii rămase în posesia acestuia la data despărțirii în fapt; cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 27.08.2005, căsătoria fiind desfăcută prin sentința civilă nr. 7798 din 01.07.2011 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul_ .

Susține că în timpul căsătoriei cu pârâtul au dobândit următoarele bunuri: pentru dormitor: mobilă dormitor compusă din pat cu saltea relaxa, trei corpuri (un corp suspendat și două fixe), dresing cu trei uși, o comodă pentru televizor, televizor LCD marca LG un covor și două mochete, două perdele, patru draperii, două galerii din inox, o lustră; pentru living: mobilă bibliotecă, canapea pentru trei persoane confecționată din piele ecologică cu trei pernuțe, două birouri pentru calculator, scaun birou, un calculator, o perdea, două draperii, o galerie inox, un fotoliu din piele ecologică, o lustră, pentru hol . casei: canapea pentru două persoane confecționată din piele ecologică, mochetă, o perdea și draperie, o lustră; pentru baie: vas wc și bazin aferent, două baterii pentru duș și pentru chiuvetă,o aplică pentru perete; pentru hol: trei mochete; pentru bucătărie:mobilă bucătărie compusă din patru corpuri suspendate, un corp fix, un dulap cu rafturi pentru veselă, masă din lemn cu patru scaune, combină frigorifică side by side marca Samsung, cuptor electric încorporabil marca Bosch, plită pe gaz încorporabilă marca Bosch, mașină de spălat rufe marca Siemens, cuptor cu microunde, blender manual, o aplică pentru tavan, alte bunuri: fier de călcat marca Philips, aparat aer condiționat, aspirator marca Vortex, set cuțite(l 1 cuțite și foarfecă) plus un suport de lemn aferent, set farfurii(12 farfurii), set serviciu Luminarc (36 piese), set serviciu (12 farfurii, 6 câni, o salatieră, 6 farfurii desert), două seturi oale inox (compus fiecare din 7 piese-sase oale si o tigaie și capace), două filtre cafea, un mixer, un prăjitor de pâine, set tacâmuri format din 12 lingurițe, 12 furculițe, 12 cuțite, 12 linguri, un serviciu pentru tort format din 7 piese, două seturi serviciu cafea compuse fiecare din 6 cești si farfurioare, o cuvertură pentru pat, un set format din două bibelouri din sticlă, un set ustensile bucătărie din inox format din două palete, o spumieră, un polonic, o furculiță pentru grătar, un set ustensile bucătărie din lemn format din două palete, o lingură și o furculiță,un set ustensile bucătărie din material plastic, șase căni și suport din inox, o chiuvetă inox și instalația aferentă, un termos din inox cu capacitatea de 1 litru, un aparat foto marca Nikon, cameră video Sony, aparat auto G.P.S.marca Mio și suport pentru geam, 5 cuverturi pat, 10 seturi lenjerie pat, 2plăpumi lână, un autoturism marca VW Golf IV fabricat în anul 2003, un autoturism marca VW Passat fabricat în anul 2005.

In plus, reclamanta afirmă că în timpul căsătoriei la imobilul proprietatea pârâtului au fost efectuate următoarele îmbunătățiri: s-a montat centrală termică pe lemne cu 8 calorifere și instalațiile accesorii aferente, s-a montat un boiler electric de 80 de litri, s-a montat un hidrofor, s-a montat tâmplărie din aluminiu la 6 ferestre mari și 2 mici, s-a montat tâmplărie din pvc la o fereastră din bucătărie, s-au schimbat 6 prize și 5 întrerupătoare, s-a izolat termic peretele din spate al casei, s-au schimbat două uși de la intrările în imobil, o ușă din lemn și o ușă metalică, s-a rașchetat și lăcuit parchetul din două camere, respectiv dormitor și sufragerie, s-au refăcut pereții din două camere și s-a aplicat vopsea lavabilă, s-a montat parchet și gresie și hol, s-a construit o bucătărie cu o suprafață de 20 mp din bea și acoperită cu tablă și s-a izolat termic montându-se gresie și faianță în interior, s-a renovat o anexă, în sensul că s-a zugrăvit și s-a montat parchet în interior, s-au efectuat lucrări de extindere a garajului și s-a construit o mansardă locuibilă deasupra acestuia, montându-se parchet, tâmplărie pvc, ușă metalică, s-a aplicat tencuială decorativă și s-a efectuat izolație termică, s-a construit o terasă din lemn, îngrădită cu bordură din ciment pe care s-a aplicat tencuială decorativă, așezată pe platformă de ciment, acoperită cu șindrilă bituminoasă, s-a construit un grătar din cărămidă, s-a construit un gard din ciment pe latura în care imobilul se învecinează cu D. V., s-a construit un gard de fier forjat cu temelie din ciment, s-au montat două porți mari și una mică la . din fier forjat, s-au turnat două alei din ciment, în curtea din spate, s-au plantat 30 de pomi fructiferi (meri, peri, cireși și caiși), la un alt imobil proprietatea pârâtului aflat vis-a-vis de fostul domiciliu comun, la o clădire existentă s-a construit o mansardă cu balcon, s-a montat tâmplărie din aluminiu la trei ferestre și două uși, s-a aplicat vopsea lavabilă, s-au montat trei jaluzele verticale, s-a construit un gard din ciment de aproximativ 20 m lungime și 4 m înălțime.

Pretinde reclamanta că la data despărțirii în fapt, au rămas în posesia pârâtului următoarele bunuri proprii: două inele din aur de aproximativ 3-3,5grame fiecare cu piatră albă semiprețioasă, un inel din aur galben și alb de aproximativ 7 grame, un inel din aur galben cu pietre albe semiprețioase de aproximativ 6 grame, brățară din aur galben de 12 grame, cruciuliță din aur galben lucrată în filigran de aproximativ 10 grame, set colier și brățară din aur alb și galben de aproximativ 20 de grame, un ondulator de păr marca B., aparat pentru epilat Philips, un lămâi de aproximativ 2 m înălțime.

Bunurile și îmbunătățirile efectuate la imobilul proprietatea pârâtului au fost achiziționate respectiv edificate cu veniturile proprii ale părtilor.

In urma ceremoniei de nuntă, după achitarea datoriilor a rămas suma de_ lei, bani ce au fost folosiți pentru achiziționarea unui autoturism marca Opel Vectra din anul 1996, restul sumei fiind folosită la efectuarea îmbunătățirilor din imobil.

În timpul căsătoriei cu pârâtul au primit de la părinții săi aproximativ_ lei, sumă ce a fost folosită în domiciliul comun.

Pe toată perioada căsătoriei au fost ajutați efectiv de către părinții săi atât cu bani, așa cum a arătat mai sus cât și cu produse agro-alimentare.

In perioada în care era necesară efectuarea de lucrări agricole erau ajutați de către părinții săi cu muncă fizică și oameni plătiți de către aceștia.

Afirmă că pe perioada căsătoriei a realizat venituri salariale superioare pârâtului, veniturile sale ridicându-se la suma de aproximativ_ lei anual, fără a lua în calcul sumele de bani cu care era ajutată constant de către părinții săi.

Reclamanta susține că pe lângă aceste venituri ea era cea care întreținea gospodăria, asta și datorită programului permisiv de lucru, fiind cadru didactic la școala din localitatea Izvoarele, cu un program de 20 de ore săptămânal.

În acest sens este cunoscută în doctrină și literatura de specialitate opinia privind munca prestată de femeie în gospodărie, muncă ce nu de puține ori ducea la realizarea de venituri suplimentare pentru familie.

În drept, au fost invocate disp. art. 355-358 c.civ.

In sustinerea cererii reclamanta a depus la dosar înscrisuri ( f. 7-25)

Prin încheierea pronuntată în sedința publică din 05.09.2012 instanta a admis cererea formulată de reclamantă și a încuviintat deplasarea unui executor judecatoresc la domiciliul comun situat in Comuna Izvoarele, ., in vederea inventarierii urmatoarelor bunuri: mobilă dormitor compusă din pat cu saltea „relaxa", trei corpuri (un corp suspendat și două fixe), dressing cu trei uși, o comodă pentru televizor, televizor LCD marca LG, un covor și două mochete, două perdele, patru draperii, două galerii din inox, 3 lustre, mobilă bibliotecă, canapea pentru trei persoane confecționată din piele ecologică cu trei pernuțe, două birouri pentru calculator, scaun birou, un calculator, o perdea, două draperii, o galerie inox, un fotoliu din piele ecologică, canapea pentru două persoane confecționată din piele ecologică, mochetă, o perdea și draperie, vas wc și bazin aferent, două baterii pentru duș și pentru chiuvetă, o aplică pentru perete, trei mochete, mobilă bucătărie compusă din patru corpuri suspendate, un corp fix, un dulap cu rafturi pentru veselă, masă din lemn cu patru scaune, combină frigorifică side by side marca Samsung, cuptor electric încorporabil marca Bosch, plită pe gaz încorporabilă marca Bosch, mașină de spălat rufe marca Siemens, cuptor cu microunde, blender manual, o aplică pentru tavan, fier de călcat marca Philips, aparat aer condiționat, aspirator marca Vortex, set cutite (11 cuțite și foarfeca) plus un suport de lemn aferent, set farfurii(12 farfurii), set serviciu Luminarc (36 piese), set serviciu (12 farfurii, 6 cani, o salatieră, 6 farfurii desert), două seturi oale inox (compus fiecare din 7 piese-sase oale si o tigaie și capace), două filtre cafea, un mixer, un prâjitor de pâine, set tacâmuri format din 12 lingurițe, 12 furculițe, 12 cuțite, 12 linguri, un serviciu pentru tort format din 7 piese, două seturi serviciu cafea compuse fiecare din 6 cești si farfurioare, o cuvertură pentru pat, un set format din două bibelouri din sticlă, un set ustensile bucătărie din inox format din două palete, o spumieră, un polonic, o furculiță pentru grătar, un set ustensile bucătărie din lemn format din două palete, o lingură și o furculiță, un set ustensile bucătărie din material plastic, șase căni și suport din inox, o chiuvetă inox și instalația aferentă, un termos din inox cu capacitatea de 1 litru, un aparat foto marca Nikon, cameră video Sony, aparat auto G.P.S.marca Mio și suport pentru geam, 5 cuverturi pat, 10 seturi lenjerie pat, 2 plăpumi lână, un autoturism marca VW Golf IV fabricat în anul 2003 cu nr.de înmatriculare_, un autoturism marca VW Passat fabricat în anul 2005 cu nr. de înmatriculare_, centrală termică pe lemne cu 8 calorifere și instalațiile accesorii aferente, boiler electric de 80 de litri, hidrofor, 6 prize și 5 întrerupătoare, două inele din aur de aproximativ 3-3,5grame fiecare cu piatră albă semiprețioasă, un inel din aur galben și alb de aproximativ 7 grame, un inel din aur galben cu pietre albe semiprețioase de aproximativ 6 grame, brățară din aur galben de 12 grame, cruciuliță din aur galben lucrată în filigran de aproximativ 10 grame, set colier și brățară din aur alb și galben de aproximativ 20 de grame, un ondulator de păr marca B., aparat pentru epilat Philips, un lamâi de aproximativ 2 m înălțime.

