Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 49/2016. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 49/2016 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 21-01-2016 în dosarul nr. 49/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBOLT:2016:020._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 49/2016
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2016
COMPLET SPECIALIZAT ÎN MINORI ȘI FAMILIE
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. O.
Judecător V. V.
Grefier A. D.
Pe rol, soluționarea apelului civil declarat de apelanții intervenienți în nume propriu A. D. și A. F., ambii domiciliați în Caracal, .. 84, Județul O., împotriva sentinței civile nr. 1587 din 02.07.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. A., domiciliat în Caracal, ., Județul O., și intimata pârâtă A. T. a Primăriei Caracal, cu sediul în Caracal, .. 10, Județul O., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelanta intervenient în nume propriu A. F., avocat I. R. substituind pe avocat M. R. pentru intimatul reclamant C. A., lipsă apelantul intervenient în nume propriu A. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că prin serviciul fax s-a depus la dosar la data 20.01.2016 din partea intimatului reclamant C. A. prin avocat R. M., concluzii scrise.
Apelanta intervenient în nume propriu A. F., având cuvântul solicită un nou termen de judecată pentru a-și angaja un alt apărător, deoarece cel pe care îl are angajat la acest moment nu s-a prezentat la nici un termen de judecată și dorește să rezilieze contractul cu acesta.
Avocat I. R. substituind pe avocat M. R. pentru intimatul reclamant C. A. depune la dosar delegație de substituire nr. 0945/2016 și solicită respingerea cererii de amânare ca neîntemeiată, eventual instanța are posibilitatea de a amâna pronunțarea pentru ca apărătorul apelantei să depună concluzii scrise.
Instanța respinge cererea de amânare formulată de apelanta intervenient în nume propriu A. F., motivat de faptul că este culpa părții în alegerea apărătorului și modalitatea în care reprezentantul convențional îndeplinește mandatul dat de aceasta, nu o îndreptățește pe apelantă să solicite amânarea cauzei, întrucât nu sunt incidente dispoz. art.222 Cod procedură civilă.
Instanța lasă cauza la ordine.
Instanța pune in dezbatere cererea de repunere pe rol formulată de intimatul C. Adian.
Apelanta A. F., lasă la aprecierea instantei.
Avocat I. R. pentru intimat solicita redeschiderea judecatii.
Instanta vazand ca apelantii nu au formulat recurs impotriva incheierii din data de 03.12.2015 in termenul prevazut de lege, in temeiul art.415 c.pr.civ, dispune reluarea judecarii procesului
Instanța pune în discuția părților excepția inadmisibilității apelului formulat de apelanții intervenienți în nume propriu A. D. și A. F..
Avocat I. R. substituind pe avocat M. R. pentru intimatul reclamant C. A., având cuvântul, solicită admiterea excepției inadmisibilității apelului declarat de apelanții intervenienți în nume propriu A. D. și A. F., pentru motivele expuse pe larg la dosar, iar pe fond solicită respingerea apelului ca nefundat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.
Cu cheltuieli de judecată conform chitanței de la dosar.
Apelanta intervenient în nume propriu A. F. având cuvântul, solicită respingerea excepției inadmisibilității apelului, iar pe fond admiterea apelului așa cum a fost formulat înscris la dosar.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1587 din 02.07..2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._ s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul C. A.,CNP, în contradictoriu cu Primăria mun. Caracal – Serviciul Autoritate T..
S-a stabilit locuința minorei C. M.-T., născută la data de 05.05.2004 la tatăl său, reclamantul din prezenta cauză și sistarea plății pensiei de întreținere în cuantum de 370 lei la care a fost obligat reclamantul în favoarea minorei C. M.-T., născută la data de 05.05.2004.
