Pretenţii. Decizia nr. 647/2015. Tribunalul OLT

Decizia nr. 647/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 647/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 647/2015

Ședința publică de la 22 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. B.

Judecător I. M.

Grefier M. T.

Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelantul reclamant S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C., cu sediul în C., ., Județul D., împotriva sentinței civile nr. 326/08.04.2015, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă U. M., domiciliată în ., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu s-au prezentat părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, iar prin cererea de apel, apelantul reclamant a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin.1 pct.2 Cod Procedură Civilă.

Instanța, din oficiu, verificând conform art. 131 din Noul Cod de Procedură Civilă, prin raportare la dispozițiile art. 95 pct.2 din Noul Cod de Procedură Civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina și că nu se mai impune estimarea duratei cercetării procesului, conform art. 238 din Noul Cod de Procedură Civilă, constată cauza în stare de soluționare și o reține pentru pronunțare.

INSTANȚA

Prin sentința civilă nr. 326/08.04.2015, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._, s-a respins exceptia prescriptiei invocata din oficiu de instanta.

S-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de instanta din oficiu.

S-a respins actiunea reclamantului S. C. Judetean de Urgență C. împotriva pârâtei U. M., avand ca obiect „pretentii”, ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 29.12.2014 sub nr._, reclamantul S. C. Judetean de Urgenta C. a chemat in judecata pe parata U. M., solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta aceasta sa fie obligata la plata sumei de 508,53 lei.

In motivarea cererii reclamantul a aratat ca in perioada 06.09.2011 – 07.09.2011 parata a fost internata in sectia Neurochirurgie a Spitalului C. Judetean de Urgenta C., contravaloarea zilelor de spitalizare fiind de 508,53 lei.

S-a apreciat de catre reclamant ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale pentru parata U. M., prevazute de art. 998 – 999 C. Civil, precum si conditiile prevazute de art. 313 din Lg. 95/2006.

In sprijinul si pentru dovedirea cererii reclamantul a depus la dosar decont de cheltuieli privind pe numita U. M..

Legal citată, parata nu s-a prezentat in instanta si nu a formulat intampinare, insa la termenul din 08.04.2015 s-a prezentat in instanta sotul acesteia, care a invederat ca parata nu se poate prezenta, si a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantului si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei U. M..

Deliberând cu prioritate, conform art. 248 alin.1 C.pr.civ., asupra excepțiilor invocate, instanța de fond a reținut următoarele:

In ce priveste exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantului, invocata de parata, instanta de fond a retinut ca in ce priveste cheltuielile de spitalizare, acestea sunt decontate din Fondul N. Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, parte componenta bugetului de stat, si sunt asimilate unei creante bugetare pentru care termenul de prescriptie este de 5 ani, conform art. 91 al. 1 din OG 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala. Ca urmare, cheltuielile de spitalizare solicitate de catre reclamant nu sunt prescrise intrucat se incadreaza in temenul de prescriptie de 5 ani, spitalizarea s-a efectuat in perioada 06.09._11, iar actiunea a fost introdusa la instanta in data de 29.12.2014, deci in termenul de 5 ani de prescriptie conform Codul de Procedura Fiscala. Pentru aceste motive, instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata din oficiu.

In deliberare cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, instanta a retinut urmatoarele:

Reclamantul a chemat în judecată pe pârâta U. M. deoarece aceasta a fost internata în perioada 06.09.2011 – 07.09.2011 in Sectia Neurochirurgie a Spitalului C. Judetean de Urgenta C. ca urmare a unei accident, unde a beneficiat de îngrijiri medicale în cuantum de 508,53 lei, suma ce nu a fost achitată nici până în prezent, fapt ce impune obligarea acesteuia la plata sumei datorate.

Una din condițiile necesare pentru a fi parte într-un proces civil este existența calității procesuale pasive.

Calitatea procesuală, potrivit art.36 C.pr.civ., presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).

Potrivit dispozițiilor art.9 și art.194 lit. c C.pr.civ. reclamantul are obligația de a preciza prin cererea de chemare în judecată, obiectul cererii sale și motivarea în fapt și în drept a acesteia.

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că reclamantului îi incumbă obligația de-a clarifica cadrul procesual atât în raport de obiectul cererii, cât și de persoanele ce urmează a fi chemate în judecată, stabilind astfel atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului.

În art.3l3 alin.1 din Legea nr.95/2006 cu modificările și completările ulterioare, se arată că, „Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, precum și daune sănătății propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată, iar, la aliniatul 2, din același articol, stabilește că furnizorii de servicii care acordă asistența medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidență distinctă a acestor cazuri și au obligația să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală această evidență, în vederea decontării, precum și cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective.

Acest text de lege stabilește clar care sunt persoanele împotriva cărora furnizorii de servicii medicale se pot îndrepta în vederea recuperării cheltuielilor efective ocazionate de asistența medicală acordată, fiind vorba despre acele persoane care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, fără să prevadă și posibilitatea furnizorilor de servicii medicale de a se adresa în anumite condiții împotriva persoanelor vătămate.

Din cererea de chemare in judecata reiese că pârâta a fost victima unui accident.

În aceste condiții, reclamantul S. C. Judetean de Urgenta C. poate cere contravaloarea serviciilor medicale doar de la persoana care a provocat pârâtei respectivele leziuni traumatice, conform art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, iar nu de la însăși persoana care le-a suferit, respectiv pârâta din prezenta cauză.

Pe cale de consecință, având în vedere argumentele de mai sus, instanța în temeiul art.36 C.pr.civ. rap. la art.40 C.pr.civ., a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către instanța din oficiu, și a respins cererea formulată de către reclamant ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite calitate procesuală pasivă.