La data de 07.02.2013 s-a formulat de către intervenienta D. M. cerere de interventie în interes propriu, solicitându-se să se constate ca următoarele bunuri si și îmbunătățiri solicitate de reclamanta la partaj prin cererea introductiva, au fost dobândite și respectiv edificate prin contribuția sa exclusiva si sa se dispună scoaterea acestora de la masa de partaj: un televizor LCD, marca LG; o lustra in living; o perdea si o draperie in holul de la .; o lustra din holul de la . WC si bazin aferent; doua baterii pentru dus si pentru chiuveta; o aplica pentru perete; trei mochete in holul casei;o mobila bucătărie compusa din 4 corpuri suspendate, un corp fix, un dulap cu rafturi pentru vesela; o masa din lemn cu 4 scaune; o combina frigorifica side by side marca Samsung; o plita pe gaz incorporabila marca Bosch; o mașina de spălat rufe marca Siemens; o aplica pentru tavan in bucătărie; un aparat de aer condiționat; o chiuveta inox si instalație aferenta; montat tamplarie din aluminiu Ia sase ferestre mari si doua mici; montat tamplarie din PVC la o fereastra din bucătărie; izolat termic peretele din spatele casei; raschetat si lăcuit parchetul din doua camere, respectiv dormitor si sufragerie; aplicat vopsea lavabila in doua camere; mărit bucătăria existenta prin mutarea si reconstruirea unui singur perete; zugrăvit o anexa; efectuat lucrări de extindere a garajului si construit o mansarda locuibila deasupra acestuia, montandu-se parchet, tamplarie PVC, usa metalica si aplicat tencuiala decorativa pe un singur perete; construit o terasa din lemn, îngrădită cu bordura din ciment, pe care s-a aplicat tencuiala decorativa, așezata pe platforma de ciment, acoperita cu șindrila bituminoasa; constuit un grătar din cărămida; construit un gard din ciment pe latura in care imobilul se învecinează cu D. V.; construit un gard din țeava pătrata cu temelie din ciment; montat doua porți mari si una mica la . din țeava pătrata; turnat doua alei din ciment in curtea din spate; plantat 30 de pomi fructiferi ( meri, peri, cireși si caisi); la imobilul proprietatea paratului aflat vizavi de domiciliul său, construit o mansarda cu balcon, montat tamplarie din aluminiu la 3 ferestre si doua usi, aplicat vopsea lavabila, s-a construit un gard din ciment de aproximativ 20 metri lungime si 4 m inaltime.

In motivarea cererii, intervenienta a arătat că bunurile mobile, precum si îmbunătățirile menționate mai sus, au fost dobândite si respectiv edificate prin contribuția sa exclusiva, reclamanta si paratul neavand niciun fel de contribuție la dobândirea acestora.

Intervenienta precizează ca pe perioada căsătoriei reclamantei cu paratul, ea a locuit in aceeași gospodărie cu aceștia, insa nu s-au gospodărit împreuna cu reclamanta si paratul, in sensul ca nu au administrat împreuna veniturile si cheltuielile.

Totodată învederează faptul ca o parte din bunurile si îmbunătățirile solicitate de reclamanta prin cererea introductiva, respectiv bunurile existente în baie, precum si raschetatul, lăcuitul parchetului din doua camere si aleile din ciment din curtea din spatele casei au fost dobândite si edificate anterior căsătoriei părtilor. In timpul căsătoriei părtilor nu s-a construit o bucătărie in suprafața de 20mp, asa cum susține in mod eronat reclamanta, aceasta exista anterior căsătoriei părtilor, iar in timpul căsătoriei s-a realizat o extindere acesteia de către ea, prin mutarea și construirea unui singur perete, s-a montat gresie si faianta si s-a izolat la exterior.

De asemenea, o parte din materialele folosite la edificarea imbunatatirilor existau in gospodăria sa inainte de căsătoria paratului cu reclamanta .

Manopera tuturor lucrărilor de construire nu a fost achitata, intrucat acestea au fost edificate de fratele său, I. I., care s-a ocupat si de achiziționarea unor materiale de constructie. Astfel, achiziționarea materialelor pentru construirea unei mansarde pe garaj a fost făcuta de fratele său si din aceasta cauza facturile si chitanțele privind achiziționarea materialelor au fost emise pe numele acestuia, insa banii proveneau de la ea.

Intervenienta menționează ca toate bunurile si îmbunătățirile la imobilul proprietatea sa si a paratului menționate mai sus, au fost dobândite si edificate prin contribuția sa exclusiva, ca urmare a faptului ca s-a gospodărit singura si ca a realizat venituri substanțiale din salariu, pensie, precum si din vânzarea unor bunuri proprii, in timp ce reclamanta si paratul au obținut venituri mai mici decât ea, pe care le-au cheltuit in scopuri personale si in achiziționarea celorlalte bunuri comune.

Intervenienta precizează valoarea bunurilor si a imbunatatirilor in mod estimativ ca fiind in suma de 20 000 lei.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 49 cpc.

Legal citat, pârâtul D. V. N. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat admiterea in parte a acțiunii formulata de reclamanta S. M. L., in ceea ce privește partajul bunuri comune; respingerea ca neîntemeiat a capătului de cerere in ceea ce privește dreptul de creanța; respingerea capătului de cerere in ceea ce privește restituire bunuri proprii, ca neintemeiat.

In motivarea întâmpinării pârâtul a arătat faptul ca de la incheierea casatoriei-27.08.2005, a locuit impreuna cu reclamanta, in domiciliul părinților săi, respectiv in imobilele edificate de aceștia in timpul căsătoriei lor, folosind bunurile mobile ale acestora, parte din ele solicitate la masa de partaj bunuri comune, de către reclamanta.

După decesul tatălui său, a rămas moștenitor alături de mama sa, care tot timpul a gospodărit separat de ei, administrându-si veniturile si cheltuielile singura, si care a continuat sa aducă îmbunătățiri la imobilele edificate de ea si tata, in timpul căsătoriei, ajutata si de fratele acesteia-lucrări de construcție efectuate in regim propriu de acesta, fara sa-i ia bani.

Bunurile dobândite de ei in timpul căsătoriei sunt: în dormitor: mobila dormitor compusa din pat si 3 corpuri; un covor si 2 mochete; 2 perdele, 4 draperii, 2 galerii din inox; o lustra, în living: mobila biblioteca; canapea pentru 3 persoane; o perdea, 2 draperii, o galerie; un fotoliu. Birourile sunt ale firmei, scaun si calculator nu exista iar lustra este a mamei sale, hol intrare:canapea pentru 2 persoane;mocheta. Perdeaua, draperia si lustra sunt ale mamei sale, în baie: toate bunurile solicitate de reclamanta sunt ale mamei sale. Al doilea hol:cele 3 mochete sunt ale mamei sale primite cadou. In bucătărie: cuptor cu microunde; blender manual(acesta 1-a luat reclamanta) Toate celelalte bunuri sunt proprietatea mamei sale. Alte bunuri: fier călcat Philips; aspirator; un set serviciu cafea; 5-6 cuțite, 5-6 farfurii, 5-6 oale, 5-6 căni, 5-6 tacamuri (lingurite, furculițe), nu au existat seturile descrise de reclamanta; un filtru cafea; un mixer; un prajitor de pâine; o cuvertura pat; 2 bibelouri; set ustensile bucătărie inox; set ustensile bucătărie din lemn; set ustensile bucătărie din material plastic; 6 căni si suport din inox; 3 cearșafuri pentru pat, 2 cearșafuri pentru plapuma, 4 fete perna-nu au existat 10 bucati lenjerii pat.

Pârâtul precizează ca aparatul pentru aer condiționat, chiuveta sunt ale mamei sale iar in ceea ce privește termos, aparat foto, camera video, aparat auto GPS, 5 cuverturi pat, 2 plapumi, autoturism Golf 4 - toate aceste bunuri nu exista.

In ceea ce privește autoturismul VW Passat, acesta a fost instrainat inainte de divorțul său.

Imbunătățirile efectuate la imobilul in care locuia alături de mama sa, toate au fost efectuate de aceasta, prin munca si contribuție proprie, neimplicandu-i pe ei in niciun fel.

Reclamanta eronat descrie ca s-a edificat o bucătărie de 20 mp, in realitate mama sa a mărit o camera prin mutarea unui perete interior.

Grătarul din cărămida, este construit de fratele mamei, cu cărămizi vechi, găsite in gospodăria acesteia, de asemenea cei 30 de pomi fructiferi sunt aduși si plantați tot de fratele acesteia, intrucat a înființat o plantație, iar acești pomi i-au rămas, venind si cu muncitorii lui sa-i planteze.

In ceea ce privește restituirea bunurilor proprii, arată faptul ca niciodată nu au investit in aur, nu au avut 75 g aur asa cum precizează reclamanta, in schimb cele 2 inele din aur pe care reclamanta le-a cumpărat in timpul căsătoriei si pe care le purta, au rămas la aceasta inca de la despărțirea in fapt. De altfel toate bunurile personale, reclamanta luandu-le la plecarea din domiciliul comun, inclusiv ondulatorul si aparatul de epilat. . rămas in gospodărie, si i-a propus acesteia, in nenumărate rânduri sa-l ia.

Arată faptul ca, in urma ceremoniei de nunta s-a strâns ca dar de nunta suma de 30.000 lei din care s-au achitat lăutarii, bucătarul, chelnerii (3500 lei) si au plecat in luna de miere (munte, mare in G.), cheltuind 5000 lei. Din suma rămasa achiziționat un autoturism Opel.

Pârâtul a precizat ca nu au fost ajutați cu sume de bani de către părinții reclamantei, dimpotrivă el si mama sa erau cei care-i ajutau.

Pârâtul și mama sa dețin un tractor, plug si disc, pe care tatăl reclamantei le utiliza nu doar la muncile agricole proprii ci si la alți cetățeni, obținând venituri de care ei nu au beneficiat.

În ceea ce privește autoturismul Volkswagen Passat fabricat in anul 2005, susține că la cumpărarea acestuia mama sa i-a dat 5000 euro, din costul total (plătind si in prezent rate la banca) diferența de 2000 euro venind din vânzarea Opel-ului, iar 5000 euro, provenind din salariul său cat si din vânzarea produselor agricole de pe cele 16 ha. teren lucrat in arenda.

Pârâtul arată faptul ca in timpul căsătoriei au mers cu reclamanta in concediu de 2 ori in G., o data in Bulgaria, de două ori la mare in tara si o data la munte, concedii in care s-au cheltuit peste 5000 euro.

In drept au fost invocate dispoz art. 115 c.p.civ.

Pe cale reconvențională, pârâtul D. V. N. a solicitat partajarea bunurilor dobândite de ei in timpul căsătoriei, in cote de 80% pentru el si 20% pentru reclamanta-parata; aducerea la masa de partaj bunuri comune a sumei de 2700 lei fondul CAR (invatamant) pe care reclamanta-parata l-a constituit in timpul căsătoriei.

In motivarea cererii pârâtul a arătat că s-a căsătorit la data de 28.08.2005, căsătoria fiind desfăcuta prin s.c.7798/01.07.2011 a Judecătoriei Slatina.

De la data incheierii casatoriei-27.08.2005 si pana in toamna anului 2007, reclamanta nu a realizat venit-fiind studenta, el suportând toate cheltuielile gospodărești ale soților, precum si intretinerea reclamantei la facultate in București (Facultate privata).

Venitul realizat de el pe perioada căsătoriei a fost mult mai mare fata de cel realizat de reclamanta, compunându-se din salariu, indemnizație creștere minor, contravaloarea produselor realizate din exploatarea terenurilor agricole proprietatea sa cat si cele luate in arenda-16 ha teren.

