Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1387/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1387/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 12-09-2013 în dosarul nr. 1387/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. O.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 1387/2013
Ședința publică de la 12 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. B.
Grefier A. D.
M. Public reprezentat prin procuror A. D. din cadrul
Parchetului de pe lângă T. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul N. C., cu domiciliul în com. Făgețelu, ., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, având ca obiect despăgubiri Legea nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier,după care: nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța în temeiul art. 150 Cod procedură civilă constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul părților.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
TR I B U N A L U L
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată;
P. cererea înregistrată la data de 25.05.2012 sub nr._ pe rolul Tribunalului O., reclamantul N. C., a chemat în judecată pe pârâtul S. R. - reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 100.000 lei reprezentând despăgubiri, respectiv prejudiciul moral suferit conform dispozițiilor Legii nr. 221/2009.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost prizonier de război în perioada 24.08._46, conform certificatului nr._/16.06.1979.
A susținut că nu a beneficiat de despăgubiri în temeiul altui act normativ.
Au fost anexate în copie înscrisuri reprezentate de: certificat nr._/16.06.1979 eliberat de M...,_ Pitești, certificat naștere, brevet, adeverința nr. 4567/29.08.1967 emisă de Comisariatul M. al Raionului Pitești, legitimație de veteran de război, act de identitate, adeverință de venit, cupoane de pensie și livret militar.
Pârâtul S. R. – Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice O., legal citat, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantul N. C., cu motivarea că pentru a putea beneficia de prevederile Legii nr. 221/2009 trebuie îndeplinite cel puțin două condiții: existența unei condamnări cu caracter politic pronunțată prin hotărâre judecătorească în perioada 06.03._89 și/sau condiția luării unei măsuri administrative abuzive de către organele puterii comuniste.
A susținut că în cazul reclamantului, situația prezentată de acesta nu poate fi reținută ca reprezentând o condamnare cu caracter politic, deoarece reclamantul se afla în slujba puterii aflate în România la acea dată.
Pârâtul a menționat că în ceea ce privește despăgubirile morale solicitate de reclamant, prin deciziile Curții Constituționale nr. 1358 și nr. 1360/21.10.2010, s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. 1 lit. a teza I, din Legea nr. 221/2009, privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora și s-a constatat că prevederile art. 5 alin. 1 lit. a, teza I, (privind acordarea unor despăgubiri morale), din Legea nr. 221/2009, sunt neconstituționale.
De asemenea, a menționat că Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 12/19.09.2011 a statuat că dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a teza I din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziilor Curții Constituționale nr. 1358/21.10.2010 și nr. 1360/21.10.2010.
P. încheierea pronunțată în ședința publică din 27.09.2012 s-a dispus în baza art. 242 alin. 1 Cod de procedură civilă, suspendarea judecății la cererea reclamantului, cauza fiind repusă pe rol urmare cererii formulată de reclamant la data de 06.06.2013, care prin cererea înregistrată la 26.06.2013 a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că acțiunea civilă formulată de reclamantul N. C., având ca obiect acordarea de despăgubiri morale în temeiul Legii nr. 221/2009, este neîntemeiată.
Din cercetarea probatoriului administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamantul N. C., este fiul lui C. și M., născut la data de 09.09.1922 în localitatea C., județul O., cu domiciliul actual în ..
Potrivit certificatului nr._/16.06.1979, eliberat de M. Apărării Naționale – UM_ Pitești reclamantul N. C. a fost identificat ca prizonier de război în perioada 24.08._46.
Conform dispozițiilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 06.03._89 „Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:
a)*) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la:
1. 10.000 de euro pentru persoana care a suferit condamnarea cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic;
2. 5.000 de euro pentru soțul/soția și descendenții de gradul I;
3. 2.500 de euro pentru descendenții de gradul al II-lea”;
.
*) Dispozițiile art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 62/2010, care au modificat lit. a) a art. 5, au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.354/2010, textul anterior acestei modificări având următorul conținut: "a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. La stabilirea cuantumului despăgubirilor se va ține seama și de măsurile reparatorii deja acordate persoanelor în cauză în temeiul Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările și completările ulterioare;"
De asemenea, prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi au fost declarate neconstituționale prin Deciziile Curții Constituționale nr. 1358/2010 și nr. 1360/2010. Potrivit art. 147 alin. 1 din Constituție, "Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept".