S-a dispus exercitarea exclusivă a autorității părintești de către reclamant față de minora C. M.-T., născută la data de 05.05.2004.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 22.05.2015 sub nr. de dosar_ reclamantul C. A. în contradictoriu cu Primăria mun. Caracal – Serviciul Autoritate T., a solicitat să se dispună exercitarea autorității părintești față de minora C. M.-T., născut la data de 05.05.2004, exclusiv de către acesta; stabilirea locuinței minorului la domiciliul său din mun. Caracal ., județul O.; încetarea plății pensiei de creștere, educare și întreținere stabilită prin sentința civilă nr. 3125 din dosarul nr._ pronunțată de Judecătoria Caracal în cuantum de 360 lei.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a constat următoarele:
Reclamantul C. A. a fost căsătorit cu numita A. N. G., căsătorie din care a rezultat minora C. M.-T. născută la data de 05.05.2004.
Prin sentința civilă nr. 3125 pronunțată în dosarul nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei și încredințarea minorei spre creștere și educare mamei acesteia A. N. G., cu obligarea tatălui C. A. la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 360 lei în favoarea minorei, începând cu 27.11.2006 până la majoratul acesteia.
Ulterior, în baza sentinței civile nr. 2082 din 08.05.2008 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, s-a dispus majorarea pensiei de întreținere la 370 lei lunar în favoarea minorei.
Constată instanța că, în data de 21.05.2015 mama minorei în urma unei boli incurabile a decedat, aspect ce rezultă din referatul de anchetă socială întocmit de către autoritatea tutelară coroborat cu extrasul din certificatul de deces depus la dosarul cauzei fila 21.
Din înscrisurilor depuse la dosarul cauzei cât și declarația minorei C. M.-T., rezultă faptul că, de la data decesului mamei minorei respectiv 21.05.2015 și până în prezent aceasta a locuit împreună cu tatăl său C. A. în Municipiul Caracal . jud. O.. De altfel, și după despărțirea părinților, minora și-a vizitat tatăl în mod constant, fiind păstrată relația de atașament între tată și fiică, aspect ce rezultă din raportul de anchetă socială depus la dosarul cauzei.
Instanța observă faptul că minora este atașată de tatăl său dorind să locuiască în continuare cu acesta.
Instanța are în vedere că potrivit art.403 Cod civil, în cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți.
Instanța constată totodată că potrivit art.2 alin.4 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești, acesta fiind singurul criteriu după care instanța se va călăuzi pentru a decide cu privire la stabilirea locuinței copilului.
De asemenea instanța va avea în vedere si dispozițiile art.496 cod civil conform căruia copilul minor locuiește la părinții săi.
Față de situația de fapt și de drept anterior expusă instanța observând atașamentul minorei față de tatăl său reclamantul din prezenta cauză și constatând că acesta dispune de condiții corespunzătoare de locuit instanța va stabili locuința minorei C. M.-T., născută la data de 05.05.2004 în locuința tatălui său C. A., din mun. Caracal, . județul O..
Având în vedere faptul că locuința minorei a fost stabilită la tată, acestuia revenindu-i obligația de a-și asuma răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării fiicei sale, instanța va dispune sistarea plății pensiei de întreținere în cuantum de 370 lei la care a fost obligat reclamantul în favoarea minorei C. M.-T., născută la data de 05.05.2004.
În ceea ce privește exercitarea autorității părintești, instanța față de decesul mamei minorei va dispune exercitarea exclusivă a autorității părintești de către reclamant față de minora C. M.-T., născută la data de 05.05.2004.
Împotriva sentinței au formulat cerere de intervenție și apel apelanții intervenienți A. D. și A. F. prin care solicită, într-o teză principală, admiterea cererii de intervenție principală în temeiul dispoz. art. 62 Cod procedură civilă, iar în temeiul dispoz. art. 466 Cod procedură civilă coroborat cu art.400 și art. 403 din același cod, admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, stabilirea domiciliului minorei C. M. T., născută la data de 05.05.2004 la bunicii materni și obligarea reclamantului la plata pensiei de întreținere în cuantum de 370 lei în favoarea minorei și exercitarea exclusivă a autorității părintești de către intervenienți.