Pârâtul arată faptul ca in perioada 2005-2007 reclamanta a fost studenta, nerealizând nici un venit, ba mai mult toate cheltuielile in București au fost suportate de el, s-a angajat in toamna anului 2007 la scoală din localitatea Perieti, după care a născut minora rezultata din căsătorie, ca apoi in 2011 sa intervină divorțul lor, separarea in fapt efectuându-se cu mult inainte de pronunțarea acestuia.

Acesta este argumentul pentru care solicită o cota majoritara la partajarea bunurilor dobândite de ei in timpul căsătoriei precum si faptul ca ar fi fost imposibil sa realizeze imbunatatirile descrise de reclamanta la imobilul edificat de părinții săi având in vedere perioada scurta in care aceasta a lucrat.

Afirmă că reclamanta primea salariul o perioada scurta pe stat si ulterior pe card si nu contribuia cu acesta la cheltuielile de intretinere ale sale, cheltuindu-1 pe vestimentație, fiind o femeie extrem de eleganta si pretențioasa.

Reclamanta refuza sa pregătească mâncarea si sa efectueze menajul astfel ca mâncau la mama sa cu care si locuiau in aceeași gospodărie, dar erau separați cu administrarea veniturilor si al cheltuielilor.

In perioada 2008-2011, reclamanta a efectuat cursuri suplimentare universitare la Facultatea S. Haret, pentru care pârâtul a achitat suma de 2700 lei, reclamanta precizând ca venitul ei este extrem de mic si acoperă doar transportul la facultate, nepermițându-si sa achite din acesta si taxa universitara.

De altfel, in fiecare zi când venea de la serviciu, lua mașina si pleca la mama acesteia, unde stătea pana seara târziu, astfel ca neglija total munca in gospodărie, existând diverse certuri intre ei pe acest aspect.

Susține că reclamanta era o persoana căreia îi plăcea luxul, investind tot venitul in persoana sa, având pretenția ca in fiecare an să efectueze concedii in afara tarii, precum si in tara, pentru care, în decursul anilor au cheltuit peste 5000 euro (2-G., 1-Bulgaria, mare-munte in tara in fiecare an).

In drept au fost invocate dispoz. art 119 c.p.civ.

La data de 04.03.2013, reclamanta a depus la dosar precizare prin care a arătat că valoarea bunurilor comune este în suma de 20.000 lei, valoarea dreptului de creanță este în sumă de 12.000 lei, valoarea bunurilor proprii - 3.000 lei.

În plus, reclamanta a formular întâmpinare la cererea de intervenție în interes propriu formulată de către D. M. și a solicitat respingerea, pe fond, a acesteia ca nefondată.

In motivarea întâmpinării reclamanta a arătat că prin cererea de intervenție, formulată la data de 07.02.2013, intervenienta în interes propriu. D. M., a solicitat să se constate că anumite bunuri și îmbunătățiri, solicitate de către ea prin cererea introductivă, au fost dobândite sau edificate prin contribuția exclusivă a acesteia.

Afirmă reclamanta că susținerile din cererea de intervenție în interes propriu nu au nici un fel de suport probator întrucât toate bunurile și lucrările descrise de intervenienta au fost efectuate de către foștii soți.

Pe toată perioada căsătoriei, atât ea cât și acesta, au obținut venituri salariale, venituri ce au fost folosite cu precădere la achiziționarea de bunuri și la modernizarea locuinței.

La dobândirea și efectuarea îmbunătățirilor au fost folosite, printre altele, venituri obținute din vânzarea produselor agricole, obținute de pe terenurile agricole pe care ei le exploatau.

Lucrările agricole, în totalitatea lor, erau efectuate de către tatăl său, cu oameni plătiți de acesta, ei beneficiind de banii încasați pe recoltă, fără ca acestuia (tatălui său) să-i restituie vreo sumă de bani pentru muncile prestate.

Anumite bunuri solicitate prin cererea de intervenție au fost dobândite imediat după ceremonia de nuntă, contravaloarea acestora fiind achitată cu banii obținuți cu acea ocazie(de exemplu tâmplăria din aluminiu) iar altele au fost primite cadou în timpul căsătoriei (tv LCD, lustra din living, trei mochete din holul casei, un aparat de aer condiționat).

Deși se susține faptul că imobilul a fost renovat anterior căsătoriei, acest aspect nu este adevărat, cel puțin două camere ale imobilului fiind renovate în totalitate înainte de nașterea copilului.

In ceea ce privește extinderea bucătăriei, această extindere a constat în construirea a trei pereți exteriori cu fundație și tavan din rigips, izolație din vata minerală, acoperișul fiind din tablă zincată.

Susține că afirmațiile intervenientei privind „contribuția exclusivă" sunt pure invenții, fiind de notorietate faptul că aceasta își petrecea multe ore la locul de muncă, în afară programului de lucru, reclamanta fiind cea care se ocupa efectiv de gospodărie, inclusiv de pregătirea hranei necesare intervenientei și persoanelor care efectuau diferite lucrări.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din 14.03.2013 instanta a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamanta, sub forma eșalonării taxei de timbru datorate.

Prin încheierea din 16.05.2013 instanta a încuviințat în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de numita D. M., dispunând conceptarea acesteia în calitate de intervenient.

La același termen, instanța a admis cererea de suspendare formulata de reclamanta S. M. L. in contradictoriu cu paratul D. V. N. si intervenienta D. M. și a dispus suspendarea judecatii cauzei in temeiul art. 244 alin.1 pct.1 Cod procedura civila pana la solutionarea irevocabila a dosarului nr._ al Judecatoriei Slatina.

La data de 03.09.2013 reclamanta a solicitat repunerea cauzei pe rol întrucât temeiurile care au determinat suspendarea au încetat, dosarul nr._ a fost solutionat prin sentinta 4782/23.04.2013 definitivă și irevocabilă prin nerecurare, instanța dispunând repunerea pe rol a cauzei și continuarea judecății, prin încheierea de ședință din data de 26.09.2013.

La data de 12.11.2013 numitul S. N. a formulat cerere de interventie în interesul reclamantei-pârâte S. M. L. prin care a solicitat admiterea în principiu a cererii de intervenție, conceptarea sa în calitate de intervenient, admiterea în totalitate a cererii formulată de reclamanta-pârâtă S. M.-L..

In motivarea cererii intervenientul a arătat că la data de 14.08.2012, fiica sa, S. M.-L., a formulat cererea de chemare în judecată prin care a solicitat partajarea bunurilor dobândite de către aceasta împreună cu pârâtul-reclamant D. V.-N., în cote de 1/2pentru fiecare dintre părți.

De asemenea, a solicitat să se constate existența unui drept de creanța constând în îmbunătățirile efectuate de către aceasta împreună cu pârâtul-reclamant la imobilul proprietatea acestuia din urmă, situat în ..

Prin cererea reconvențională depusă la dosarul cauzei, la termenul din 07.02.2013, pârâtul-reclamant a solicitat reținerea unei cote majorate de 80% pentru acesta și 20% pentru fiica mea.

Prin întâmpinarea depusă la același termen, s-a solicitat respingerea capătului de cerere privind existența dreptului de creanță, întrucât îmbunătățirile solicitate de către reclamanta-pârâtă prin cererea de chemare în judecată ar fi fost efectuate de către unchiul pârâtului-reclamant cu materiale vechi, existente în gospodăria acestuia.

Mama pârâtului-reclamant, a formulat cerere de intervenție în interes propriu, cerere prin care a solicitat scoaterea de la masa de partaj a anumitor bunuri.

Precizează că la data încheierii căsătoriei dintre părți, 27.08.2005, fiica sa era studentă în anul IV la Universitatea București-Facultatea de Geografie, fiind susținută financiar de către el, în acea perioadă, aceasta locuind la verișoara soției sale în București.

În perioada respectivă pârâtul-reclamant era angajat la Primăria comunei Izvoarele, cu un salariu foarte mic.

Pretinde că așa cum se observă din cuprinsul cererii reconvenționale, pârâtul nu cunoștea exact ce formă de învățământ urma fiica sa și care era statul Universității din București, fiind de notorietate faptul că aceasta este cea mai mare instituție de învățământ superior de stat și nu „facultate privată", așa cum este menționat în cerere.

Când fiica sa, s-a mutat efectiv în domiciliul pârâtului-reclamant, i-a dat acesteia suma de 3000 lei, suma cu care și-a achiziționat o mobilă pentru dormitor.

Cu ocazia ceremoniei de nuntă, toate produsele alimentare au fost preparate în domiciliul său, acestea provenind din sacrificarea unui porc de aproximativ 200kg și a unui vițel.

De asemenea, răcoritoarele și o parte din celelalte produse folosite pentru organizarea evenimentului, inclusiv 50 de litri de țuică, au fost achiziționate de către el.

Banii obținuți din ceremonia de nuntă, respectiv_ lei, au fost în totalitate folosiți de către reclamantă și pârât pentru achiziționarea unui autoturism marca Opel Vectra și pentru efectuarea unor îmbunătățiri la imobilul proprietatea pârâtului.

Intervenientul a precizat că pe toată perioada căsătoriei fiicei sale, el a fost cel care a lucrat efectiv terenurile agricole pe care pârâtul le deține, atât arendate cât și proprietatea acestuia.

De altfel, este de notorietate faptul că, un singur utilaj (tractor cu plug și disc) nu poate acoperi o suprafață așa de mare de teren(160000mp) în timp util și, mai mult decât atât, nu se pot efectua toate lucrările specifice unei campanii de însămânțare și recoltare (lipsind utilaje specifice pentru însămânțare, întreținere și recoltare).

Spre comparație, învederează că, la acel moment detinea 2 tractoare și semănătoare de grâu și porumb, două pluguri, un disc, cultivator, combină pentru treierat grâu și floarea-soarelui, etc.

Ajutorul acordat fiicei sale și implicit pârâtului pentru administrarea în condiții optime a suprafețelor de teren agricol, consta și în faptul că plătea anumite persoane pentru campaniile de agricole.

Tot el a fost acela care a ajutat părțile la turnarea unei plăci de beton la o clădire, proprietatea pârâtului (ulterior fiind destinată unui spațiu comercial), ajutor ce a constat în aducerea mai multor persoane pe care le-a plătit personal.

De foarte multe ori era solicitat de către fiica sa, pentru a-i ajuta la diferite activități gospodărești (tăiat lemne, arat grădina, încărcat grâul în vederea vânzării, culesul viei, etc.)

Frecvent, dar în special în perioada sărbătorilor de iarnă și pascale, ducea fiicei sale porci, miei, brânză, lapte, ouă, păsări, inclusiv legume pe care le conservau pentru iarnă.

Pe lângă bunurile și munca descrise mai sus, ajuta constant părțile cu diferite sume de bani, care se ridică la aproximativ_ lei.

Știe de la fiica sa și a constatat personal că aceasta avea bijuterii din aur, constând în inele, brățări, colier, cruciulița, bijuterii rămase în posesia pârâtului la data despărțirii în fapt.

În drept, au fost invocate disp.art.49 și urmat, c.p.civ.

La data de 28.11.2013, pârâtul D. V. N. a depus la dosar cerere de completare a cererii reconventionale prin care a solicitat in contradictoriu cu S. N., domiciliat in ., partajarea dreptului de creanța constand in contravaloarea unui tractor, dobândit de el si acesta pe principiul coachizitiei de bunuri.