Potrivit art. 1 din același act normativ „Constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
(2) Constituie de drept condamnări cu caracter politic condamnările pronunțate pentru faptele prevăzute în:
a) art. 185 - 187, 190, 191, 1931, 194, 1941 - 1944, 1961, 197, 207 - 209, 2091 - 2094, 210 - 218, 2181, 219 - 222, 224, 225, 227, 2271, 228, 2281, 229, 230, 2311, 258 - 261, 267, 2687, 2688,_,_,_,_, art. 284 ultimul alineat, art. 323 - 329, 349, 350 și 5786 din Codul penal din 1936, republicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 2 februarie 1948, cu modificările și completările ulterioare;
b) Legea nr. 80/1941 pentru reprimarea faptelor ce pun în primejdie existența și interesele Statului, publicată în Monitorul Oficial nr. 31 din 6 februarie 1941;
c) Legea nr. 190/1947 pentru portul și vânzarea armelor de foc, publicată în Monitorul Oficial nr. 134 din 16 iunie 1947;
d) Decretul nr. 212/1948 pentru completarea pedepselor privind unele infracțiuni ce interesează siguranța interioară și exterioară a Republicii Populare Române, publicat în Monitorul Oficial nr. 196 din 25 august 1948;
e) art. 4 și 5 din Decretul nr. 83/1949 pentru completarea unor dispozițiuni din Legea nr. 187/1945, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 2 martie 1949;
f) art. 2 lit. a), b), d) și e), art. 3 lit. a), b), f), g) și h) și art. 4 din Decretul nr. 183/1949 pentru sancționarea infracțiunilor economice, publicat în Buletinul Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949;
g) Legea nr. 16/1949 pentru sancționarea unor crime care primejduiesc securitatea Statului și propășirea economiei naționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 15 ianuarie 1949;
h) Decretul nr. 163/1950 pentru deținerea, portul și vânzarea armelor și munițiilor, precum și transportul explosivilor, publicat în Buletinul Oficial nr. 54 din 26 iunie 1950;
i) Decretul nr. 199/1950 pentru modificarea Legii nr. 16/1949 pentru sancționarea unor crime care primejduiesc securitatea Statului și propășirea economiei naționale, publicat în Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950;
j) art. 166 alin. 2, art. 237 și art. 238 din Codul penal din 1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 79 bis din 21 iunie 1968.
(3) Constituie, de asemenea, condamnare cu caracter politic și condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Caracterul politic al condamnărilor prevăzute la alin. (3) se constată de instanța judecătorească, în condițiile prevăzute la art. 4”.
Conform art. 3 din Legea nr. 221/2009 „Constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe unul sau mai multe dintre următoarele acte normative:
a) Decretul nr. 6 din 14 ianuarie 1950, Decretul nr. 60 din 10 martie 1950, Decretul nr. 257 din 3 iulie 1952, Decretul nr. 258 din 22 august 1952, Decretul nr. 77 din 11 martie 1954 și Decretul nr. 89 din 17 februarie 1958;
b) Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2/1950, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.154 din 26 octombrie 1950, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 344 din 15 martie 1951, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 326/1951, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.554 din 22 august 1952, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 337 din 11 martie 1954, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 237 din 12 februarie 1957, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 282 din 5 martie 1958 și Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.108 din 2 august 1960;
c) Ordinul nr. 100/Cabinet din 3 aprilie 1950 al Direcțiunii Generale a Securității Poporului;
d) Ordinul nr. 5/Cabinet/1948, Ordinul nr. 26.500/Cabinet/1948, Ordinul nr. 490/Cabinet/1952 și Ordinul nr. 8/20/Cabinet/1952 ale Ministerului Afacerilor Interne;
e) deciziile nr. 200/1951, nr. 239/1952 și nr. 744/1952 ale Ministerului Afacerilor Interne;
f) Ordinul nr. 838 din 4 decembrie 1952 al Ministerului Securității Statului”.
Din perspectiva dispozițiilor legale arătate în precedent rezultă că o persoană fizică poate solicita despăgubiri pentru prejudiciul moral dacă face dovada că a suferit o condamnare cu caracter politic sau împotriva acesteia a fost luată o măsură administrativă cu caracter politic de către organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu.
Din actele depuse la dosar, respectiv certificatul nr. 4903/16.06.1979 eliberat de M. Apărării Naționale – UM nr._ Pitești, rezultă că reclamantul N. C. a fost prizonier de război în perioada 24.08._46.
Înalta Curte de Casație și Justiție în jurisprudența sa cu privire la stabilirea caracterului politic al deportării și prizonieratului în fosta URSS anterior datei de 6 martie 1945, prin decizia nr. 15/12.11.2012 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind interpretarea și aplicarea dispoz. art. 4 alin.2 din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. 3 din același act normativ și art. 2 alin. 1 din OUG nr. 214/1999, a stabilit că deportarea și prizonieratul în fosta URSS anterior date de 06.03.1945 nu reprezintă măsuri administrative cu caracter politic, în sensul Legii nr. 221/2009.
S-a reținut în considerentele acestei decizii că prizonieratul în fosta URSS a fost rezultatul unor acțiuni militare, în contextul istoric al participări României la cel de-al Doilea război mondial și au existat și alte acte normative care au stabilit reparații pentru persoanele ce au fost supuse acestor măsuri abuzive.
Astfel, prin Decretul - lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 06.03.1945, precum și cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, s-a reglementat acordarea unor drepturi pentru persoanele deportate în străinătate după 23.08.1944, persoanele constituite în prizonieri de partea sovietică după această dată ori care, fiind constituite ca atare, înainte de 23.08.1944 au fost menținute în captivitate după încheierea armistițiului.
Pentru considerentele de fapt și de drept prezentate mai sus, tribunalul urmează să dispună respingerea acțiunii civile formulată, de reclamantul N. C., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin reprezentant Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect acordarea de despăgubiri morale în baza Legii nr. 221/2009, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul N. C., cu domiciliul în comuna Făgețelu, ., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin reprezentant Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Septembrie 2013.
Președinte, I. B. | ||
Grefier, A. D. |
Red. IB
Tehnored. BA
Ex. 5
16.09.2013
| ← Fond funciar. Sentința nr. 8928/2013. Tribunalul OLT | Fond funciar. Decizia nr. 785/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