Împotriva sentinței a declarat apel apelantul reclamant S. C. Județean de Urgență C., prin care solicită admiterea apelului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond și pe cale de consecință obligarea pârâtului la plata sumei de 508,53 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate acestuia.

În motivare apelului, reclamantul arată că, având în vedere dispozițiile art.313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuieli efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale.

Precizează apelantul că spitalul în calitate de furnizor de serviciu medicale are obligația de a recupera prejudiciul cauzat furnizorului de la persoanele care datorează debitul reprezentând cheltuieli efective ocazionate de asistența medicală acordată, întrucât pârâtul a fost victima unui accident de circulație/agresiune, iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acordat acestuia, cheltuielile de spitalizare pentru agresiuni, accidente rutiere, accidente de muncă și boli profesionale, nu se suportă din fondul asigurărilor sociale de sănătate, astfel încât spitalul trebuie să deconteze casei de asigurări de sănătate cheltuielile de spitalizare de la persoanelor vinovate.

Apelantul consideră că cel obligat la repararea prejudiciului este persoana care prin fapta proprie a produs o vătămare sănătății altei persoane.

Având în vedere faptul că pârâtul a fost victima unui accident de circulație/agresiune, iar spitalul a efectuat cheltuieli și a asigurat asistență medicală pârâtului, este evident că S. C. Județean de Urgență C. a suferit o diminuare a patrimoniului, fără ca pentru aceasta să existe o justă cauză.

Astfel, la baza diminuării patrimoniului a stat atitudinea pârâtului care nu a făcut demersurile legale pentru a identifica persoana culpabilă și nu a înțeles să solicite tragerea la răspundere a celui care l-a accidentat/agresat, iar spitalul se află în imposibilitatea de a cunoaște făptuitorul.

Ținând cont de dispozițiile art.313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății ,,pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale casei de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, iar spitalul în calitate de furnizor de servicii medicale are obligația de a recupera prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuieli efective ocazionate de asistența medicală acordată, iar sumele ocazionate de spital cu tratamentul acordat acestuia nu sunt suportate din Fondul Național de Asigurări de Sănătate’’.

Menționează apelantul că sumele ocazionate de unitățile sanitare cu serviciile medicale acordate pacienților victime ale accidentelor de circulație/agresiunilor, trebuie recuperate de furnizorii de servicii medicale, în speță, S. C. Județean de Urgență C. și restituite către Casa de Asigurări de Sănătate D., de la persoanele care datorează debitul.

Concluzionând, apelantul reclamant arată că nu deține date sau documente privind persoanele care au produs fapta, decât evidența persoanelor spitalizate.

A menționat apelantul reclamant că în baza art. 30 din OUG nr. 80/2013, sunt scutiți de obligația achitării taxei de timbru, fiind instituție publică iar suma solicitată constituind venit public.

Față de apelul declarat intimata nu a formulat întâmpinare.

Analizând actele și lucrările dosarului Tribunalul reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente :

Intimata a fost internată la secția Neurochirurgie a Spitalului C. Județean de Urgență C. în perioada 06.09._11 iar contravaloarea zilelor de spitalizare sunt în cuantum de 508,53 lei, sumă ce nu a fost achitată până în prezent.

Potrivit art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 " persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii si au obligația sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale."

Textul de lege este imperativ în privința obligației furnizorului de servicii medicale de a recupera cheltuielile de spitalizare ocazionate de asistența medicală, însă de la persoanele care prin fapta lor aduc daune sănătății altei persoane și nicidecum de la persoanele agresate.

Potrivit art. 220 din Legea nr. 95/2006 " persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale".

Potrivit art. 92 alin. 1 din Legea nr. 95/2006: " acordarea asistentei medicale publice de urgenta, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului si un drept al cetățeanului ".

Potrivit art. 93 din Legea nr. 95/2006 " Finanțarea acordării asistentei medicale publice de urgență se face de la bugetul de stat...din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul autorităților publice locale, precum si din alte surse prevăzute prin lege, inclusiv donații si sponsorizări".

Nu există nici o dispoziție legală care să oblige persoana vătămata de a formula plângere penală împotriva făptuitorului. Astfel, nu se poate retine nici faptul că persoana vătămată, prin omisiune nu și-a îndeplinit o obligație prevăzuta de lege, astfel încât omisiunea sa-i fie imputabila si sa constituie temei al răspunderii civile.

Legiuitorul, prin instituirea prevederilor art. 313 a avut in vedere consacrarea cadrului legal de atragere a răspunderii civile a persoanei care a săvârșit . si nicidecum de îngrădire a drepturilor persoanei vătămate. Este absurd a considera că persoana vătămată dintr-un fapt propriu beneficiază de asistenta medicala de urgenta gratuită, pe când persoana vătămată prin fapta unui terț să fie obligată la plata acestui serviciu. Raționamentul este susținut și de argumentul potrivit căruia, în situația în care persoana vătămată ar fi avut calitatea de persoană asigurată, prin aplicarea prevederilor art. 313 s-ar realiza o plata nedatorată.

În considerarea argumentelor expuse și în temeiul art. 480 din NCPC, neexistând motive temeinice pentru modificarea hotărârii primei instanțe în sensul pretins de apelant, se va respinge apelul formulat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul reclamant S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C., cu sediul în C., ., Județul D., împotriva sentinței civile nr. 326/08.04.2015, pronunțată de Judecătoria Corabia, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă U. M., domiciliată în ., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 22.09.2015.

PREȘEDINTE Judecător,

I. B. I. M.

Grefier

M. T.

Red.IB

Tehnored.IM

Jf:E.L.

Ex.4/28.09.2015.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 647/2015. Tribunalul OLT