In motivarea cererii pârâtul a arătat că a cumpărat impreuna cu tatăl reclamantei, S. N., un tractor in luna noiembrie 2010 cu scopul de a-l folosi impreuna la muncile agricole, fiecare dintre ei contribuind in mod egal la achiziționarea acestuia.

Pârâtul a precizat ca tractorul s-a aflat in folosința . ianuarie 2011, când fosta sa soție a părăsit domiciliul comun, data de la care relațiile dintre el si fostul său socru s-au deteriorat.

Pârâtul menționează ca din luna ianuarie 2011, tractorul a rămas in posesia fostului său socru, acesta folosindu-l in mod exclusiv.

Pârâtul solicitat ca uzura tractorului sa fie suportata de către S. N., având in vedere ca in luna ianuarie 2011 a folosit in mod exclusiv tractorul.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 983 Ncpc.

Prin încheierea de ședință din data de 28.11.2013, instanța a încuviințat în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de intervenient S. N..

La data de 17.12.2013, intervenientul S. N. a depus la dosar cerere de disjungere a cererii completatoare formulată de către pârâtul D. V.-N., la termenul din data de 28.11.2013.

In motivarea cererii intervenientul a arătat că prin cererea formulată, pârâtul solicită partajarea unui drept de creanță ce constă în contravaloarea contribuției sale la dobândirea unui tractor, cererea formulată nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.132 cp.civ., cererea este de natură a duce la întârzierea soluționării cu celeritate a acțiunii principale, caracterul acestei cereri este autonom, nefiind în strânsă legătură cu soluționarea acțiunii de partaj, obiectul cererii este reprezentat de un partaj de coachiziție, cererea este formulată ca o replică la cererea sa de intervenție accesorie, cererea este întemeiată în mod eronat pe disp.art.983.

În plus, intervenientul S. N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se constate prescris dreptul reclamantului de a solicita obligarea sa la plata contravalorii unui tractor iar pe fond să se respingă cererea de completare a cererii reconvenționale, ca neîntemeiată, cu obligarea pârâtului D. V.-N., la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea întâmpinării intervenientul S. N. a arătat că la data de 14.11.2013, în dosarul civil nr._, a formulat cerere de intervenție în interesul fiicei sale, S. M.-L., cerere ce a fost admisă în principiu la termenul din data de 28 11 2013.

La același termen de judecată(28.11.2013), pârâtul D. V.-N. a depus la dosarul cauzei o cerere prin care-și completa cererea reconventională.

În opinia sa, cererea formulată de către pârâtul reclamant D. V. N. este prescrisă întrucât de la data la care acesta pretinde ca a achitat acea sumă de bani au trecut mai mult de trei ani. Potrivit art. 3 alin 1 din Decretul 167/1958 termenul de prescripție este de 3 ani, acesta fiind aplicabil raporturilor civile obligaționale. Termenul de prescripție de 3 ani se aplica tuturor acțiunilor (cererilor) personale întemeiate pe un drept de creanța.

Afirmă că în situația în care a existat o contribuție a pârâtului la achiziționarea tractorului, dreptul la acțiune al acestuia pentru recuperarea sumei de bani s-a născut la momentul plății contribuției sale.

Cum termenul general de prescripție, astfel cum este prevăzut de Decretul nr. 167/1958, este de trei ani, prin raportare la momentul la care a fost achiziționat tractorul și momentul introducerii cererii completatoare, solicită să se constate că dreptul la acțiune al acestuia este prescris întrucât nu a fost exercitat în termenul general de prescripție.

Consideră că din lecturarea cererii de completare se observă formularea lapidară a „pretenției" ce îmbracă forma unui drept de creanță, solicitat a fi constatat și partajat de către instanță, în sensul că, deși se face vorbire de coachiziția unui tractor în luna noiembrie a anului 2010, nu se specifică data la care a fost achiziționat respectivul vehicul.

Pretinde că tractorul de care face vorbire pârâtul, a fost achiziționat de către el, cu suma de_ lei, la data prevăzută în contractul de vânzare cumpărare.

Intervenientul precizează că, personal a achiziționat tractorul și de la data achiziționării, până în prezent acesta a fost și este în posesia și folosința sa exclusivă.

Faptul că pretențiile solicitate de către pârât sunt exercitate în cadrul unei cereri de completare a cererii reconvenționale, putându-se afirma că trebuie raportat momentul solicitării dreptului de creanță la data formulării cererii reconvenționale, nu poate fi primit de către instanță deoarece solicitarea pârâtului este una distinctă, niciodată până la data de 28.11.2013, acesta nemanifestându-și intenția de a solicita restituirea unei sume de bani.

Pe de altă parte, chiar pârâtul, voalat, recunoaște că acest tractor s-a aflat în permanență în folosința și posesia intervenientului.

Arată că pârâtul precizează, în paragraful I din motivele cererii de completare, că tractorul a fost achiziționat în luna noiembrie a anului 2010, iar în paragraful II din aceeași cerere învederează că l-a folosit în comun până în luna ianuarie 2011.

In literatura de specialitate, sprijinită de practica judiciară, cu titlu de principiu, s-a statuat că faptele notorii nu trebuie dovedite.

Pentru a evidenția duplicitatea pârâtului în ceea ce privește afirmațiile făcute, învederează că, în manualele cu profil agricol, se specifică ca perioadă optimă pentru efectuarea lucrărilor specifice semănăturilor de toamnă, lucrări care urmează lucrărilor de pregătire a terenului, perioada cuprinsă în intervalul 25 septembrie-15 octombrie, fiind lesne de observat că în intervalul cuprins între lunile noiembrie-ianuarie nu se efectuează lucrări agricole, așa cum în mod nereal afirmă pârâtul.

Intervenientul a solicitat ca, în situația în care se va respinge excepția invocată la punctul 1, să se respingă capătul de cerere privind dreptul de creanță ca neîntemeiat.

Pentru achiziționarea tractorului a achitat suma de 50.000 lei.

Și cu privire la acest petit din cerere, pârâtul denaturează în mod intenționat adevărul, din dorința de a-și constitui un avantaj în cadrul procesului de partaj.

Arată că pe rolul Judecătoriei Slatina, s-a aflat spre soluționare cauza ce a format obiectul dosarului civil nr._, soluționat prin sentința civilă nr.4782 din 23.04.2013.

Obiectul acelui dosar a fost anularea contractului de vânzare-cumpărare dintre pârâtul D. V.-N. și numita I. C., prin care se tranzacționa un autoturism dobândit în timpul căsătoriei de către fiica mea și acesta.

În acea cauză, la termenul din data de 30.10.2012, D. V.-N. și I. C. au depus o întâmpinare prin care acesta afirmă următoarele:"...tot în timpul căsătoriei am achiziționat împreună cu tatăl reclamantei, un tractor..., în cote egale de_ lei fiecare. Pentru a achita cota noastră de contribuții, respectiv suma de_ lei, am împrumutat suma de_ lei împreună cu reclamanta...".

În opinia sa, este evidentă contradicția dintre întâmpinarea depusă în cauza ce a format obiectul dosarului civil nr._ și cererea completatoare.

În realitate, nu a fost ajutat cu vreo sumă de bani de către pârât sau familia acestuia de la momentul respectiv, întrucât tractorul, așa cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare a fost achiziționat exclusiv de către intervenient, pârâtul nefigurând ca și cumpărător al bunului, astfel că este evident faptul că suma de bani nu a provenit exclusiv de la pârât așa cum afirmă în motivarea cererii de completare.

In drept au fost invocate disp. art.115cp.civ.

Prin încheierea de ședință din data de 09.01.2014, instanța a respins cererea de disjungere a cererii completatoare a reconvenționalei, apreciind că se impugn e soluționarea în aceeași cauză a tuturor pretențiilor reciproce ale părților.

In cursul cercetării judecătoresti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul părtilor, proba testimonială, sens în care au fost audiati martorii Sofletea T., C. I., C. F., D. G. C., C. E. și a fost solicitat dosarul penal nr._/08.07.2011 de la Postul de Poliție al .> Prin Încheierea de Admitere în Principiu pronunțată în data de 27.03.2014, în considerarea probelor de la dosar și prin aplicarea dispozițiilor legale incidente, pentru considerentele arătate în cuprinsul încheierii, instanța a admis e în parte și în principiu acțiunea principală, a admis în parte și în principiu cererea reconvențională, astfel cum a fost completată la fila 135,

S-a constatat că masa bunurilor comune se compune din următoarele:

- un drept de creanță constând în contravaloarea următoarelor îmbunătățiri aduse imobilului proprietatea intervenientei principale, D. M.: montat centrală termică pe lemne, cu 8 calorifere și instalațiile accesorii aferente, montat boiler electric de 80 l, manoperă izolat termic peretele din spatele casei, aplicat vopsea lavabilă în două camere, construit grătar de cărămidă,

- un drept de creanță constând în ½ din contravaloarea unui tractor achiziționat împreună cu intervenientul accesoriu S. N.

- mobilă dormitor compusă din pat cu saltea „relaxa", trei corpuri (un corp suspendat și două fixe), un covor și două mochete, două perdele, patru draperii, două galerii din inox, o lustră, mobilă bibliotecă, canapea pentru trei persoane confecționată din piele ecologică cu trei pernuțe, un birou pentru calculator, scaun birou, un calculator, o perdea, două draperii, o galerie inox, un fotoliu din piele ecologică, canapea pentru două persoane confecționată din piele ecologică, mochetă, vas wc și bazin aferent, trei mochete, combină frigorifică side by side marca Samsung, cuptor cu microunde, blender manual, fier de călcat marca Philips, aspirator marca Vortex, set cutite (11 cuțite și foarfeca) plus un suport de lemn aferent, set farfurii(12 farfurii), un set oale inox (compus din 7 piese-sase oale si o tigaie și capace), un filtru cafea, un mixer, un prâjitor de pâine, un set tacâmuri format din 12 lingurițe, 12 furculițe, 12 cuțite, 12 linguri, un set serviciu cafea compus din 6 cești si farfurioare, o cuvertură pentru pat, un set format din două bibelouri din sticlă, un set ustensile bucătărie din inox format din două palete, o spumieră, un polonic, o furculiță pentru grătar, un set ustensile bucătărie din lemn format din două palete, o lingură și o furculiță, un set ustensile bucătărie din material plastic, șase căni și suport din inox, un aparat foto marca Nikon, 3 cerceafuri pat, 2 cerceafuri plapumă, 4 fețe pernă, un autoturism marca VW Golf IV fabricat în anul 2003 cu nr.de înmatriculare_, un autoturism marca VW Passat fabricat în anul 2005 cu nr. de înmatriculare_, un ondulator de păr marca B., aparat pentru epilat Philips, un lamâi de aproximativ 2 m înălțime.

S-a constatat că reclamanta și pârâtul au o cotă de contribuție egală, în cuantum de 50%, la dobândirea bunurilor comune.

Instanța a admis în principiu în parte cererea de intrevenție principală și a constatat că restul bunurilor și îmbunătățirilor solicitate prin acțiunea principală au fost dobândite, respectiv edificate, cu contribuția exclusivă a intervenientei principale, D. M., fiind totodată admisă în principiu cererea de intervenție accesorie in interesul reclamantei, formulată de intervenient accesoriu S. N., în sensul reținerii cotei 50% pentru fiecare dintre soți la dobândirea bunurilor comune.