Iar într-o teză subsidiară, solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței în sensul stabilirii domiciliului minorei C. M. T., născută la data de 05.05.2004 la reclamant și exercitarea autorității părintești de către reclamant împreună cu intervenienți.
În motivare apelului, intervenienții arată că, mama minorei, A. N. G. ( fostă C.), care a decedat la data de 20.05.2015, în urma unei boli incurabile, a fost căsătorită cu reclamantul C. A., căsătorie desfăcută în baza sentinței civile nr. 3125/27.11.2006 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._ .
În baza acestei sentinței s-a stabilit ca minora C. M. T., născută la data de 05.05.2004, rezultată din căsătorie să fie încredințată spre creștere și educare mamei sale,A. N. G. ( fostă C.).
De asemenea, intervenieții, mai arată că în perioada de separare a părților, minora a fost crestată de aceștia împreună cu mama ei,până când aceasta a decedat, respectiv în urmă cu 2 luni, când a fost luat de reclamant și dusă în domiciliul său, unde locuiește doar cu mama sa în vîrstă de 85 de ani.
La dosar pârâtul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de intervenție principală motivat de faptul că în conformitate cu dispoz. art. 62 Cod procedură civilă „ cererea poate fi făcut mai în fața primei instanțe, înainte de încheierea dezbaterilor în fond „.
Ori, apelanții intervenienții nu se pot prevala de disp. art. 62 alin. 3 Cod procedură civilă ,deoarece nici reclamantul și nici o altă parte din dosar nu si-au dat acordul expres pentru formularea și admiterea unei astfel de cereri.
De asemenea, solicită respingerea apelului ca nefundat, întrucât terții care nu au fost părți în dosar, nu au dreptul de a formula apel, chiar dacă ar fi interesați în prezenta cauză.
La termenul de judecată din data de 03.12.2015, instanța a pus în discuția părților admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție în interes propriu, formulată de apelanții intervenienți în nume propriu A. D. și A. F.,cerere ce a fost respinsă ca inadmisibilă și împotriva căreia nu s-a declarat recurs.
In baza art. 64 alin. 4 c.pr.civ judecata apelului a fost suspendată, cauza fiind repusă pe rol la data de 21.01.2016.
Examinând sentința apelată în raport cu actele dosarului, Tribunalul constată că apelul este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
În ședința publică din data de 21.01.2016, tribunalul in conformitate cu dispozitiile art. 248 alin.1 c.pr.civ raportat la art. 458 c.pr.civ., a invocat din oficiu excepția inadmisibilității apelului, excepție ce a fost admisă pentru considerentele ce succed:
Hotărârea judecătoreasca produce efecte numai in privința persoanelor care au luat parte la judecată. Față de terți hotărârea este un res inter alios judicata, ea nu poate dăuna acestora, căci nu le este opozabilă, dar nici nu-i poate prejudicia.
Pornind de la aceasta premisă, este de principiu că subiecte ale apelului pot deveni numai părțile din proces care justifică un interes, în afara de cazul in care, potrivit legii, acest drept îl au și alte organe sau persoane.
În acest sens legiuitorul a prevăzut prin dispozițiile art. 458 c.pr.civ.,intitulat Subiectele căilor de atac că” Pot fi exercitate căile de atac numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și alte organe sau persoane.”
Deci, în principiu, calea de atac, se află la dispoziția celor care au avut calitate de „parte” în primă instanță, într-o procedură contencioasă.
Așadar, numai „partea”, în sensul propriu al termenului, poate să exercite calea de atac sau să fie intimată într-o asemenea cale.
În această etapă procesuală, ulterioară pronunțării hotărârii, prin „parte” nu se înțelege, precum la judecata în primă instanță, subiectul din raportul juridic substanțial, raport pe care s-a grefat cel procesual, ci persoana vizată prin hotărârea care face obiectul căii de atac, persoana căreia s-a dat câștig de cauză ori a căzut in pretenții.
Dată fiind obligativitatea și relativitatea efectelor hotărârii judecătorești, textul reglementează posibilitatea atacării acesteia numai pentru părțile aflate în proces.