Întrucât pentru formarea loturilor au fost necesare operațiuni de măsurare, evaluare și alte asemenea, instanța a dispus efectuarea expertizelor specialitatea bunuri mobile, bunuri imobile și auto, rapoartele de expertiză fiind întocmite și depuse la dosar de expert N. D. (f. 511-523), P. D. (f. 524-552) și expert G. M. (f.554-558).

Pe baza expertizei de la dosar, instanța va dispune lichidarea stării de indiviziune dintre părți în conformitate cu prev. art. 673⁹ C.pr.c. și va împărți bunurile din masa partajabilă într-o modalitate cât mai echitabilă.

Astfel, potrivit art. 673⁹ C.pr.civ, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, de opțiunea părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, posesia de fapt a bunurilor, evitarea sultelor exagerate, cu respectarea principiului care guvernează partajul judiciar, acela al atribuirii în natură, urmând a se repartiza fiecăruia dintre coindivizari bunuri de valoare apropiată, astfel încât să se realizeze o partajare echitabilă.

În raport de opțiunea exprimată de părți și reținând că o parte din bunurile reținute la masa de partaj sunt comod partajabile în natură, fiind lipsit de relevanță faptul că acestea au rămas în posesia de fapt a pârâtului, întrucât bunurile care compun masa de partaj au fost evaluate în raport de gradul actual de uzură, instanța va atribui în lotul reclamantei pârâte S. (D.) M.-L. următoarele: un autoturism marca VW Passat fabricat în anul 2005 cu nr. de înmatriculare_ ; mobilă bibliotecă; un fotoliu din piele ecologică; canapea pentru două persoane confecționată din piele ecologică; combină frigorifică side by side marca Samsung; cuptor cu microunde; blender manual; fier de călcat marca Philips; aspirator marca Vortex; set farfurii(12 farfurii); un filtru cafea; un mixer; un prăjitor de pâine; un set serviciu cafea compus din 6 cești si farfurioare; o cuvertură pentru pat; un set format din două bibelouri din sticlă; un set ustensile bucătărie din lemn format din două palete, o lingură și o furculiță; un set ustensile bucătărie din material plastic; șase căni și suport din inox; 3 cearceafuri pat; 4 fețe pernă; un ondulator de păr marca B.; aparat pentru epilat Philips; un lămâi și un drept de creanță constând în ½ din contravaloarea tractorului marca CASE TIPUL 1455 XL, în valoare totală de 29.497,75 lei. La stabilirea valorii loturilor instanța are în vedere concluziile rapoartelor de expertiză de la dosar, inclusiv în ceea ce privește tractorul, evaluat la suma de 25.639 lei, și nu eventualul preț de achiziție, cum greșit a solicitat pârâtul, întrucât prin IAP-ul pronunțat în cauză s-a reținut la masa de partaj ½ din contravaloarea tractorului marca CASE TIPUL 1455 XL.

Va atribui în lotul pârâtului reclamant D. V. N. următoarele: un autoturism marca VW Golf IV fabricat în anul 2003 cu nr. de înmatriculare_ ; mobilă dormitor compusă din pat cu saltea „relaxa", trei corpuri (un corp suspendat și două fixe); două perdele; patru draperii; două galerii din inox; o lustră; canapea pentru trei persoane confecționată din piele ecologică cu trei pernuțe; un calculator; o perdea; două draperii; o galerie inox; un set oale inox (compus din 7 piese-sase oale si o tigaie și capace); un set tacâmuri format din 12 lingurițe, 12 furculițe, 12 cuțite, 12 linguri; un set ustensile bucătărie din inox format din două palete, o spumieră, un polonic, o furculiță pentru grătar; un aparat foto marca Nikon; 2 cerceafuri plapumă; mochetă de 2/1 m; un covor de 3/ 1,2 m și două mochete ( de 1.4/0.6 m și 2/1m); un birou pentru calculator; scaun birou; trei mochete mici, de 1/06 m fiecare; set cuțite (11 cuțite și foarfecă) plus un suport de lemn aferent; îmbunătățirile aduse imobilului proprietatea intervenientei principale, respectiv: montat centrală termică pe lemne, cu 8 calorifere și instalațiile accesorii aferente, montat boiler electric de 80 l, manoperă izolat termic peretele din spatele casei, aplicat vopsea lavabilă în două camere, construit grătar de cărămidă și un drept de creanță constând în ½ din contravaloarea tractorului marca CASE TIPUL 1455 XL, în valoare de 32.407,75 lei, iar pentru echilibrarea valorică a loturilor, va obliga pârâtul reclamant D. V. N. în favoarea reclamantei pârâte S. (D.) M.-L. la plata sumei de 1.455 lei cu titlu de sultă.

Instanța a atribuit în lotul intervenient accesoriu S. N. tractorul marca CASE TIPUL 1455 XL, în valoare de 25.639 lei, obligându-l pe intervenient să plătească reclamantei pârâte S. (D.) M.-L., dar și pârâtului reclamant D. V. N. suma de 6409,75 lei în favoarea fiecăruia, cu titlu de sultă.

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect restituire bunuri proprii, formulat de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul, instanța îl va respinge ca neîntemeiat, reținând că materialul probator administrat în cauză nu a confirmat susținerile părții, cu privire la aspectul că în posesia pârâtului ar fi rămas bijuteriile menționate în cererea introductivă – a căror existență oricum nu a fost dovedită. În plus, instanța a reținut prin IAP –ul pronunțat în cauză caracterul de bun comun al celorlalte bunuri solicitate prin acest capăt de cerere. Ori, nedovedirea pretențiilor de către partea care a formulat cererea, văzând obligația ce-i incumbă potrivit art. 1169 din Codul civil, permite instanței de judecată să soluționeze cauza pronunțând o soluție legală în raport de dovezile administrate, întrucât rolul activ al instanței, prevăzut și în art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, nu trebuie confundat cu obligația părții de a dovedi pretențiile din cererea dedusă judecății.

Față de considerentele de fapt și de drept expuse anterior, instanța a admis în parte atât acțiunea principală, cât și cererea reconvențională, astfel cum a fost completată la fila 135, cererea de intervenție principală, a admis cererea de intervenție accesorie in interesul reclamantei, formulată de intervenient accesoriu S. N., în sensul reținerii cotei 50% pentru fiecare dintre soți la dobândirea bunurilor comune și respinge ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect restituire bunuri proprii, procedând la lichidarea stării de indiviziune dintre părți conform celor de mai sus.

Cu aplicarea art.276 C.p.civ., instanța a compensat în totalitate cheltuielile de judecată pe care părțile le-au efectuat în prezenta.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs D. V. N., arătând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegala si netemeinica având in vedere faptul ca a reținut la masa de partaj bunuri care au fost dobândite de parti in timpul căsătoriei sau nu au reținut bunuri pentru care există probe ca au fost dobândite timpul căsătoriei.

Arată recurentul că instanța nu a reținut suma de bani care a fost depusa de intimata reclamanta la CAR. Aceste sume de bani sunt bunuri comune indiferent pe * numele căruia sunt depuse. Regimul special instituit prin statutul Casei de Ajutor Reciproc acestor Case de Ajutor Reciproc pentru sumele depuse de soti nu poate schimba caracterul de bunuri comune al sumelor depuse (Trib. Supr. Sect Civ. Dec. nr. 1992/1976 in RRD nr.6/1977 ). Aceste sume de bani pot forma obiectul partajului la desfacerea căsniciei putând fi atribuite in total sau numai in parte chiar soțului nedeponent si fara a fi necesar acordul CAR in calitate de deținătoare a sumelor respective căreia hotărârea de partaj ii va fi opozabila fara a fi necesara participarea ei in procesul de împărțire a bunurilor comune.

Faptul ca intimata reclamanta a depus suma de 2700 lei la CAR in timpul N căsătoriei rezulta din recunoașterea acesteia la interogatoriu la intrebarea nr.52.

Combina frigorifica reținuta de către instanța nu a fost dobândita de parti in timpul căsătoriei in acest sens fiind depuse la dosar chitanța si factura fiscala din care rezulta ca acest bun a fost dobândit de intervenienta in interes propriu D. M..

Autoturismul Wolkswagen Golf nu a fost dobândit in timpul căsătoriei, mașina fiind luata in folosința si nu cumpărata conform actelor depuse. Astfel mașina aparține unei alte persoane intimata reclamanta neputând face dovada ca a fost cumpărata de cei doi soti. Intimata reclamanta recunoaște la intrebarea nr.16 din interogatoriu ca acest autoturism^ a fost dobândit in timpul căsătoriei. Aceeași situație este si in privința grătarului care a fost construit de intervenienta D. M. cu materiale refolosibile si cu ajutorul fratelui sau asa cum rezulta din declarațiile martorilor.

De altfel si din raportul de expertiza construcții rezulta faptul ca materialele din care este construit grătarul sunt materiale refolosibile si nu materiale noi.

Mai arată recurentul că instanța de fond nu a reținut contribuția majoritară a recurentului la dobândirea bunurilor comune desi din probele administrate rezulta ca in timpul căsătoriei acesta a realizat venituri mai mari, pe langa veniturile din salariu realizând si alte venituri folosite pentru dobândirea bunurilor comune. Astfel recurentul a avut si lucrat in arenda suprafața de 16 Ha. teren agricol, veniturile realizate din munca depusa pe aceste terenuri fiind folosite in timpul căsătoriei pentru dobândirea diverselor bunuri.

Pe de alta parte, intimata reclamanta a realizat venituri doar începând cu luna octombrie 2007 data de la care s-a angajat. P. la aceasta data intimata reclamanta a urmat cursurile unei facultăți locuind in București, iar ulterior s-a inscris la o facultate cu plata din Slatina. De menționat ca pentru a-si achita studiile intimata a plătit suma de 2700 lei bani pe care tot recurentul i-a achitat deoarece intimata reclamanta nu realiza venituri.

Faptul ca recurentul a realizat venituri din salariu si din cultivarea pământului iar intimata reclamanta nu a realizat venituri decât incepand cu luna octombrie 2012 duce la concluzia ca soluția instanței de fond de a nu retine o contribuție majoritara a recurentului sa fie o soluție netemeinica.

Susține recurentul că daca s-ar face totalul veniturilor realizate de parti din salariu in timpul căsătoriei acestea ar fi inferioare valorii tuturor bunurilor reținute ca fiind bunuri comune de unde rezulta in mod logic faptul ca existau venituri si din alte surse respectiv cele obținute de către recurent din exploatarea celor 16 Ha de teren agricol pe care recurentul le-a muncit in arenda.

Mai arată recurentul că soluția instanței de fond privind reținerea unui drept de creanța raportat la valoarea de circulație a tractorului din momentul partajului este nelegala. Aceasta deoarece obiectul acestui capăt de cerere este dreptul de creanța si nu partajarea acestui bun. In condițiile in care s-a demonstrat ca pentru achiziționarea tractorului s-a achitat suma de_ lei din care_ de către recurent si in condițiile in care tractorul a fost in folosința exclusiva a intervenientului S. N. este incorect ca minusul de valoare al bunului sa fie suportat si de către recurent. Va rugam sa observați ca valoarea actuala a tractorului a fost stabilita prin raportul de expertiza auto, expertul ajungând la valoarea actuala prin calcularea orelor de funcționare, ceea ce evident il dezavantajează pe recurent, intervenientul si intimata imbogatindu-se fara justa cauza.

Susține recurentul căinstanța de fond a greșit cand a atribuit autoturismul Wolkswagen Passat in lotul intimatei recurenta . Aceasta deoarece asa cum s-a dovedit mama recurentului i-a dat suma de 5000 euro in vederea achiziționării autoturismului și in mod netemeinic a respins obiecțiunile la rapoartele de expertiza ajungându-se la valori care dezavantajează recurentul.

Consideră de asemenea recurentul că soluția instanței de fond este nelegala deoarece la formarea loturilor nu a trecut valoarea fiecărui bun in parte, astfel incat sa se poată verifica daca valoarea totala a bunurilor reținute in fiecare lot este cea calculate de către instanța, aceasta trebuind sa formeze loturile atat in natura cat si valoric in vederea verificării si echilibrării acestora, de altfel daca s-ar calcula valoarea bunurilor din fiecare lot in funcție de valorile din expertize se observă ca instanța a calculat greșit in sensul ca valoarea bunurilor din lotul intimatei este mai mica cu 390 lei, instanța trecând o valoare de_,75 lei in loc de_,75 lei in timp ce lotul recurentului este trecut ca având o valoare mai mare cu 390 lei adică s-a trecut suma de_,75 lei in loc de_,75 lei.

Instanța de fond a atribuit in mod greșit îmbunătățirile aduse imobilului in

care au locuit părțile in lotul paratului, dar de fapt trebuia sa se retina doar un

drept de creanța asupra îmbunătățirilor, drept cu care trebuia majorat lotul paratului, având in vedere faptul ca imobilul este proprietatea sa si a intervenientei D. M..

De asemenea au fost reținute ca îmbunătățiri zugrăvelile aceasta soluție fiind nelegala deoarece acestea sunt cheltuieli necesare întreținerii imobilului si nu pot fi trecute in categoria îmbunătățirilor.

Având in vedere cele menționate recurentul solicită admiterea recursului, modificarea sentinței potrivit motivelor de recurs.

Împotriva aceleiași sentințe și a încheierii de admitere in principiu din data de 27.02.2014 a declarat recurs S. N., solicitând in principal, admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 8458/18.09.2014 și a încheierii de admitere în principiu,reținerea cauzei spre judecare și pe fond admiterea în totalitate a cererii formulată de către fiica mea S. M. L., respingerea cererii reconvenționale și a cererii de complinire formulată de către pârâtul reclamant D. V. N., prin care se solicită aducerea la masa de partaj a unui drept de creanță constând în 1/2 din contravaloarea unui tractor, precum și a cererii de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienta în interes propriu D. M., ca nefondate.

-in subsidiar, admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 8458/18.09.2014 și a încheierii de admitere în principiu din 27.03.2014 și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea punerii în discuția părților a excepției prescripției dreptului la acțiune privind contravaloarea dreptului de creanță solicitat de pârâtul reclamant prin cererea de complinire formulată la data de 28.11.2014,urmând a fi administrate probele necesare în acest sens, și obligarea pârâtului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul S. N. arată că prin sentința civilă nr.8458 din 18.09.2014, a fost admisă în parte acțiunea formulată de către fiica mea S. M. L., în parte cererea reconvențională formulată de către pârâtul-reclamant D. V.-N., în parte cererea de intervenție formulată de intervenienta în interes propriu D. M. și a fost admisă cererea de intervenție accesorie formulată . De asemenea a fost lichidată starea de codevălmășie stabilindu-se componența și valoarea loturilor.

Consideră recurentul că atât sentința civilă nr. 8458/18.09.2014 cât și încheierea de admitere în principiu din 27.03.2014 sunt nelegale, fiind pronunțate cu încălcarea dreptului său .

Arată recurentul că, cu toate că prin întâmpinarea la cererea de complinire depusă de către la 19.12.2013 a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la cererea de complinire, instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la această excepție, ceea ce atrage nulitatea hotărârii.

Consideră recurentul că instanța de fond a admis în mod greșit petitul din cererea completatoare a cererii reconvenționale ,prin care pârâtul reclamant a solicitat partajarea unui drept creanță constând în contravaloarea unui tractor, acest petit se impunea a fi respins ca nefondat, deoarece, din contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit din 20.11.2010 depus la dosarul cauzei rezultă că acel tractor a fost achiziționat exclusiv de către mine.

În ceea ce privește admisibilitatea probei cu .martori peste înscrisuri, opozițiile art. 1191 alin.l și 2 vechiul cod civil interzic a se dovedi cu martori împotriva sau peste cuprinsul unui înscris.

Pe de altă parte, nici unul dintre martorii audiați în cauză, nu a putut confirma faptul că au observat remiterea vreunei sume de bani de către pârâtul-reclamant, recurentului în vederea achiziționări tractorului,afirmațiile acestora cu privire la acest aspect au fost exclusiv „din auzite", niciun martor neputând preciza concret dacă a existat o contribuție a pârâtului-reclamant la achiziționarea tractorului.

Se mai arată că la solicitarea pârâtului-reclamant, s-au înaintat de către postul de poliție al comunei Izvoarele, înscrisuri privind soluționarea cauzei ce a format obiectul unei plângeri penale, prin care eu eram acuzat de înșelăciune.

S-au înaintat de către Postul de poliție al comunei Izvoarele, înscrisuri referitoare la plângerea formulată de către pârâtul-reclamant D. V.-N., împotriva recurentului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

Din cuprinsul declarației dată cu acea ocazie de către mine, nu reiese faptul că pârâtul-reclamant ar fi avut vreo contribuție bănească la achiziționarea tractorului marca CASE de 140CP.

Apreciază recurentul că instanța de fond nu a reținut la masa de partaj anumite îmbunătățiri ciî atât mai mult cu cât din probele administrate în cauză rezultă că aceste îmbunătățiri au fost efectuate de către cei doi soți în timpul căsătoriei.

Din depoziția martorei D. G. C.,martoră propusă a fi audiată de către pârâtul reclamant rezultă că s-a mansardat un,garaj, bun ce nu a fost reținut de către instanță la masa bunurilor de împărțit. (

De asemenea din probele administrate rezultă că la un imobil proprietatea pârâtului reclamant aflat vis-a-vis de fostul domiciliul comun au efectuat lucrările de extindere, insă instanța nu reține aceste lucrări. Astfel, martora C. I., propusă a fi audiată de către pârât, afirmă că m-a văzut pe mine, participând efectiv la lucrările specifice edificării acelui imobil(.

Din depozițiile martorilor audiați în cauză rezultă faptul că recurentul a contribuit la efectuarea de lucrări de construcții și agricole, atât eu personal cît și cu oameni care au fost plătiți de către mine pentru activitățile prestate.

Față de considerentele menționate recurentul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

În drept, invocă disp.art.304 ind.l .c.p.civ.

Împotriva sentinței civile nr. 8458/18.09.2014 a declarat recurs D. M., pe care o consideră netemeinica si nelegala .

În motivarea recursului, recurenta arată că sentința civila pronunțata de Judecătoria Slatina in acest dosar este netemeinica, deoarece instanța admițând in parte cererea de intervenție in interes propriu si facand o apreciere eronata a probatoriului administrat in cauza a constatat in mod greșit ca următoarele bunuri si îmbunătățiri nu sunt proprietatea exclusiva a intervenientei, dupa cum urmează: edificat grătar, izolat peretele din spatele casei si un frigider .

Faptul ca imbunatatirile la imobil au fost făcute prin contribuția exclusiva a recurentei-interveniente in interes propriu rezulta din declarațiile martorilor audiați in cauza, coroborate cu înscrisurile depuse la dosar, conform cărora intervenienta s-a gospodărit separat de reclamanta si parat, a realizat venituri substanțiale pe perioada căsătoriei soților, aceste venituri ale intervenientei provenind din vânzarea unor bunuri proprii ( combina de treierat, autoturism ARO ), din munca prestata ca salariat in cadrul Primăriei Izvoarele, din pensie, precum si din dividendele incasate de la .>

Arată că în ceea ce privește frigiderul, s-a făcut dovada cu "înscrisurile depuse la dosar, respectiv factura nr. 4983/27.02.2009 si cu certificatul de garanție nr._/27.02.2008 ca acesta a fost dobândit de către intervenienta in interes propriu.

Susține de asemenea recurenta că sentința este nelegala sub aspectul soluționării capătului de cerere privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, deoarece instanța dispune in mod greșit compensarea in totalitate a cheltuielilor de judecata, faraa motiva acest fapt ,ducând astfel la imposibilitatea verificării celor dispuse de instanța, respectiv daca a avut loc o compensare corecta, având in vedere cheltuielile de judecata efectuate de fiecare parte .

Considera ca nu se justifica compensarea in totalitate a cheltuielilor de judecata, având in vedere ca au fost admise atat cererea principala a reclamantei cat si cererea de intervenție a intervenientei in interes propriu, iar in condițiile in care intervenienta a făcut dovada unor cheltuieli de judecata mai mari decât reclamanta, instanța trebuia sa procedeze la o compensare parțiala si sa oblige intîmata-reclamanta la diferența rămasa in urma compensării .

In drept, și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 si 304 indice 1 cpc.

Având in vedere motivele invocate mai sus recurenta solicită admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond, in sensul admiterii in totalitate a cererii de intervenție in interes propriu si a obligării intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecata către recurenta -intervenienta .

Împotriva aceleiași sentințe și a încheierii de admitere in principiu din data de 27.03.2014 a declarat recurs S. (D. )M. L., solicitând in principal, admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 8458/18.09.2014 și a încheierii de admitere în principiu,reținerea cauzei spre judecare și pe fond admiterea în totalitate a cererii formulată de către mine, respingerea cererii reconvenționale și a cererii de complinire formulată de către pârâtul reclamant D. V. N., prin care se solicită aducerea la masa de partaj a unui drept de creanță constând în Vz din contavaloarea unui tractor, precum și a cererii de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienta în interes propriu D. M., ca nefondate, iar în subsidiar, admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 8458/18.09.2014 și a încheierii de admitere în principiu din 27.03.2014 și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea punerii în discuția părților a excepției prescripției dreptului la acțiune privind contravaloarea dreptului de creanță solicitat de către pârâtul-reclamant prin cererea de complinire formulată la data de 28.11.2014,urmând a fi administrate probele necesare în acest sens.

Obligarea pârâtului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, arată recurenta că ,prin sentința civilă nr.8458 din 18.09.2014, a fost admisă în parte acțiunea formulată de către mine, în parte cererea reconvențională formulată de către pârâtul-reclamant D. V.-N., în parte cererea de intervenție formulată de către intervenient în interes propriu D. M. și a fost admisă cererea de interevenție accesorie în interesul său, formulată de către tatăl său, S. N.. De asemenea a fost lichidată starea de codevălmășie stabilindu-se componența și valoarea loturilor.

Consideră că atât sentința civilă nr. 8458/18.09.2014 cât și încheierea de admitere în principiu din 27.03.2014 sunt nelegale, au fost pronunțate cu încălcarea dreptului său la apărare .

Arată că, cu toate că prin întâmpinarea la cererea de complinire depusă de către tatăl său la 19.12.2013 a fost invocată excepția prescripției dreptului material la acțiune cuprivire la cererea de complinire, instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la această excepție, ceea ce atrage nulitatea hotărârii.

Consideră că,dreptul material la acțiune al pârâtului-reclamant D. V. N. este prescris întrucât de la data la care acesta pretinde ca a achitat acea sumă de bani au trecut mai mult de trei ani. Potrivit art. 3 alin 1 din Decretul 167/1958 termenul de prescripție este de 3 ani, acesta fiind aplicabil raporturilor civile obligaționale. Termenul de prescripție de 3 ani se aplică tuturor acțiunilor(cererilor) personale întemeiate pe un drept de creanță.