În categoria părților sunt incluși reclamantul, pârâtul și intervenientul voluntar sau forțat. În ce privește intervenientul accesoriu, trebuie să se țină seama că exercitarea căii de atac de către acesta este subordonată declanșării controlului judiciar de partea a cărei apărare a sprijinit-o, în caz contrar calea de atac promovată doar de intervenientul accesoriu fiind neavenită, astfel cum dispune art. 67 alin. 4 C.pr.civ..
Având în vedere art. 435 alin. 1, potrivit căruia hotărârea este opozabilă și succesorilor părților, și în aplicarea dispozițiilor art. 38 și art. 39 C.proc.civ., rezultă că și avânzilor-cauză le este deschis exercițiul căii de atac: succesori universali, cu titlu universal, cu titlu particular, dacă decesul părții sau transmiterea dreptului ce a făcut obiectul judecății (transmitere ce a operat prin acte între vii sau pentru cauză de moarte) a avut loc în intervalul dintre pronunțarea hotărârii și împlinirea termenului pentru declararea căii de atac.
Așa cum s-a reținut articolul 458 teza finală C.proc.civ. prevede că dreptul de a uza de exercițiul căilor de atac poate aparține și altor organe sau persoane, potrivit legii.
Este adevărat că dispozițiile art. 37 C.pr.civ. recunoaște, în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, legitimare procesuală și altor persoane, organizații, instituții sau autorități care, fără a justifica un interes personal, pot introduce cereri sau formula apărări, acționând pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general, însă, o asemenea ipoteză nu poate fi reținută în cauză.
Ori, în cauza dedusă judecații tribunalul constată că, la fond a avut calitate de reclamant în dosarul nr._, soluționat de Judecătoria Caracal prin sentința civilă nr. 1587/02.07.2015, intimatul reclamant C. A. și intimata pârâtă A. T. a Primăriei Caracal, apelanții A. D. și A. F.,, neavând calitate procesuală, nici activă și nici pasivă iar cerea de interventie in interes propriu formulata in apel le-a fost respinsă in principiu prin incheierea de sedinta din data de 03.12.2015, intimatul nefiind de acord cu formularea cererii in apel.
Astfel fiind, atât timp cât calitatea procesuală este o condiție de admisibilitatea a oricărei cereri, tribunalul urmează să respingă că inadmisibil apelul declarat de apelanții A. D. și A. F., împotriva sentinței civile nr. 1587 din 02.07.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._ .
În temeiul art. 451-453 c.pr.civ, instanța reduce onorariul apărătorul ales al intimatului reclamant de la suma de 700 lei la suma de 300 lei fata de complexitatea cauzei și cheltuielile de transport vor fi acordate la numărul de kilometri parcursi de apărator la termene de judecată raporta la pretul combustibilului rezultând suma de 61,2 lei, urmand a fi obligati apelanții la plata sumei de 361,2 lei reprezentând cheltuieli de judecată, către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C E D E:
Admite excepția inadmisibilității apelului.
Respinge ca inadmisibil, apelul declarat de apelanții intervenienți în nume propriu A. D. și A. F., ambii domiciliați în Caracal, .. 84, Județul O., împotriva sentinței civile nr. 1587 din 02.07.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant C. A., domiciliat în Caracal, ., Județul O., și intimata pârâtă A. T. a Primăriei Caracal, cu sediul în Caracal, .. 10, Județul O., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
Obligă apelanții la plata sumei de 361,2 lei reprezentând cheltuieli de judecată, către intimat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2016.
Președinte, S. O. | Judecător, V. V. | |
Grefier, A. D. |
Red. V.V/TEHN V.V/A.D.
28.01.2016,5 EX,
JUD. FOND L.A.G
| ← Ordin de protecţie. Decizia nr. 29/2016. Tribunalul OLT | Ordin de protecţie. Decizia nr. 88/2016. Tribunalul OLT → |
|---|