In situația în care ar fi existat o contribuție a pârâtului la achiziționarea tractorului, dreptul la acțiune al acestuia pentru recuperarea sumei de bani s-a născut la momentul plății contribuției sale.

Cum termenul general de prescripție, astfel cum este prevăzut de Decretul nr. 167/1958, este de trei ani, dacă ne raportăm la momentul la care a fost achiziționat tractorul și momentul introducerii cererii completatoare, vă rog să constatați că dreptul la acțiune al acestuia este prescris întrucât nu a fost exercitat în termenul general de prescripție.

Faptul că pretențiile solicitate de către pârât sunt exercitate în cadrul unei cereri de completare a cererii reconvenționale, putându-se afirma că trebuie să raportăm momentul solicitării dreptului de creanță la data formulării cererii reconvenționale, nu poate fi primit de către instanță deoarece, așa cum se poate observa, solicitarea pârâtului este una distinctă, niciodată până la data de 28.11.2013, acesta nemanifestându-și intenția de a solicita restituirea unei sume de bani.

Apreciază recurenta că se impunea admiterea în totalitate a cererii principale întrucât bunurile solicitate de către mine prin cerere au fost dobândite în timpul căsătoriei, prin munca și contribuția atât a mea cât și a pârâtului-reclamant.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de către pârâtul-reclamant, acesta a recunoscut faptul că am dobândit în timpul căsătoriei o parte din bunurile solicitate la masa de partaj.

Deși prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei pârâtul-reclamant neagă existența unor bunuri solicitate prin cererea principală, în urma administrării probei cu interogatoriu acesta recunoaște o parte din bunuri.

Aceeași atitudine, de mărturisire complexă, o are și în ceea ce privește îmbunătățirile solicitate de către mine în cererea principală, respectiv, menționează faptul că acele îmbunătățiri au fost efectuate în timpul căsătoriei noastre, dar de către mama acestuia.

Instanța de fond a apreciat în mod greșit că îmbunătățirile solicitate prin cererea de chemare în judecată au fost efectuate de către intervenienta în interes propriu D. M., cu toate că din probele administrate în cauză rezultă o altă situație de fapt.

Din depoziția martorei D. G. C.,martoră propusă a fi audiată de către pârâtul reclamant rezultă că s-a mansardat un garaj, ce nu a fost reținut de către instanță la masa bunurilor de împărțit .

In ceea ce privește construcția unui gard din fier forjat, cu temelie din ciment și montarea a două porți mari și una mică, toate din fier forjat, este de remarcat contradicția flagrantă între răspunsul pârâtului-reclamant la întrebarea nr.2 din interogatoriu în care afirmă că aceste îmbunătățiri nu au fost efectuate, în timp ce intervenienta D. M., afirmă că aceste îmbunătățiri au fost efectuate de către aceasta.

Chiar dacă din probele administrate rezultă că la un imobil, proprietatea pârâtului-reclamant aflat vis-a-vis de fostul domiciliu comun am efectuat lucrări de extindere, instanța nu reține aceste lucrări. Astfel, martora C. I., propusă a fi audiată de către pârât, afirmă că 1-a văzut pe intervenientul S. N., tatăl recurentei, participând efectiv la lucrările specifice edificării acelui imobil .De asemenea, tâmplăria de la casă a fost confecționată de către pârâul reclamant împreună cu I. Mitei.

Recurenta învederează instanței faptul că această persoană este nimeni alta decât asociatul său din cadrul societății PAPI DARIANDRA SRL, așa cum rezultă din încheierea nr.106 din 15.01.2009,emisă de ORC O., acesta fiind unicul considerent pentru care a acceptat să ajute la confecționarea și montarea tâmplăriei din aluminiu la cele 6 ferestre ale imobilului.

Din toate probele administrate rezultă că îmbunătățirile despre care fac vorbire în cererea principală au fost efectuate în timpul căsătoriei însă pârâtul-reclamant,împreună cu intervenienta în nume propriu, susțin că au fost edificate exclusiv de aceștia, eu neavând nici o contribuție.

Apărările pârâtului-reclamant și ale intervenientei trebuiau cenzurate de către instanța de judecată deoarece, în opinia mea, cei doi nu au reușit, cu probele administrate să răstoarne prezumția comunității de bunuri.

La unison, martorii audiați la propunerea pârâtului-reclamant și a intervenientei, afirmă că, îmbunătățirile au fost efectuate după încheierea căsătoriei noastre.

Aceeași martori, au afirmat că nu realizam venituri deși, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, încă din luna martie 2005, în perioada de dinaintea încheierii căsătoriei, eram unic asociat în cadrul unei întreprinderi individuale, prin care desfășuram activități comerciale aducătoare de venituri.

Se mai arată că din înscrisurile existente la dosarul cauzei, respectiv factura fiscală_ din 01.04.2008(fila 238), factura_ din 03.07.2007(fila 258) rezultă că o parte din bunuri sau materiale au fost achiziționate de recurentă, pe acele facturi observându-se numele si semnătura sa.

Un alt aspect sub care recurenta critică sentința instanței de fond vizează nereținerea prin încheierea de admitere în principiu a bunurilor proprii solicitate de către mine la fila 4, paragraful 2 din cererea de chemare în judecată, respectiv a bijuteriilor din aur.

Cu toate că la dosarul cauzei există dovezi din care rezultă că în timpul căsătoriei a purtat bijuterii din aur, bijuterii ce au rămas în posesia pârâtului, instanța de fond a respins acest capăt de cerere deoarece a considerat că nu s-a făcut dovada existenței acestora.

Mai arată recurenta că instanța de fond a admis în mod greșit petitul din cererea completatoare a cererii reconvenționale,prin care pârâtul reclamant a solicitat partajarea unui drept de creanță constând în contravaloarea unui tractor.

Acest petit se impunea a fi respins ca nefondat, deoarece, din contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit din 20.11.2010 depus la dosarul cauzei rezultă că acel tractor a fost achiziționat exclusiv de către tatăl său.

Apreciază recurenta că se impunea, dată fiind posesia îndelungată exercitată de către pârâtul-reclamant D. V.-N., ca bunurile mobile ce i-au fost atribuite in lot cu excepția autoturismului marca VW Passat și a lămâiului, să fie atribuite în locul acestuia.

De asemenea susține recurenta că se impunea ca bunurile mobile aflate în posesia pârâtului-reclamant de la data despărțirii în fapt, să-i fie atribuite acestuia în lot, dată fiind natura bunurilor, folosință îndelungată precum și faptul că bunuri de aceeași natură a achiziționat la momentul la care i-a fost utilată locuința.

Față de considerentele menționate solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

In drept, invoc disp.art.304 / 1 cp.c

La data de 26.01.2015, D. M. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate formulate de S. (fostă D.) M. L. și S. N., și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării arată că în ceea ce privește motivul de recurs privind excepția prescripției dreptului material la acțiune, privind cererea de complinire a masei partajabile cu cota de 1/2 din contravaloarea unui tractor, solicită sa se constate ca este neîntemeiat si ca dispozițiile art. 3 alin. 1 din Decretul 167/1958 nu sunt incidente in cauza, deoarece pe de o parte prin cererea de complinire s-a solicitat partajarea unui drept de creanța, iar pe de alta parte dreptul la acțiune al paratului, D. V.-N., nu s-a născut la data achiziționării tractorului, ci in luna ianuarie 2011, cand reclamanta si paratul s-au despărțit in fapt, la acea data deteriorându-se si relațiile dintre parat si fostul sau socru, S. N. .

2. In ceea ce privește motivul de recurs, care vizează netemeinicia hotărârii instanței de fond si prin care se aduc critici privind neretinerea la masa bunurilor comune a unor imbunatatiri aduse imobilului, solicită sa se dispunăi respingerea acestuia recursului neîntemeiat, având in vedere următoarele considerente.

In cadrul acestui motiv de recurs se susține in mod neîntemeiat ca îmbunătățirile solicitate de recurenta-reclamanta prin cererea principala au fost recunoscute de paratul-recurent Ia interogatoriu, având in vedere ca o astfel de recunoaștere nu exista, paratul precizând ca toate îmbunătățirile au fost efectuate de către mama sa, respectiv intervenienta in interes propriu .

Este neîntemeiata si susținerea făcuta in sensul ca instanța de fond a reținut mod greșit ca toate imbunatatirile au fost efectuate de către intervenienta in interes propriu, deoarece aceasta a dovedit atat cu declarațiile martorilor audiați in cauza, cat si cu inscrisurile depuse la dosar ca toate lucrările de construcție au fost tute prin contribuția exclusiva a intervenientei .

Din declarația martorei, D. G.-C., nu rezulta faptul mentionat de recurenta-reclamanta, respectiv ca mansardarea garajului s-a realizat de către reclamanta si parat, atâta timp cat martora a precizat ca toate materialele pentru edificarea acestei construcții au fost procurate de către intervenienta in interes propriu.

Declarația acestei martore trebuie coroborata cu depoziția martorei, C. E., care fiind prezenta mai tot timpul in gospodăria intervenientei a cunoscut si a precizat faptul ca mansardarea garajului s-a efectuat cu banii obținuți de intervenienta din vânzarea unei combine de treierat.

Referitor la edificarea gardului din fier forjat si montarea a doua porți mari si una mica, in mod corect instanța de fond a apreciat ca acestea au fost edificate de intervenienta, având in vedere ca din declarațiile martorilor a rezultat in mod cert faptul ca aceasta a fost cea care a suportat toate cheltuielile aferente efectuării imbunatatirilor, nefiind de neglijat faptul ca o parte din materialele necesare edificării lucrărilor de construcție existau in gospodăria intervenientei înainte de căsătoria pârtilor.

3. Critica privind reținerea la masa partajabila a dreptului de creanța constând in cota de ½ din contravaloarea unui tractor achiziționat de către reclamantă, parat si intervenientul -accesoriu este neîntemeiata.

Proba cu martori pentru dovedirea dreptului de creanța este admisibila, nefiind incidente dispozițiile art. 1191 alin. 1 si 2 din vechiul cod civil, motivat de faptul ca dovada bunurilor comune se poate face cu orice mijloc de proba, iar cu martorii audiați nu s-au făcut dovezi peste cuprinsul unui inscris, ci s-a dovedit o situație de fapt, respectiv ca reclamanta si paratul au contribuit cu o suma de bani la achiziționarea tractorului, insa in actul de vanzare-cumparare pentru un autovehicul folosit a fost menționat numai tatăl reclamantei pentru ca la data respectiva părțile se aflau in relații bune, tractorul fiind cumpărat cu scopul de a se lucra atat pământul proprietatea paratului, cat si cel aparținând intervenientului-accesoriu .

Paratul a făcut dovada acestuia drept de creanța constând in cota de 1/2i din prețul de achiziționare al tractorului cu martorii audiați in cauza, ale căror kpozitii se coroborează cu declarația data de intervenientul -accesoriu la Politia Comunei Izvoarele, prin care acesta a recunoscut ca tractorul a fost luat impreuna ai paratul, precizând ca tot de comun acord se vor descurca, privind pretențiile reciproce .

4. In ceea ce privește motivul de recurs ce vizează lotizarea bunurilor retinute la masa de partaj, in sensul ca instanța trebuia sa atribuie toate bunurile nobile, cu excepția autoturismului marca Passat, in lotul paratului, solicită sa se dispună respingerea acestuia ca nefondat, având in vedere ca lotizarea bunurilor trebuie sa fie făcuta in natura, iar părțile trebuie sa primească pe cat posibil bunuri de aceeași natura si valoare.

În drept, invocă dispozițiile art. 308 alin. 2 cpc.

La data de 26.0l.2015 a depus întâmpinare D. V. N., prin care a solicitat respingerea recursurilor formulate de S. (fostă D.) M. L. și S. N., ca nefondate,cu motivarea că în ceea ce privește motivul de recurs in care se invoca faptul ca instanța de fond nu a constatat intervenita prescripția dreptului de creanța al intimatului recurent asupra 1/2 din contravaloarea unui tractor,invocata prin cererea de complinire,va rugam sa-1 respingeți ca neîntemeiat.

Prin cererea de complinire formulata,recurentul intimat a solicitat partajarea dreptului de creanța reprezentat de contribuția pe care cei 2 foști soți au avut-o la achiziționarea unui tractor împreuna cu tatăl recurentei-intimate.

In speța de fata nu sunt incidente dispozițiile art 3 alin 1 din D167/1958,ci regulile aplicabile partajului de bunuri comune,aceasta cerere urmând sa fie soluționata împreuna cu cererea principala,ambele având ca scop lichidarea stării de indiviziune intre cei doi soti.

In ceea ce privește motivul de recurs prin care s-a solicitat admiterea in totalitate a cererii principale trebuie sa aveți in vedere următoarele aspecte,urmand să fie respins acest motiv de recurs.

Nu se pun in discuție bunurile recunoscute de către recurentul-intimat la interogatoriu si pe care instanța le-a si reținut in IAP.

In ceea ce privește îmbunătățirile pretinse de către recurenta,din probele administrate in cauza rezulta următoarele:

Mansardarea garajului s-a făcut in timpul căsătoriei sotilor, impreuna cu intervenienta D. M.,din materialele cumpărate de aceasta din urma. In acest sens este declarația martorei D. G. C. invocata de care recurenta intimata si nu in sensul ca cei 2 soti au realizat in exclusivitate aceasta imbunatatire.Martora Cojocareu E. arata ca mansarda a fost făcuta din banii obținuți de intervenienta D. M. din vânzarea unei combine(7500 lei).

In ceea ce privește gardul de fier forjat,in mod corect instanța a reținut ca acesta a fost făcut de intervenienta D. M..

Din depoziția martorei C. E. rezulta ca din banii obținuți din vânzarea combinei de către intervenienta s-a efectuat atat mansardarea garajului,cat si gardul si porțile.

Recurenta intimata susține ca in mod netemeinic instanța de fond nu a reținut lucrările de extindere efectuate de soti la un imobil aflat vis-a -vis de domiciliul comun.

Instanta nu avea cum sa retina lucrări de extindere la un imobil aflat vis-â-vis de imobilul domiciliu comun,deoarece nu au fost solicitate astfel de lucrări de extindere.Din probele administrate in cauza nu rezulta ca cei 2 soti au efectuat lucrări de extindere a acestei cladiri,ci doar faptul ca s-a turnat o placa,fara sa se dovedească din banii cui,asa cum reiese din declarația martorei C. F..

Tamplaria de aluminiu a fost realizata in timpul cat recurenta intervenienta era studenta deci cand nu avea niciun venit, asa cum rezulta din declarația martorei Sofletea T..

Solicită să se observe ca,asa cum rezulta din probele administrate, recurenta a realizat venituri doar in perioada octombrie 2007-ianuarie 2011, aceasta fiind studenta pana in 2007 si locuind in Bucuresti. In toata aceasta perioada recurentul intimat a realizat venituri atat din salariul pe care il primea de la Primarie, cat si din cultivarea terenului pe care-1 detinea. Dupa terminarea studiilor,recurenta a mai urmat cursurile unei facultăți cu plata,iar o parte din banii sai din salariu i-a depus in fondul CAR(2700 lei),aceasta beneficiind exclusiv de acești bani dupa divort.Recurentul a încasat dividende de la Hidroelectrica,bani pe care i-a folosit tot pentru achiziționarea bunurilor.

In ceea ce privește achiziționarea bijuteriilor din aur,soluția dată de instanța de fond este corecta având in vedere ca a afirma ca recurenta purta bijuterii sau ca s-au depus planșe fotografice, nu înseamnă ca s-a făcut dovada ca cei 2 soti au cumpărat in timpul căsătoriei astfel de bunuri.

Motivul de recurs privind partajarea dreptului de creanța ,trebuie respins deoarece consideră ca s-a făcut dovada contribuției sotilor la achiziționarea tractorului.

In cauza nu sunt incidente dispozițiile art 1191 alin 1 si 2 c.civil,deoarece noi nu contestam cuprinsul inscrisului, ci proba cu martori a fost administrata pentru a demonstra o stare de fapt respectiv contribuția sotilor la plata efectuata pentru achiziționarea tractorului.

La data de 26.0l.2015 a depus întâmpinare și S. (fostă D.) M. L., prin care a solicitat respingerea recursului formulat de pârâtul reclamant D. V. N. ca nefondat, cu motivarea că in mod corect instanța de fond nu a reținut la masa de partaj suma de 2700 lei reprezentând fond CAR ,întrucât acea sumă de bani nu a existat la data despărțirii .

La data de 23.02.2015 S. D. M. L. a depus la dosar concluzii prin care solicită admiterea recursului ,casarea sentinței și a încheierii de admitere in principiu ,reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond admiterea in totalitate a cererii formulate, respingerea cererii reconvenționale și a cererii de complinire formulată de D. V. N. precum și a cererii de intervenție in interes propriu formulată de D. M. iar in subsidiar solicită admiterea recursului ,casarea sentinței și a încheierii de admitere in principiu, și trimitere a cauzei spre rejudecare la instanța de fond in vederea punerii in discuție a părților a excepției prescripției dreptului la acțiune privind contravaloarea dreptului de creanță solicitat de pârâtul reclamant prin cererea de complinire formulată la 28.11.2014.

De asemenea mai solicită admiterea recursului formulat de S. N., respingerea recursului formulat de D. V. N., respingerea recursului formulat de D. M. și obligarea pârâtului reclamant și a intervenientei in interes propriu la plata cheltuielilor de judecată.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate în raport cu actele dosarului și dispoz.art.304 – 304/1 C.pr.civ. se constată că recursurile sunt fondate, pentru următoarele considerente:

Cu privire la recursul declarat de recurentul S. N., tribunalul retine ca recurentul critica încheierea de admitere in principiu pronunțata la data de 27.03.2014 și sentința civila nr.8458/18.09.2014, invocând nelegalitatea acestora, întrucât instanta de fond i-a incalcat dreptul la apărare și dreptul la egalitatea armelor, prin faptul că instanta de fond nu s-a pronuntat asupra exceptiei prescriptiei dreptului la actiune cu privire la cererea de complinire.

Din analiza dosarului rezulta că susținerile recurentului sub acest aspect se vadesc a fi întemeiate, întrucât desi prin întâmpinarea depusă ( fila 145 dosar fond ), s-a invocat de catre recurent intervenient excepția prescripției dreptului la actiune a reclamantului de a solicita obligarea la plata contravalorii tractorului, aceasta nu s-a pronuntat pe această excepție.

Excepția prescripției constituie excepție de fond absolută ( potrivit Codului civil de la 1864 și codului de procedura civila de la 1865 incidente in cauza) care obligă instanța, în cazul admiterii ei, la respingerea cererii, fără să mai fie posibilă discutarea fondului pe de o parte, iar omisiunea de a pune o excepție în dezbaterea contradictorie a părților și apoi de a o soluționa motivat, echivalează cu încălcarea de către instanță a dreptului părților la apărare fiindcă, procedând astfel, le-a privat deopotrivă de posibilitatea de a o susține și, respectiv de a o combate, pe de alta.

În egală măsură, nepronunțarea asupra excepției pune instanța de control judiciar în imposibilitatea de a verifica legalitatea și temeinicia sentinței căci semnifică nedezlegarea unui mijloc de apărare care era hotărâtor pentru soluția dată.

Tribunalul, prin soluționarea recursului, nu se poate pronunța direct și pentru prima oară în cadrul procesual legal asupra excepției prescripție a dreptului la actiune, deoarece ar priva părțile de calea legală de atac și nu ar asigura, mai cu seamă părții nemulțumite de dezlegarea dată, garanțiile unui proces echitabil.

Astfel, in cauză devin incidente dispozitiile art. 312 alin.5 c.pr.civ de la 1865, care vizează situația in care instanta a carei hotarare a fost recurată a solutionat procesul fără a intra in cercetarea fondului.

Necercetarea fondului reprezintă o situatie anormală in procesul de administrare a justitiei, o atare situatie este de natura să priveze părtile de beneficiul celor două grade de jurisdictie. Obligatia judecătorului este in mod firesc aceea de a solutiona cauza in fondul său și a pronunta o solutie justă.

Prin urmare, întrucât instanța de fond nu a procedat la solutionarea exceptiei prescriptiei, soluționând procesul fără a intra în cercetarea fondului, în temeiul art. art. 312 alin.5 c.pr.civ de la 1865, tribunalul urmează a admite recursul, a casa sentinta recurată și a trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță,dat fiind faptul că această măsură a fost solicitată in mod expres de recurent prin motivele de recurs, astfel excedând analizarea celorlalte recursuri declarate in cauză.

În rejudecare, pentru justa solutionare a cauzei, judecătoria va solutiona cererile tuturor părtilor cu repectarea dreptului la apărare și contradictorialității si celorlalte principii care guvernează procesul civil, va administra toate probele pe care le apreciază ca fiind utile și va tine seama de regimul juridic al interventiei accesorii, astfel că aceasta cerere efectuată in partajul bunurilor comune ale sotilor, are ca scop majorarea cotei de contributie la comunitatea de bunuri și nu pe acela de a stabili un drept de proprietate in favoarea intervenientului accesoriu.

De asemenea instanta de fond in rejudecare va tine seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost atacată in conformitate cu dispozitiile art. 315 alin.3 c.pr.civ de lșa 1865.

Constatând în cauză incidența motivului de recurs prev de art 304 pct. 9c.p.c. tribunalul urmează ca în conformitate cu preved. art 3l2 pct. 5 c.p.c. să fie admis recursul, să se caseze sentința și să se trimită cauza spre rejudecare instanței de fond, în vederea cercetării fondului dedus judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de recurenta reclamantă S. (D.) M.-L., domiciliată în Slatina, .. S3, .,., recurentul pârât D. V.-N. domiciliat in comuna Izvoarele, .,și recurenții intervenienți în numele altei persoane S. N. domiciliat in comuna Izvoarele, . și D. M., domiciliată in comuna Izvoarele, . împotriva sentinței civile nr.8458/18.09.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, casează sentința și trimite cauza pentru rejudecare la aceiași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 23 .02.2015.

Președinte, D. S.	Judecător, O. M. P.	Judecător, V. V.
	Grefier, I. E. A.

VV/I.A.05.03.3015 2015

JUD.FOND C.O

← Curatelă. Decizia nr. 187/2015. Tribunalul OLT		Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 170/2015. Tribunalul OLT Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 73/2015. Tribunalul OLT Modificare măsuri privind copilul. Decizia nr. 599/2015. Tribunalul OLT Pensie întreţinere. Decizia nr. 90/2015. Tribunalul OLT